Reprezentantul Academiei Române în grupul de lucru stabilit de ministrul Educației pentru noile programe școlare de matematică pentru liceu s-a remarcat în timpul conferinței oficiale organizate de Minister printr-o atitudine nemaiîntâlnită: a mâncat și a băut pe parcursul intervenției celorlalți experți invitați în conferința LIVE, după care a îndemnat publicul să fie reticent la recomandarea făcută de programa școlară de a folosi asistent AI în predarea matematicii la liceu. Contactat de Edupedu.ro, academicianul Liviu Ornea a declarat că a recomandat prudență în folosirea inteligenței artificiale la clasă pe baza propriei experiențe de lucru cu studenții. Referitor la episodul în care a mâncat și băut în timpul evenimentului oficial, Ornea a spus că nu și-a dat seama că are camera deschisă.
- „Era ora prânzului acolo unde eram eu și îmi pare foarte rău. Nu mi-am dat seama. În niciun caz nu eram băut. Nu” – a declarat academicianul Liviu Ornea pentru Edupedu.ro.
Vorbim despre o conferință-eveniment, în care reprezentanți ai Ministerului Educației și profesori au prezentat public noua programă de matematică pentru liceu, o înnoire curriculară așteptată de aproape 20 de ani. Evenimentul de pe 26 noiembrie 2025 a fost prezidat de la Ministerul Educației de experții instituției, în timpul prezentării cărora academicianul Liviu Ornea a mâncat, a băut, după care a luat cuvântul printr-o intervenție prin Zoom.
Liviu Ornea s-a oprit pentru propria intervenție, în timpul căreia a lansat mesaje contradictorii referitoare la programa printre ai cărei autori se numără. După ce le-a transmis ferm atât reprezentanților Ministerului Educației, care au organizat conferința, cât și publicului larg care urmărea LIVE-ul transmis de instituție „să nu intervină nimeni” peste noile programe de matematică, care trebuie să rămână așa cum le-au făcut autorii, matematicianul Liviu Ornea le-a recomandat profesorilor să nu accepte recomandarea aceleiași programe pe care o dorea neatinsă și să nu dea curs recomandării din noul curriculum de a apela la asistent de Inteligență Artificială în școală (AI).
Declarațiile făcute de academicianul Liviu Ornea pe 26 noiembrie 2025, în timpul conferinței de prezentare a noilor programe de matematică organizată de Ministerul Educației:
Gabriela Streinu Cercel, experta Ministerului Educației care a prezidat întâlnirea: Domnul academician Liviu Ornea. Vă rog!
Liviu Ornea: Da, vă mulțumesc! Eu am fost în grupul care s-a ocupat de Mate-Info și am lucrat foarte bine cu colegii de acolo, chiar dacă nu am fost la toate întâlnirile online. Am discutat în privat cu ei și pe grupul separat și una din perplexitățile mele este că văzând atâția oameni foarte inteligenți și bine pregătiți, pe unii îi cunoșteam dinainte, pe alții nu, și văzând că dvs, doamnă, îi cunoșteați, mi-am imaginat că tot cu ei s-a lucrat și în anii din urmă sau cu o parte dintre ei. De ce Dumnezeu toată lumea se plânge? Că de la așa oameni deștepți n-aveau cum să iasă lucruri proaste! Nu înțeleg și încep să am bănuiala că după ce oamenii ăștia deștepți fac niște lucruri, apoi se întâmplă altceva și nu mai iese exact ce au făcut ei. Sper să nu se întâmple asta acum!
Sper din tot sufletul ca programele, așa cum le-am făcut noi, așa să rămână. Să nu intervină nimeni peste ele! Mai ales să nu intervină cineva care nu e de specialitate. Pentru că, și aici îl contrazic viguros pe colegul care a vorbit înainte [este vorba despre profesorul Florin-Vasile Frumos, doctor în Științele Educației – N.Red.] cel puțin pentru matematică formarea profesorilor este treaba noastră, a matematicienilor!
Altceva voiam să spun. În privința recomandării de asistent AI, eu aș fi mult mai reticent și sper ca mulți dintre profesori să fie la rândul lor reticenți. Deocamdată, cred că e bine să fim foarte precauți cu AI-ul, mai ales că ne adresăm unor copii de școală, cărora le formăm spiritul critic, ei nu-l au încă. E greu de presupus că ei pot distinge ce-ți spune corect chat sau nu. Deci aici eu am îndoieli că și mulți dintre oamenii mari, nu dintre adolescenți, au probleme. […] Așa că aș fi foarte, foarte precaut.
Răspunsurile integrale date de matematicianul Liviu Ornea astăzi, 11 decembrie 2025, la întrebările Edupedu.ro:
Rep: În conferința organizată de Ministerul Educației în urmă cu 2 săptămâni, la care ați participat ca reprezentant al Academiei Române în grupul de lucru pentru programa de matematică pentru elevii de la matematică-informatică, pe de o parte ați lansat un apel public ferm ca nimic din programă să nu fie modificat și ați argumentat că este rezultatul muncii unor oameni deștepți, din expertiza cărora nu aveau cum să iasă lucruri proaste. Pe de altă parte, ați îndemnat publicul să nu ia în seamă recomandarea făcută de oamenii aceștia de a folosi asistent AI. De ce?
Liviu Ornea: Din experiența pe care o am până acum în privința strict a matematicii, deci din experiența mea de om care predă matematica și care lucrează cu studenți, nu cu elevi, și care a apelat la AI de față cu studenți chiar, nu la ore, dar în pregătirea lucrărilor de licență, de exemplu. Când citim un articol sau o carte – pentru student clar la prima lectură și uneori și pentru mine, că de aceea dăm o lucrare, ca să învățăm ceva – sunt lucruri pe care nu le înțelegem. Am apelat uneori la ChatGPT sau la Gemini, variantele gratuite. De cele mai multe ori, răspunsurile sunt corecte în anumite limite pentru lucrurile standard, adică pentru acelea care se pot găsi peste tot pe net și pentru care n-ai nevoie de AI, de fapt. În schimb, sunt elucubrații infernale atunci când întrebi: care e raționamentul, care e demonstrația? Uneori, el poate să-ți dea niște răspunsuri corecte, dacă găsește o sursă bună undeva. Dar de multe ori îți dă o sursă fictivă. Eu știu că e fictivă sau bănuiesc măcar, pentru că am experiență și îi cer sursa și el îmi răspunde: «din păcate, nu am reușit să identific, dar este o mare probabilitate să…» și iar îmi răspunde o mizerie. Elevul nu va putea face acest lucru. Elevul nu va ști să controleze, va lua de bună ce i se spune. Asta este problema.
Rep: Dar cum învață elevul să știe să pună întrebările?
Liviu Ornea: El poate să știe să pună întrebările, dar nu știe să verifice. Nu are cum. El învață. E aceeași mizerie ca și Wikipedia, atunci când vrei să afli lucruri foarte corecte și documentate științific. Pe Wikipedia poate intra oricine să modifice, azi e una, mâine e alta. Nu ai niciun control. La fel și cu AI-ul, care citează inclusiv Wikipedia, ia de peste tot.
Rep: Pe de altă parte, avem studiile OECD care ne arată că folosirea AI-ului și a tehnologiei în educație, în scop educațional, crește procesul de învățare și rezultatele.
Liviu Ornea: Foarte de acord, dar ați spus niște vorbe pe care nu le-ați definit. Folosirea a ce? La matematică vreau să știu exact ce înseamnă folosirea.
Rep: I-ați întrebat lucrul ăsta pe membrii grupului de lucru din care faceți parte, care au recomandat imperativ „ folosirea unui asistent de tip inteligență artificială (IA)”?
Liviu Ornea: Nu. Noi am discutat foarte mult, bineînțeles, și când sunt foarte mulți la un loc, discuțiile nu pot intra foarte mult în amănunt. Fiecare întâlnire dura ore. S-a discutat și pe grupuri. Sigur că părerile sunt împărțite și sigur că până la urmă se votează.
Rep: Dar deciziile n-au fost luate pe bază de studii de cercetare validate științific? Că acum noi vorbim despre experiențe personale.
Liviu Ornea: Sigur că da, numai că fiecare vine cu experiența lui personală, fiecare spune ce a citit, ce studii a văzut. Până la urmă, se iau niște decizii. Există și aceste recomandări pe care dumneavoastră le cunoașteți, eu mai puțin, pentru că nu am încredere în ele.
Rep: Nu aveți încredere în recomandările OCDE?
Liviu Ornea: În general nu am încredere în lucruri foarte generale. Am încredere atunci când lucrurile astea foarte generale sunt bine definite și detaliate. Folosirea AI-ului este o vorbă mare. Folosirea la ce?
Rep: Nu i-ați întrebat pe colegii dumneavoastră deștepți?
Liviu Ornea: Nu-mi răstălmăciți ce am spus atunci. Am spus că am lucrat cu niște oameni foarte deștepți și că sunt mirat, pentru că bănuiesc că oricum cam aceiași oameni au fost chemați și până acum, și sunt mirat că de fiecare dată ies prost lucrurile, deși sunt niște oameni foarte deștepți care de fapt lucrează la aceste programe. Asta am spus.
Rep: Sigur că da, dar eu nu pot să nu identific contradicția între încrederea pe care le-ați acordat-o într-un caz și reticența în altul.
Liviu Ornea: Nu este nicio contradicție. Eu acord încredere unor oameni, nu tuturor. «Niște» am spus, nu «toți». Unii mi-au fost studenți, îi știam. Nu acord tuturor încredere, mai ales am foarte puțină încredere în metodele care vin pe filieră pedagogică pentru un domeniu la care pedagogii nu se pricep.
Rep: Păi stați așa, dar dumneavoastră predați matematică unor elevi sau unor roboți?
Liviu Ornea: Eu am predat și unor elevi, pentru că am început ca profesor de liceu, așa cum pe vremea aceea începea toată lumea. Și mai știu destul de bine totuși despre ce e vorba, știu ce înseamnă predarea matematicii. Am și studenți slabi, nu numai doctoranzi. Eu m-am pensionat acuma, dar în 40 de ani am întâlnit toate felurile de studenți, iar ideea pedagogilor că e mai important să știi cum să predai decât ce să predai este o eroare, ca să nu spun altceva. Asta am spus și la Academie.
M-ați întrebat despre inteligența artificială. E o vorbă goală să spui: trebuie să folosim inteligența artificială. Este la fel de puțin relevant ca și cum se spunea acum nu știu câtă vreme că trebuie să folosim calculatorul grafic, când nu exista inteligența artificială sau tablele inteligente. Sigur, cum? În momentul când i se spune: tabla inteligentă o poți folosi ca să utilizezi Geogebra sau tot felul de lucruri frumoase, da, e foarte bine, asta poți să faci. Nu schimbă mare lucru.
Rep: Dar i-ați întrebat pe colegii dumneavoastră de grup? Că dumneavoastră mă întrebați de mine, dar dvs ați conceput o programă școlară pe baza căreia vor învăța toți elevii.
Liviu Ornea: Mie mi se pare foarte puțin importantă chestia aceea cu AI-ul. Pe mine m-au interesat conținuturile. Venind din partea Universității, mă interesa ca în programă să apară anumite conținuturi. Sunt complet împotriva discuției acesteia despre competențe. Totul trebuie subsumat, după mine, conținuturilor. Eu sunt mulțumit că au apărut în programă conținuturile în varianta optimă, în acest moment. Nu cred că puteam obține mai mult, date fiind constrângerile care țin de programe: trunchi comun, ore remediale, un buget de timp. Nu puteai să faci o programă ideală, în niciun caz. Noi punem în programă acele indicații metodologice. Autorii de manuale vor ține sau nu seamă de ele, pentru că sunt indicații, nu altceva. Iar profesorul de la clasă va ține seama sau nu de manual, deci deja la mâna a doua de indicațiile noastre metodologice. Contează foarte mult ce va face profesorul la clasă. Un profesor cu har, care are mintea luminată și știe ceva și despre informatică, știe exact ca și mine care sunt limitările AI-ului și poate să-i îndrume corect pe copii. Unul care habar n-are o să facă prostii. Noi am făcut o programă, mai mult…
Și sunt bucuros măcar că nu am văzut reacții adverse, cum se întâmplă la programa de română. Evident că sunt critici, eu însumi sunt nemulțumit, eu sunt geometru, aș fi vrut mult mai multă geometrie, dar nu e loc, am înțeles. N-aș fi făcut totul așa, aș fi pedalat poate pe alte lucruri, însă colegii profesori de liceu care predau zi de zi sigur că au explicat anumite lucruri. Marea problemă a programelor, pe care văd că parcă lumea nu o pricepe, este că e vorba de un învățământ public, care se adresează tuturor. Nu poate fi făcută o programă pentru câțiva oameni. Nu poți să ai o programă pentru olimpici, una pentru cei pe care trebuie să-i duci de la 4 la 5. E programă de liceu, nu știi ce vor face copiii aceia după. Indiferent de profilul pe care și-l aleg, trebuie să le dai totuși posibilitatea să migreze, să se mai hotărască pe parcurs. Au avut un eșec la Evaluarea Națională, poate își revin după aceea, nu poți să-i condamni cu o programă de tehnologic. Și poate că de la tehnologic un copil va încerca la o Politehnică. Încerci să ții seama de toate aceste lucruri și iese o programă care nemulțumește pe foarte multă lume, pentru că fiecare ar vrea o programă pentru copilul lui.
Rep: Revenind la conferința Ministerului Educației, am văzut că în timpul prezentărilor LIVE făcute de colegii dumneavoastră de grup curricular ați avut un comportament pe care eu nu l-am mai văzut în alte conferințe oficiale organizate de Ministerul Educației sau de Academia Română: ați mâncat și ați băut.
Liviu Ornea: Nu mi-am dat seama, nu mi-am dat seama. Dar nu eram în țară, aveam probleme și nu mi-am dat seama că am deschis. Inițial, nu voisem să particip, i-am spus Gabrielei [Gabriela Streinu Cercel, expertul Ministerului Educației care a prezidat conferința – N.Red.] că nu voi participa. Dar m-a rugat totuși să fiu acolo. Nici nu mi-am dat seama, pur și simplu, și nimeni nu mi-a atras atenția.
Rep: Este o conferință care a ajuns la foarte mulți profesori, ați intrat ca reprezentant al Academiei Române, așa ați și fost prezentat.
Liviu Ornea: Da, știu. Îmi pare foarte rău, am înțeles asta.
Rep: Este o practică să beți vin în timpul conferințelor la care participați?
Liviu Ornea: Nu, dar era ora prânzului acolo unde eram eu și îmi pare foarte rău. Nu mi-am dat seama. În niciun caz nu eram băut. Nu.
Rep: Deci nu a avut o influență asupra mesajului pe care dumneavoastră l-ați transmis?
Liviu Ornea: Nu, în niciun caz. Îmi pare foarte rău. Repet, nu mi-am dat seama. De obicei, țin camera închisă când e multă lume.
Rep: E un paradox această explicație, care vine tocmai din partea unui matematician-informatician.
Liviu Ornea: Eu nu sunt informatician, sunt geometru diferențial. Habar n-am informatică.
Rep: Dar lucrul de bază cu calculatorul bănuiesc că nu vă încurcă absolut deloc.
Liviu Ornea: Da. Pur și simplu nu mi-am dat seama că sunt cu camera deschisă.
Rep: Am văzut în CV-ul dvs publicat de Academia Română că majoritatea cercetărilor dumneavoastră listate acolo sunt semnate împreună cu matematicianul rus Misha Verbitsky, prezentat de The New Yorker ca „fost prieten al lui Dughin”, fost membru al partidului Eurasia al lui Alexandr Dughin.
Liviu Ornea: Vă trimit link-ul la hotărârea din noiembrie 2024 când a fost declarat terorist de către Putin. El a emigrat demult la Rio de Janeiro, la IMPA.
Rep: Deci spuneți că este un matematician pe care nu-l putem confunda cu ideologul dictatorului Vladimir Putin?
Liviu Ornea: Nu… asta a fost tinerețea lui, la 15-16 ani, când de altfel a fost și în pușcărie pentru că a încercat să plece în Finlanda. Are o istorie mai complicată și este acum un blogger anti-Putin atât de virulent, încât l-au declarat terorist, i-au blocat conturile din Rusia, i-au făcut percheziții la singura fată a lui care a mai rămas în Rusia, familia lui a emigrat de asemenea. Nu e o situație fericită și asta de multă vreme. E plecat din Rusia demult.
Informații de background
Liviu Ornea a făcut parte din grupurile de lucru numite de ministrul Educației, Daniel David, pentru a concepe programele școlare la matematică pentru elevii de la Matematică-Informatică și de la Matematică-Informatică Militară pentru liceele Ministerului Apărării Naționale (MApN) (sursa aici).
Noua programă de Matematică concepută de grupul de lucru din care Ornea face parte și a cărui competență a fost lăudată tot de acesta prevede folosirea imperativă a Inteligenței Artificiale, la clasele de Matematică-Informatică. „Programa recomandă, cu caracter imperativ, utilizarea instrumentelor digitale, precum și folosirea unui asistent de tip inteligență artificială (IA) pentru explorare și verificare, cu condiția ca elevul să realizeze validarea critică a soluției propuse și să poată explica limitele acesteia”, prevede curriculumul școlar.
Accentul pe folosirea Inteligenței Artificiale la matematică se pune în clasa a XI-a, arată analiza realizată de Costin Ionescu pe Edupedu.ro: „Folosirea instrumentelor digitale și a inteligenței artificiale în studiul matematicii la clasa a XI-a consolidează învățarea activă, încurajează explorarea și conectează conceptele teoretice cu aplicații reale”, prevede proiectul de programă pus în dezbatere de Ministerul Educației.
Vezi aici exemple de folosire a AI la Matematică, pe parcursul liceului, oferite de proiectul de programă școlară conceput de grupul de experți din care Liviu Ornea a făcut parte.
Matematician în vârstă de 65 de ani, Liviu Ornea este din 2023 membru corespondent al Academiei Române, instituție care a refuzat primirea în rândurile sale a mai multor specialiști de calibru pe domeniile lor; cel mai răsunător refuz nedrept al membrilor Academiei conduse de Ioan Aurel Pop a fost în cazul scriitorului Mircea Cărtărescu.
Academicianul Liviu Ornea s-a născut în 1960 în București, a absolvit liceul care astăzi poarte numele Colegiul „Sfântul Sava“, apoi Facultatea de Matematică a Universității din București, în 1985, iar din 1993 este doctor în matematică tot la Universitatea din București. Potrivit CV-ului publicat de Academia Română, Liviu Ornea a lucrat ca profesor de liceu la Târgoviște, în 1985-1987, a fost apoi programator ITC în ultimii ani ai comunismului, pentru ca în 1991 să-și facă intrarea în învățământul universitar, la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, unde și astăzi este profesor.
Din 2007, Liviu Ornea este și cercetător la Institutul de Matematică „Simion Stoilow“ al Academiei Române, unde și președintele Nicușor Dan are un post de cercetător.
Majoritatea articolelor științifice selectate de Liviu Ornea ca relevante în CV-ul publicat de Academia Română sunt semnate alături de rusul Misha Verbitsky, fost prieten al lui Dughin, așa cum îl numește The New Yorker pe matematicianul rus. Fost membru în partidul Eurasia al lui Alexandr Dughin, ideologul dictatorului Vladimir Putin, Misha Verbitsky a semnat în 2022 alături de alți matematicieni ruși o scrisoare deschisă împotriva războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, scrisoare adresată dictatorului rus Putin (sursa).
Citește și:
Inteligența Artificială în noile programe pentru liceu propuse de Ministerul Educației: AI este „imperativ” să fie folosită la Matematică / Chimia, Fizica, Istoria, dar și Religia sau Limbile moderne pot folosi inteligența artificială în procesul de predare-învățare – recomandă Ministerul
Copiii vor folosi inteligența artificială oricum, mai bine îi ajuți să o folosească în mod corect, nu să o folosească pe post de psiholog / Copiii noștri am dorit să fie nativi digital, acum dorim să fie nativi AI – Toomas Hendrik Ilves, fost președinte al Estoniei, țară care mizează pe folosirea noilor tehnologii în educație
Redacția
Costin Ionescu
Andrei Popa
Matei Pop
Mihai Fârtat