Universitățile să păstreze elemente-cheie ale educației online atunci când reiau predarea cu prezență fizică – specialistă a Universității din Lancaster

3.355 de vizualizări
Foto: © Rido | Dreamstime.com
Universitățile ar trebui să păstreze, pe măsură ce revin la predarea tradițională, față în față, o multitudine de practici la care au apelat în timpul pandemiei și al predării online, atrage atenția, într-un articol publicat de The Conversation, o specialistă în educația asistată de tehnologie de la Universitatea din Lancaster, Marea Britanie. Kyungmee Lee, lector senior la această instituție, apreciază că, deși dificilă, trecerea în online determinată de pandemie, acum doi ani, a declanșat un val de schimbare care ar trebui să continue în universități, chiar și după reluarea activităților cu prezență fizică.

Autoarea citată scrie că, dacă la începutul pandemiei cadrele universitare și studenții au trebuit să învețe foarte rapid noile modalități de a face școală la distanță și să creeze resurse pentru aceasta, universitățile s-au adaptat și au început foarte repede să ofere sprijin sistematic pentru predare cu ajutorul instrumentelor digitale.

  • Aceasta a crescut nivelul de încredere în predarea online, iar “acest sprijin pentru schimbare ar trebui să rămână parte a culturii învățământului superior. Universitățile ar trebui să continue să-i încurajeze și să-i pregătească pe cei care predau să fie creativi și flexibili în modul cum își concep cursurile și interacționează cu studenții”.

Primul element educațional care ar trebui păstrat în trecerea din online la predarea onsite, invocat de specialista din Marea Britanie, nu ține de digital. Kyungmee Lee notează că, în absența interacțiunilor imediate care au loc la cursurile tradiționale, școala online a forțat multe cadre didactice să facă eforturi suplimentare pentru a dezvolta legături strânse, mai personale cu studenții, ținând cont de nevoile tututor – ale studenților și ale profesorilor – de a face față izolării de comunitate. Autoarea afirmă că, în cazul multor profesori, s-au întărit manifestările de solidaritate prin eforturile de a ține legătura la distanță, fenomen care ar trebui încurajat și după reluarea activităților cu prezență fizică.

Un al doilea element care, în opinia autoarei citate, ar trebui păstrat este păstrarea strategiilor susținute de medii digitale pentru a ține la un nivel ridicat implicarea și motivarea studenților. De exemplu, scrie ea, prin păstrarea unor soluții precum împărțirea activităților în segmente mici, discuțiile de grup, sondajele sau alte instrumente de interacțiune digitală. Ele pot fi folosite și în cazul predării cu prezență fizică.

  • În plus, mai arată ea, predarea hibridă poate să însemne folosirea deopotrivă a instrumentelor tradiționale de predare și a celor digitale în sălile de curs, în activități care să le folosească pe toate, combinate în soluții care să-i țină pe studenți concentrați asupra conținutului. Iar instrumentele digitale pot fi menținute și în activitățile de învățare dinainte și de după cursuri.

Al treilea element menționat de autoarea de la Universitatea din Lancaster este atenția la inegalitățile între studenți: predarea online a dezvăluit diferențele mari între studenți, când vine vorba despre accesul la cele necesare pentru a învăța și a duce un trai decent, dar a oferit și instrumente de predare la distanță ce egalizează accesul la învățare, prin eliminarea multor restricții fizice care îngreunează participarea unor studenți la predarea față în față. Acestea din urmă trebuie să fie păstrate, să devină “un principiu esențial în predarea universitară”.

Foto: © Rido | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


4 comments
  1. Dl Cîmpeanu provine din instituțiile în care nu se poate răspunde la email până nu se întoarce băiatul care ca pricepe la calculatoare…

    1. Domnul ministru bate campii ,e ocupat ,suntem vai de capul nostru cu asa oameni la conducerea tarii !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rezidențiat 2026. Peste 1.500 de studenți la Medicină cer ministerelor Educației și Sănătății să anunțe până pe 22 noiembrie bibliografia și modul de desfășurare a concursului: „Nu vrem să aflăm în aprilie că se schimbă tot”

Studenții care vor absolvi Medicina în 2026, alături de colegi din promoțiile anterioare, au lansat o petiție semnată deja de peste 1.500 de persoane, prin care solicită Ministerului Sănătății să…
Vezi articolul

Strategia pentru educația continuă a adulților 2024-2030, ce propune măsuri pentru ca România să reducă decalajele față de UE și să răspundă problemelor de pe piața muncii – adoptată de guvern fără termene clare și fără sprijin bugetar dedicat 

Un cadru național al competențelor-cheie, un registru național al certificatelor digitale, diverse programe – de la cele postuniversitare, la unele de alfabetizare în diverse domenii – se numără printre țintele…
Vezi articolul

Inteligența artificială este integrată „sistematic și transversal” în DigComp 3.0 – Cadrul Competențelor Digitale, la care România este codașă în UE / Acesta a fost actualizat de Comisia Europeană după 3 ani

Oamenii ar trebui să poată identifica principalele caracteristici ale instrumentelor de căutare, inclusiv cele bazate pe inteligență artificială (AI), să recunoască ce rezultate sunt irelevante, să recunoască exemple de dezinformare…
Vezi articolul