VIDEO Medalie de aur, cinci medalii de bronz și două mențiuni de onoare pentru elevii români olimpici internațional la Lingvistică – IOL 2025 Taiwan / România va organiza olimpiada în 2026

2.980 de vizualizări
Foto: Facebook.com/ Facultatea de Litere a Universității din București
Elevii români olimpici internațional la Lingvistică au obținut o medalie de aur, cinci medalii de bronz și două mențiuni speciale la olimpiada din Taiwan (IOL 2025). Ceremonia de premiere s-a desfășurat sâmbătă dimineață, 26 iulie, de la ora 8 a României. Edupedu.ro prezintă premiile lotului României.

UPDATE 10:20 România va organiza olimpiada în 2026, au anunțat organizatorii din Taiwan la festivitatea de premiere.


Cei opt premianți sunt cei care au obținut în luna mai o medalie de aur, trei de argint și patru de bronz la etapa Asia-Pacific – APLO 2025, considerată o selecție pentru faza internațională a IOL.

Elevii sunt însoțiți în Taiwan de Valentina Cojocaru, asistent universitar dr. la Facultatea de Litere a Universității din București (UB) și cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” și de Roxana Magdalena Preda, asistent universitar dr. tot la Facultatea de Litere a UB.

  • Medaliații au fost pregătiți de Tamara Ivanof (fostă olimpică internaţională, studentă la Universitatea Babeş-Bolyai), Mihai Bratu (triplu medaliat la Olimpiada Internaţională de Lingvistică), Paul Helmer (fost olimpic internaţional şi cadru didactic asociat la Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca) și profesoarele Valentina Cojocaru și Roxana Preda.

Observatori pe lângă lotul României au fost Paul Helmer și Mihai-Alexandru Bratu.

Iată premiile elevilor olimpici români – IOL 2025:
  • Ioana-Steliana Barbu, Colegiul Național „Spiru Haret” Tulcea – medalie de aur
Ioana Steliana Barbu / Foto: captură Youtube.com/ IOL Taiwan
  • Valeriia Pishchymukha, Colegiul Național „George Coșbuc” Cluj-Napoca – medalie de bronz
Valeriia Pishchymukha / Foto: captură Youtube.com/ IOL Taiwan
  • Luiza-Teodora Mihai, Colegiul Național Iași – medalie de bronz
Luiza-Teodora Mihai / Foto: captură Youtube.com/ IOL Taiwan
  • Andrei Dragu, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – medalie de bronz
Andrei Dragu / Foto: captură Youtube.com/ IOL Taiwan
  • Ioana Stănoiu, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – medalie de bronz
Ioana Stănoiu / Foto: captură Youtube.com/ IOL Taiwan
  • Mihaela Anghel, Liceul Teoretic „Alexandru Ghica” Alexandria – medalie de bronz
Mihaela Anghel / Foto: captură Youtube.com/ IOL Taiwan
  • Ana Teodora Grigorie, Colegiul Național „Carol I” Craiova – mențiune de onoare
Ana Teodora Grigorie / Foto: captură Youtube.com / IOL Taiwan
  • Alin Cristian Chindea, Colegiul Național „Ion Maiorescu” Giurgiu – mențiune de onoare
Alin Cristian Chindea / Foto: captură Youtube.com / IOL Taiwan

Medalia de aur pe echipe a fost câștigată de Taiwan.

Este pentru prima dată când două din cele cinci probleme ale probei individuale au fost create de români, scrie într-o postare pe Facebook Vlad Neacșu, membru în comisia olimpiadei, antrenor al echipei din Hong Kong.

  • În 2023, elevii români au fost premiați la Olimpiada Internațională de Lingvistică de la Bansko, din Bulgaria, cu 6 medalii de aur, argint și bronz și 2 mențiuni, în competiție cu alte 50 de echipe.
Ce înseamnă olimpiada de lingvistică

La etapa internațională, elevii trebuie să rezolve 5 probleme de lingvistică în 6 ore. „Pentru aceasta e nevoie să analizeze niște date din limbi necunoscute pe baza cărora să extragă reguli gramaticale (să recunoască mărci de număr, de timp, de obiect, subiect etc.), să deducă reguli de formare a cuvintelor sau reguli care condiționează anumite transformări fonetice”, explica în interviul din anul 2021 Valentina Cojocaru, coordonatoare a lotului, când România obținuse o medalie de aur, două de bronz și o mențiune pe echipe.

„Nu necesită o pregătire lingvistică în prealabil, ci doar cunoștințe minime de gramatică pe care le însușesc în școală la orele de română. În schimb, e nevoie de o abordare analitică, gândire laterală, intuiție culturală și deducție logico-matematică. Pentru prima etapă, adresată tuturor elevilor curioși și pasionați de lingvistică, subiectele constau în rezolvarea a 2 sau 3 probleme într-un interval de 3 sau 4 ore, în funcție de nivel”, mai spunea Cojocaru.

Deși olimpiada își are originile în 2003, România participă în mod oficial începând cu 2013, în 2005 și 2012 fiind vorba de participări ad-hoc, fără vreo selecție națională anterioară. Din 2013, echipa României s-a întors de fiecare dată cu câte un premiu, explica tot în 2021 Paul Helmer, fost olimpic internațional și implicat în coordonarea lotului.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cîmpeanu, la prezentarea bugetului Educației în Parlament: Este un buget care este departe de a fi suficient față de nevoile Educației, dar este totuși un buget în creștere, în valoare absolută

Este un buget care este departe de a fi suficient față de nevoile Educației, dar este totuși un buget în creștere, în valoare absolută, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației,…
Vezi articolul

UPDATE Școlile pot intra în sistem online din motive de infrastructură sau resurse, iar pentru clasele care sunt încă online regulile se schimbă de luni / Cîmpeanu: Deciziile urmează să fie actualizate de către DSP conform noilor reguli

UPDATE Școlile pot intra în sistem online din motive de infrastructură, după ce noul ordin comun cu regulile sanitare nu a eliminat această posibilitate și o prevede în continuare. Pentru…
Vezi articolul

Studenții critică modificările propuse de Andronescu la evaluarea școlilor doctorale: un mare semnal de alarmă e reprezentat de absența studenților în evaluarea și asigurarea calității

Studenții critică propunerea de metodologie prezentată de ministrul Educației, în cadrul ședinței Consiliului Național al Rectorilor. „Un aspect din noua propunere de metodologie care ne ridică un mare semnal de…
Vezi articolul