VIDEO Mircea Miclea, despre cum se definește succesul învățării: Dacă eu la școală primesc o notă mare pentru că am reprodus două sau trei propoziții notate în caiet, treptat, eu îmi fac o teorie cum că învățarea înseamnă acest lucru – a reține 3-4 propoziții

9.824 de vizualizări
Mircea Miclea / Sursa foto: Ciprian Hord
Mircea Miclea / Sursa foto: Ciprian Hord
Psihologul Mircea Miclea, fondator al școlii cognitive în psihologia românească, a explicat cum se definește succesul învățării în rândul elevilor. Invitat la Starea Nației, Mircea Miclea a spus că fiecare elev își definește succesul în învățare bazându-se pe modul în care este evaluat și a dat exemple: „Dacă sunt evaluat facil, primesc note mari pentru cunoștințe puține, pentru mine succesul înseamnă a învăța cu un efort redus pentru că ai succes, adică ai note mari. La fel, dacă evaluarea națională sau evaluarea la nivel de bacalaureat se face cu subiecte ușoare pentru care nu am nevoie să investesc mult timp, mult efort să fiu atent la ceea ce învăț, atunci din nou, și asta contribuie la ce înseamnă o învățare de succes”, a explicat Mircea Miclea.

Psihologul Mircea Miclea a explicat că elevii își definesc succesul în învățare în urma evaluării pe care o primesc. Dacă sunt evaluați prea facil, fie la clasă, fie la examenele naționale, atunci își însușesc această teorie despre procesul de învățare.

Dacă eu la școală primesc o notă mare pentru că am reprodus două sau trei propoziții dintre cele pe care eu mi le-am notat în caiet și cu asta am luat o notă foarte mare, treptat eu îmi fac o teorie cum că învățarea înseamnă acest lucru: a reține 3-4 propoziții. Implicit succesul în învățare”.

Mircea Miclea a răspuns și la întrebarea: Ce ar trebui să facă școala ca să “pregătească” elevii pentru a rezolva problemele dinamice?

“Studiile arată că în clasele primare e nevoie de învățare dirijată și abia din gimnaziu, pe măsură ce se dezvoltă elevul, școala trebuie să facă loc unei învățări non directive, unor materii opționale. Materiile opționale trebuie să crească semnificativ la gimnaziu față de învățământul primar și la liceu, semnificativ față de gimnaziu. Și astfel, având opțiuni, începi să te gândești singur la problemele care sunt și cum să le rezolvi”, spune Mircea Miclea.

Redăm răspunsul lui Mircea Miclea pe acest subiect din cadrul emisiunii:

Mircea Miclea: Definiția succesului învățării e esențială. Există o teorie implicită pe care și-o face fiecare dintre elevi, în funcție de ce înseamnă învățare. Și cum se face această teorie cu care tu operezi? În funcție de cum este evaluat: adică evaluarea este sursa esențială a teoriei pe care eu am despre învățare și despre succesul învățării. Dacă eu la școală primesc o notă mare pentru că am reprodus două sau trei propoziții dintre cele pe care eu mi le-am notat în caiet și cu asta am luat o notă foarte mare, treptat eu îmi fac o teorie cum că învățarea înseamnă acest lucru: a reține 3-4 propoziții. Implicit succesul în învățare. Deci succes ai pentru că ai luat nota 10 dacă reproduci două-trei chestii ușor, așa, fără probleme.

La fel, dacă evaluarea națională sau evaluarea la nivel de bacalaureat se face cu subiecte ușoare pentru care nu am nevoie să investesc mult timp, mult efort să fiu atent la ceea ce învăț, atunci din nou și asta contribuie la ce înseamnă o învățare de succes. Prin urmare, cea mai importantă teorie a succesului e cea pe care eu o extrag în funcție de cum sunt evaluat. Îmi fac o teorie implicită, adică sub conștientă despre ce înseamnă succes și acea teorie mă face să am un anumit comportament sau altul. Sunt evaluat facil, primesc note mari pentru cunoștințe puține, pentru mine succesul înseamnă a învăța cu un efort redus pentru că ai succes, adică ai note mari. Aceasta teorie a succesului pe care mi-o formez în primul rând prin modul în care sunt evaluat, sunt apreciat de cei care mă apreciază, este esențială pentru modul în care eu am comportamentul de învățare. La nivel social, dincolo de învățare e același lucru. Succesul e în funcție de ce teorie îmi fac eu despre succes.

Moderator: Cu ce îl echipăm acum în școală pe elev cu acest sistem și cu ce ar trebui să îl echipăm? (…) Mi-a plăcut foarte mult sintagma folosită de dumneavoastră, creatori de soluții, pentru că după ce școala propune probleme fixe cu soluții fixe, acești copii ajung în viață unde problemele se mișcă permanent și soluțiile nu există, ele trebuie găsite.

Mircea Miclea: Din păcate școala cultivă această abordare în care nota mare o obții pentru că rezolvi corect o problemă pe care cineva ți-a formulat-o: problema de la pagina 34, de la finalul unei lecții, din culegere de la pagina X. Tu rezolvi problema aceasta cât mai repede și cât mai bine, obții o notă cât mai mare. Dar uităm că:

1. Cineva a formulat problema respectivă

2. Problema e statică adică nu se modifică pe parcursul rezolvării problemei

3. Presupune faptul că tu singur rezolvi problema, nu împreună cu alții, performanța este individuală, a ta (tu te gândești la problema respectivă și alte premise mai sunt în spate). În realitate însă în viața cotidiană nu e așa. Realitatea nu vine cu o tablă în fața ta în fiecare dimineață și iată care sunt problemele pe care le ai tu de rezolvat în businessul tău, în relație ta de familie. Nu. Tu trebuie să descoperi problemele. (…) Dacă nu le descoperi, nu vei aborda problema. Deci, problemele în viața cotidiană sunt probleme care trebuie descoperite pentru că ele nu sunt formulate de alții. Tu trebuie să ți le descoperi, să vezi care sunt cele relevante. Sunt dinamice și, pe măsură ce tu începi să le rezolvi, ele se schimbă, tu te schimbi și trebuie să resetezi totul. Adesea multe probleme se rezolvă prin discuții cu ceilalți, ai o echipă cu care colaborezi, ai un grup cu care trebuie să negociezi pentru că altfel rezolvi problema, ai un partener de afaceri.

Ei, și atunci ce trebuie să facă școala? Școala trebuie să satureze pe lângă problemele acestea standard. Pentru școli e confortabil să cultive mereu probleme standard, în raport cu care ești evaluat. (n. red Școala) Trebuie să cultive genul acesta de probleme. Acest gen de probleme dinamice în care se pune accent pe colaborare, pe faptul că aceste probleme trebuie descoperite, se pot face numai dacă dezvolți în clasă curiozitatea, capacitatea elevului de a-și pune singur întrebări, de a-l confrunta cu diverse situații ca să își găsească singur soluții, de a fi furnizor de soluții, nu să fie consumator de soluții. 

Acest lucru se face treptat. Studiile arată că la început, înveți mult mai mult dintr-o învățare directivă, în clasele primare trebuie să ți se spună: iată, asta trebuie să știi. Nu, hai să vedem ce părere ai despre chestia asta. Pe măsură însă ce tu te dezvolți, această învățare directivă, extrem de dirijată trebuie să facă loc unei învățări non directive, unor materii opționale. Materiile opționale trebuie să crească semnificativ la gimnaziu față de învățământul primar și la liceu, semnificativ față de gimnaziu. Și astfel, având opțiuni, începi să te gândești singur la problemele care sunt și cum să le rezolvi. 

(…) E un proces… învățarea e întâi dirijată, iar pe măsură ce elevul devine tot mai matur învățarea dirijată lasă loc unei învățări bazate pe proiecte mai puțin dirijat, semidirijat sau o învățare pe care o are la inițiativă, elevul. 

Modul de formare a profesorilor e deficitară. Ei au fost învățați după o pedagogie clasică în care au fost învățați mereu să dirijeze învățarea, să își facă plan de lecție, fără să li se spună: nu faceți plan de lecție, lăsați-l pe elev să își facă el. Sunt sigur ritmuri de învățare, când este suficient de matur, bineînțeles”, a spus Mircea Miclea.

Emisiunea integrală poate fi urmărită aici. Intervenția de mai sus începe la minutul 19:55:

Citește și:
VIDEO Psihologul Mircea Miclea: E o modă acum, care bântuie printre părinți, că trebuie să-i lăsăm pe copii să facă numai ce le place lor să facă. Nu e bine. Educă-te să-ți placă ceea ce ești obligat să faci, nu să faci doar ceea ce îți place
Mircea Miclea, despre subiectele la examenele naționale: Se formulează subiecte cu răspunsuri standardizate, astfel încât corectura să fie ușoară și rapidă / Efectul: Meditatorii dau doar rețete. Elevul le învață și le reproduce, pentru a lua o notă cât mai mare la un test

10 comments
  1. miclea habar n-are de preuniversitar, fabuleaza, crede ca elevii sunt studenti, astia vin la scoala trimisi de parinti, nu vor sa invete nimic, nu pricep ce fac cu cartea mai departe in viata.

  2. Alternativa exista si nu este o simpla teorie.
    Ea se numeste invatarea creativa si se face prin serviciul http://www.cybertrainer.online.
    In aceasta vara asociatia GRAUR (Grupul pentru Reforma si Alternativa Universitara) din Cluj-Napoca a inceput procesul de initiere a elevilor si studentilor.
    Nu este insa sigur ca in acest moment cineva isi doreste sa existe asa ceva.

  3. in sfarsit, dl. Miclea a pus punctul pe i: ” clase primare-invatare dirijata, gimnaziu-invatari non directive”; de cand astept aceste cuvinte explicative! dl.Marga vorbea de creativitate, blama faptul ca elevii doar reproduc la nesfarsit cele invatate; dar creativitatea are nevoie sa se aseze pe o baza solida pt a da roade

  4. Apropo de memorare…sunt inca destui profesori care dictează! Ce s a dictat,trebuie reprodus cu sfințenie! ( romana,istorie,geografie)…și tot din păcate sunt inca mulți părinți fericiți că se dictează…nu și mai bate copilul capul la /pentru Bac…
    Daca ora de calitate înseamnă a sta pe scaun și a dicta,atunci…

    1. Unii copii NU reușesc să învețe nimic dar sunt evaluați pe aceleași criterii ca cei care reușesc să dezvolte o umbră de gândire critică. Și spre durerea celor cu care reușim să obținem rezultate reale, cei care tocesc / învață pe de rost sunt cei care obțin note / medii mai mari la examene.

      Poți să despici firul în patru, să deslușești toate tainele universului, să obții rezultate nemaipomenite cu elevi de excepție, dacă evaluarea e ”standardizată” (a se citi: fixată pe barem, fără a permite nicio rezolvare creativă, unică, a subiectelor propuse), cei care sunt depunctați sunt exact elevii care gândesc critic și vin cu soluții unice (și evident corecte). Sistemul de evaluare n-are nevoie de gânditori ci de roboți.

      Iar dacă nu-i pregătești pe unii să fie mici roboței, le faci o defavoare – ei nu pot rezolva singuri nimic dacă n-au învățat pe de rost. Oricum nu pun mare preț pe educație, trec prin școală ca gâsca prin apă, dacă n-ar fi obligatorie majoritatea nu s-ar da jos din pat dimineața ca să vină la școală, le ajunge ”șkoala veți”.

  5. Programele școlare: EXISTĂ.

    Profesorul la clasă: încercăm să lucrăm cât mai diversificat, să aplicăm cât mai multe metode moderne, să facem și circ (pardon, joc de rol) ca să motivăm elevii, creăm și cumpărăm din banii noștri materiale didactice moderne, inventăm toate parascoveniile ca să facem elevii să învețe și să le fie drag de școală. Idealul: formarea gândirii critice și utilizarea creativității.

    Părintele: Ce mai vor mă ăștia, nu le ajunge, ce caiete, ce creioane colorate, ce metode moderne mama lor de!… pE VreMeA MeA!!!…

    Ministrul: vom evalua munca fiecărui cadru didactic, veniturile lor vor depinde de PeRforManȚă!!!! (Nu, nu spunem ce și cum vom evalua munca profesorilor, dar vom acea niște criterii ClARe. Și da, vor fi la fel pentru cei de română, de matematică, de religie și de muzică! Altă întrebare!)

    Tot ministrul: Evaluarea va urmări realizarea APTITUDINILOR și COMPETENȚELOR fundamentale, pe care le-am anunțat de vreo (x) ani, dar pe care nu le-am utilizat nici noi vreodată!

    EXAMENUL: Itemi standardizați. Nimic creativ, să nu apară discriminare. Nimic nu se punctează dincolo de barem. Dacă mișcă vreun corector în front, îl ia mama lui proces verbal!!

    Mircea Miclea: PrOfeSOrIi sUnT dE vInĂ!!

    Lăsând glumele la o parte, două lucruri aș menționa:

    1. Elevii nu sunt studenți, cei mai mulți nu vin la școală ca să fie educați, ci pentru că-i trimit părinții (ceea ce e perfect natural, că nimănui nu-i place să depună efort de dragul efortului). Deci ce funcționează la studenți NU funcționează la 99% din elevi.

    2. Miclea vorbește din turnul de fildeș. Coboară odată la nivel de preuniversitar și ia contact cu copii de vârstă mai mică, lucrurile s-au schimbat față de secolul trecut și comunism, când ai fost dumneata educat. Și vorbește apoi.

  6. >> Ei au fost învățați după o pedagogie clasică în care au fost învățați mereu să dirijeze învățarea, să își facă plan de lecție, fără să li se spună: nu faceți plan de lecție, lăsați-l pe elev să își facă el
    Dumnezeule, sacrilegiu! Auzi, sa nu existe plan de lectie lol. Sa nu existe un tabel in care sa se chiombeasca un inspector? Sa nu existe obiective de tipul “sa fie capabil sa” de evaluat la final? Sa nu vada inspectorul acolo metode gen conversatia, observatia, exercitiul, explicatia? Wow, revolutie frate :)).

    >> o pedagogie clasică în care au fost învățați mereu să dirijeze învățarea
    Wow, exista si o altfel de pedagogie? Non marxista, non maoista? Auzi, sa dai puterea elevilor si sa faca ei plan de lectie. OMG :)), o sa lesine dinozaurii. Si asa simt ca le fuge puterea de sub picioare.

  7. De asta am ajuns aici pentru ca sunt specialiști,figuri cunoscute din diferite domenii care abordează din dorința de a place subiecte populiste printr-o prisma starmaba care rezonează cu neputința a foarte mulți și prin cele spuse validați lenea și delăsarea și incompetenta.
    Asta se numește a îți urma propriile scopuri sacrifcand pe alții, e puțin psihopată atitudinea pentru ca în mod sigur acest gen de oameni își spun ca e vina celor păcăliți dacă se lasă păcăliți, nu e vina lui ca pe ceilalți nu ii ajuta intelectul.Teoretic e corect,practic e crimă.

  8. Dacă ești deștept vei găsi moduri folositoare sa folosești acea teorie…Ce ar fi fost Einstein fără nițel mai multa teorie învățată?
    Zic și eu…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce face Suedia pentru a susține digitalizarea educației, pe baza unei strategii naționale “vechi” de 5 ani: un raport de parcurs prezintă unde mai trebuie lucrat pentru ca elevii să capete anumite competențe și arată că pentru directorii de școli digitalizarea necesită atenție continuă

Procedurile de digitalizare în școli introduse într-o strategie națională veche de câțiva ani trebuie completate cu măsuri suplimentare, de parcurs – de la sarcini în plus pentru directorii de școală…
Vezi articolul

INTERVIU Iulia Voicu, profesoară la UNATC, Facultatea de Film: Educația cinematografică poate sprijini predarea disciplinelor și este esențială pentru o cultură sănătoasă a consumului de media în rândul tinerilor / Ce resurse au la dispoziție profesorii

Educația cinematografică este o componentă care are o legătură strânsă cu prezentul și poate contribui la cultivarea unui consum sănătos de materiale audiovizuale în rândul tinerilor, mai ales în contextul…
Vezi articolul

Lista copiilor admişi la Clasa Pregătitoare 2019-2020 în prima etapă, în fiecare şcoală, pe judeţe. Lista locurilor rămase libere la Clasa Pregătitoare

Înscriere învăţământ primar 2019. Listele cu toţi copiii admişi în prima etapă la Clasa Pregătitoare 2019 au fost publicate de majoritatea Inspectoratelor şcolare din ţară. Edupedu.ro a strâns toate aceste…
Vezi articolul

Autoritățile din Sectorul 4 al Capitalei solicită Primăriei Generale deratizare și dezinsecție în curțile unităților de învățământ, din cauza invaziei șobolanilor / Tratamentele, dificil de realizat din cauza fondurilor insuficiente

Autoritățile din Sectorul 4 al Capitalei solicită Primăriei Generale să realizeze tratamente de deratizare și dezinsecție în curțile unităților de învățământ din sector, fiind o obligație legală să se efectueze…
Vezi articolul