Universitățile viitorului, prin ochii studenților: Tehnologia nu va înlocui campusul, dar va afecta mobilitatea, traseele educaționale vor fi mai flexibile, teme precum schimbările climatice vor deveni centrale – studiu UNESCO

479 de vizualizări
Foto: © Gaudilab | Dreamstime.com
Tehnologia va completa, nu va înlocui campusul studențesc, dar “mobilitatea se va transforma în conectivitate”, pe măsură ce instrumentele digitale ce permit studenților să se implice în comunitatea globală fără să fie nevoie să călătorească în alte țări. Așa își imaginează studenții viitorul învățământului superior, conform unui studiu realizat de UNESCO, citat de University World News.

Datele prezentate de sursa citată se bazează pe opiniile prezentate în focus grupuri de către câteva sute de studenți și de reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale asociate mediului universitar, focus grupuri desfășurate pe parcursul anilor 2020-2021 ca parte a studiului UNESCO privind viitorul universităților până în 2050.

Participanții apreciază, potrivit sursei citate, că, așa cum se prezintă el în prezent, ca element nodal al activităților și experiențelor studențești, campusul nu va fi înlocuit, ci va fi completat de tehnologie, ca instrument de predare și învățare. Participanții au apreciat că aceeași tehnologie poate avea un impact pozitiv asupra incluziunii și accesibilității. 

Dar ei se tem, pe de altă parte, că asocierea între tehnologie și întărirea “caracteristicilor de piață” în activitățile universitare ar putea determina nu doar rezultate bune, precum o creștere a calității, ci și la o stratificare și mai pronunțată a societății, în funcție de educație.

Totodată, participanții la focus grupurile menționate cred că “mobilitatea se va transforma în conectivitate”, pe măsură ce călătoria în alte țări va fi înlocuită tot mai adesea de instrumente tehnologice care permit studenților să se implice diversificat în viața comunității globale. În același timp, studenții consideră că universitățile vor răspunde mai mult nevoilor comunităților locale, prin abordarea inegalităților existente acolo, în același timp cu implicarea în colaborări internaționale. Participanții au apreciat, totodată, că unele forme virtuale de mobilitate ar fi la fel de benefice pentru schimburile interculturale.

Studenții vor un rol activ în crearea propriilor medii de învățare

Potrivit acelorași consultări, studenții apreciază că, pe viitor, vor fi mult mai activi în privința deciziei privind lucrurile pe care le învață, în funcție de propriile contexte și realități, în sensul că vor o participare mai mare în stabilirea traseului educațional pe care urmează să-l parcurgă.

Dincolo de interesele și nevoile proprii, nevoile generale de învățare, pe care studenții le consideră esențiale în stabilirea curriculumului în învățământul superior, includ înainte de toate schimbările climatice. Participanții la focus grupuri apreciază că temele legate de acest subiect trebuie incluse în programe interdisciplinare.

În fața schimbărilor de pe piața muncii, studenții participanți la studiu consideră că universitățile trebuie în continuare să-i educe pentru a putea face față nevoilor de pe piață. Dar, dincolo de capacitatea de angajare sau de beneficii financiare, ei apreciază drept importante posibilitățile de a participa la programe de învățare pe tot parcursul vieții.

Foto: © Gaudilab | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Numărul studenților refugiați din Ucraina, în România, s-a dublat în ultimele 4 zile, ajungând la 10.000 – anunță ministrul Educației la reuniunea miniștrilor învățământului superior și cercetării din UE, de la Marsilia

Numărul studenților veniți din Ucraina, în România, în ultimele 4 zile ajuns la “aproape 10.000“, le-a spus ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, omologilor săi din Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat al…
Vezi articolul

Ecaterina Andronescu a pierdut alegerile la șefia Senatului Politehnicii București. Noul președinte este Tudor Prisecaru, doctor inginer în științe tehnice, specializarea Cazane de abur

Universitatea Politehnica București și-a ales astăzi președintele Senatului, funcție câștigată de Tudor Prisecaru – prorector din 2016, fost secretar de stat pentru Cercetare în perioada în care actualul rector UPB,…
Vezi articolul