Un sistem care anunță cutremurele cu cel puțin patru ore înainte, testat de o companie israeliană și Universitatea Politehnică. Mihnea Costoiu: În patru ore putem goli școlile

3.149 de vizualizări
Foto: Facebook.com – Mihnea Costoiu
Un sistem care poate prezice cutremurele cu cel puţin patru ore înainte ca acestea să se întâmple este testat de către Universitatea Politehnică din Bucureşti împreună cu o companie israeliană, a declarat pentru Agerrpres Mihnea Costoiu, rectorul instituţiei de învăţământ superior.

„Proiectul presupune un parteneriat între compania Ionoterra şi Universitatea Politehnica din Bucureşti şi presupune studiul ionosferei pe un algoritm de calcul astfel încât să putem depista cutremurele cu minimum patru ore. Deşi colegii noştri vorbesc de mai mult de patru ore – de opt ore, de 12 ore – eu spun patru ore pentru că, după calculele noastre, varianta cea mai bună sau cu predicţia cea mai mare este de patru ore în acest moment. Până în această perioadă noi am validat datele, universitatea a validat datele şi continuăm să validăm datele. Suntem în perioada de validare şi de testare a sistemului. Este vorba despre date colectate după studierea Turciei şi, respectiv, a Greciei. Au fost anul trecut (colectate) aceste date. Testările s-au făcut în Turcia şi Grecia”, a declarat Costoiu.

În patru ore se pot goli școlile

“Ce se poate face în patru ore? Colegii noştri din companie spun opt ore sau 12 ore. Noi am făcut calcule şi am văzut că patru ore este varianta cu rezultatele cele mai bune. Ce facem în patru ore? Putem să oprim reactorul de la Cernavodă, putem goli barajele, vorbim de spitale, de şcoli, de oameni care sunt pe masa de operaţie, vorbim de o serie întreagă de lucruri. Ce înseamnă patru ore ? Toţi oamenii pe străzi, străzile blocate, metroul blocat. Patru ore pare un timp foarte îndelungat însă nu este nici pe departe atât de îndelungat”, mai spune Costoiu.

Potrivit acestuia, anul viitor vor fi instalate sisteme de supraveghere pe aproximativ 2000 de km în România cu epicentru în zona Vrancea. Interviul integral poate fi citit pe Agerpres.

Foto: Facebook/ Mihnea Costoiu


1 comment
  1. Costoiule, nu tu ar trebui sa te afli in treaba vorbind despre asta, ci oamenii care au lucrat..tu esti un simplu DGA, care ma indoiesc ca stie diferenta dintre valoare medie si deviatie standard.
    Calafat mai lipseste sa se bage-n vorba, si uite asa cu notorietatea de cascaval. Asa se construieste.
    Revenind insa, care sint articolele in care a participat UPB-ul in acest proiect? Care este valoarea lor adaugata ? Ce au facut ei ?

    https://ionoterra.com/assets/docs/Ionoterra-Presentation.pdf

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Doctoranzii înmatriculați la buget, cu frecvență, pe legea veche trebuie să primească burse, în temeiul noii legi a educației, conform unei decizii a instanței ce corectează un ordin emis în 2023 de Ministerul Educației / Instituția poate face recurs / Contestatarul ordinului: „Ministerul a mărit bursele considerabil, dar nu le-a acordat”

Un ordin al Ministerului Educației, emis în 2023, trebuie modificat în urma unei decizii a instanței, care ar permite studenților doctoranzi care au început studiile la buget, cu frecvență, dar…
Vezi articolul

Educația nu se mai face, în țările care au succes, cu durere, spune Monica Mincu, cercetătoare româncă la Universitatea din Torino: Dacă elevii nu învață, vina este a noastră, nu a lor / Cât de curajoasă este România, politic vorbind, să implice experții și profesioniștii și să reformeze sistemul?

Țările care au performanțe deosebite au investit în sistemul școlar și au reușit să-l schimbe în două-trei decenii, a spus într-o scurtă analiză Monica Mincu, cercetătoare în sisteme școlare comparate…
Vezi articolul

Președintele Autorității pentru Cercetare, Andrei Alexandru: România încearcă să plătească până la sfârșitul anului minimul necesar din datoriile față de Agenția Spațială Europeană, pentru a recăpăta dreptul de vot / Când alții cresc masiv contribuțiile pentru cercetarea spațială, iar România le reduce, țara cere ESA „transfer de sume între programe”, pentru a crește absorbția de fonduri

România – țară care și-a redus masiv contribuțiile la Agenția Spațială Europeană (ESA) într-un moment în care majoritatea țărilor europene au crescut această contribuție – dorește să achite o parte…
Vezi articolul