VIDEO Mircea Miclea: Ne așteaptă cea mai gravă criză pe care a traversat-o sistemul de educație, criza de resurse umane. În România, 51% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani / Soluțiile: Salarii atractive bazate pe criterii de performanță, statul să ofere facilități fiscale masive pentru cei care se duc la programe de formare și educație continuă și pentru formatori

3.359 de vizualizări
Foto: Captură video – Curs de guvernare
Mircea Miclea, fost ministru al Educației, psiholog și profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, atrage atenția că urmează o criză majoră de resurse umane în educație, în contextul în care, spune el, 51% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani și mai puțin de 10% au sub 30 de ani. În cadrul conferinței organizată de Curs de guvernare, în data de 21 noiembrie, Mircea Miclea a dat explicații, dar și măsuri pe care statul le poate lua pentru a evita criza, printre care salarizarea pe criterii de performanță, și facilități fiscale pentru profesori pe partea de formare continuă dar și pentru firmele care oferă astfel de cursuri.

Mircea Miclea atrage atenția că “ne așteaptă cea mai gravă criză pe care a traversat-o sistemul de educație, criza de resurse umane”. El a dat și câteva date în acest context: în România, dintre cei 208 mii de profesori, doar 19.000 au sub 30 de ani, iar 51% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani. Asta în condițiile în care, în Uniunea Europeană, 40% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani și doar 7% au sub 30 de ani.

Printre soluțiile prezentate de Mircea Miclea sunt: o salarizare atractivă și bazată pe criterii de performanță, condițiile de muncă și modul în care sunt formați profesorii.

“În România, pentru educația și formarea continuă sunt implicați cam 4,9% din adulții dintre 25 și 64 de ani. În Uniunea Europeană media este 11,9% multe țări au mult mai mult, deci noi suntem sub jumătate din media europeană în participarea la formarea și educația continuă. Asta ce înseamnă? Că ne adaptăm mult mai lent la ce se întâmplă în jurul nostru, cu tehnologiile, cu lumea din jurul nostru, cu solicitările, cu cerințele, cu ideologiile. (…) Ne putem închipui relația dintre educație și viață ca fiind un angrenaj dintre două roți dințate: o roată dințată care se referă la educație și o roată dințată care se referă la realitate. (…) Învățarea e un proces mai lent. Sistemele educaționale, nu numai la noi, oriunde în lume, sunt sisteme mai lente. Multă vreme și realitatea era mai lentă. Altfel spus, eram într-un timp pe care Marin Preda, după cum știm cu toții, spunea că timpul avea răbdare cu oamenii. Era o lume în care schimbări erau mai lente. Și atunci, în acel tip de lume, educația putea să țină pasul cu realitatea.

Cele două roți dințate se împingeau una pe alta într-un ritm relativ compatibil. Din păcate sau din fericire, nu știm din ce cauză, realitatea a luat-o razna. A început să se miște extrem de repede. Sistemul educațional nu se va putea mișca atât de repede decât cu o condiție, din punctul meu de vedere. Dacă punem accentul pe partea finală a sistemului educație, adică pe educația și pe formarea continuă. Acolo poți regla ritmurile”, spune Mircea Miclea.

Discursul fostului ministrul Mircea Miclea:

“O să insist doar asupra trei aspecte pe care le socotesc relevante în ceea ce privește capitalul uman și educația în următoarea perioadă de timp, care din punctul meu de vedere, sunt critice.

Primul: Cred că ne așteaptă cea mai gravă criză pe care a traversat-o sau o va traversa sistemul de educație, criza de resurse umane. Vă dau câteva date: În Uniunea Europeană, 40% dintre cadrele didactice din momentul de față au peste 50 de ani. Sub 30 de ani sunt doar 7%. Datele pentru România, 51% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani, mai puțin de 10% au sub 30 de ani. Adică, din 208.000 de profesori care sunt în România, doar 19.000 au sub 30 de ani. Germania, ca să iau un singur exemplu, are nevoie de peste 25.000 de profesori până în 2025, adică peste 2 ani. Deci, ceea ce ne așteaptă este o criză majoră de resurse umane în educație. Iar cei care vor reuși să facă managementul acestei crize, asigurând calitatea educatorilor, vor câștiga competiția pentru capital uman și pentru formare. Aceasta înseamnă cel puțin patru lucruri

Primul înseamnă salarii mult mai atractive și, repet, aici nu e vorba de a face dreptate unei categorii sociale ci de a rezolva o criză care va afecta major toată educația. Pentru că, după cum se știe, cadre didactice, profesorii sunt elementul esențial al progresului școlar.

Al doilea aspect, dincolo de salarizare, se referă la condițiile de muncă. Al treilea aspect se referă la formare, modul în care sunt formați profesorii. Vă reamintesc, din păcate, din 2011 în lege erau câteva articole prin care trebuia să formăm personalul didactic, masterat didactic. Din 2011 până în 2023 nu s-a făcut nimic în această direcție, din cauza unor complicități și la nivel universitar și la nivelul ministerului. 

Acum s-a reluat ideea în noua legislație referitor la educație. Să sperăm că de acum încolo se va face acest lucru. Și al patrulea aspect care trebuie luat în seamă este salarizarea pe bază de criterii de performanță. Dacă le luăm în calcul aceste aspecte, atunci putem spera să facem un management al celei mai grave crize a sistemului educațional, criza de resurse umane.

(…) Ne putem închipui relația dintre educație și viață ca fiind un angrenaj dintre două roți dințate: o roată dințată care se referă la educație și o roată dințată care se referă la realitate. Adesea sau de-a lungul istoriei, multă vreme, aceste roți dințate au avut un ritm relativ compatibil. Sistemul de educație se mișcă încet. Inevitabil, îți trebuie mulți ani până când formezi un om. Ca să schimbi un curriculum nu poți să schimbi doar la finalul clasei a XII-a. Trebuie să începi măcar de la începutul ciclului, de la începutul liceului. Deci schimbările sunt mai lente. Învățarea e un proces mai lent. Sistemele educaționale, nu numai la noi, oriunde în lume, sunt sisteme mai lente. Multă vreme și realitatea era mai lentă. 

Altfel spus, eram într-un timp pe care Marin Preda, după cum știm cu toții spunea că timpul avea răbdare cu oamenii. Era o lume în care schimbări erau mai lente. Și atunci, în acel tip de lume, educația putea să țină pasul cu realitatea. Cele două roți dințate se împingeau una pe alta într-un ritm relativ compatibil. Din păcate sau din fericire, nu știm din ce cauză, realitatea a luat-o razna. A început să se miște extrem de repede. Sistemul educațional nu se va putea mișca atât de repede decât cu o condiție, din punctul meu de vedere, cu toată modestia. Dacă punem accentul pe partea finală a sistemului educație, adică pe educația și pe formarea continuă. Acolo poți regla ritmurile. Acolo poți să faci niște formări profesionale, de capital uman care să țină ritmul cu realitatea. În altă parte nu mai poți forma lucrul acesta. 

Vă dau din nou niște date ca să vedeți cu ce problemă ne confruntăm și ce trebuie să facem. Datele din România arată că pentru educația și formarea continuă sunt implicați cam 4,9% din adulții dintre 25 și 64 de ani. În Uniunea Europeană media este 11,9% multe țări au mult mai mult, deci noi suntem sub jumătate din media europeană în participarea la formarea și educația continuă. Asta ce înseamnă? Că ne adaptăm mult mai lent la ce se întâmplă în jurul nostru, cu tehnologiile, cu lumea din jurul nostru, cu solicitările, cu cerințele, cu ideologiile etc. Să iau și partea cealaltă, furnizorii de educație. În România, 18% dintre cei ca dintre firmele și instituțiile care au peste 10 angajați, oferă training. În Uniunea Europeană, media este de 67,4% unele țări, 80% dintre firme și instituții oferă programe de formare și educație continuă. 

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că în mod clar va trebui să punem un accent major, critic dacă vrem ca cele două roți dințate din nou să se sincronizeze pe această componentă a formării și educației, cea de formare și educație continuă, cea din educația terțiară. Altfel, nu vom ține pasul cu ritmul de dezvoltare și de mișcare a lumii. Asta înseamnă, pe de o parte, că statul trebuie să ofere facilități fiscale masive și pentru indivizii care se duc la programe de formare și educație continuă, pentru că statul are apoi de câștigat din faptul că ei dobândesc competențele necesare pentru tehnologiile și lumea în care ei vor trăi, dar și pentru furnizorii de formare continuă, în speță, firmele, care vor avea cheltuieli semnificative centru a forma resursă umană și statul are tot interesul, dacă e un stat, lucid non-extractiv, inclusiv să stimuleze aceste inițiative, pentru că e singura modalitate pe care o văd de sincronizare. 

Pe de altă parte, sigur, și furnizorii trebuie să implice masiv și să investească, dacă vor cu adevărat să aibă o forță de muncă capabilă să facă față cerințelor actuale”.

VIDEO Intervenția fostului ministru Mircea Miclea începe la 1:05:10:
Citește și:
Mi se pare aberantă propoziția „se caută resurse” pentru majorările salariale ale profesorilor de la 1 ianuarie 2024, spune Mircea Miclea: Trebuie să aloci resurse cu prioritate, altfel nu vom mai avea educație în viitor
ANALIZĂ Cele patru metacompetențe de care un elev are nevoie în viitor pentru a face față unei lumi volatile – Mircea Miclea
VIDEO Mircea Miclea despre cele 3 dimensiuni în care trebuie să investim în viață – profesională, personală și relațională: Costurile faptului că neglijăm o dimensiune pot să fie critice. Adică poți ajunge la 9 din 10 din punct de vedere profesional și copilul tău adolescent bagă droguri în el și nu mai poți corecta, pentru că n-ai reușit să dezvolți o relație cât de cât firească cu el
VIDEO Mircea Miclea: Ce predăm atunci când predăm? / Trebuie să învățăm conținuturi și să nu cumva să devalorizăm memorarea de conținuturi / Să ne evaluăm periodic așa cum ne evaluăm elevii și să ne facem un plan remedial pentru fiecare dintre noi și în felul acesta ne dezvoltăm și noi, și elevii noștri

6 comments
  1. Foarte bine, sa fie criza de cadre. După mine potopul. Ar trebui sa gândim așa. Asta au dorit, asta au, oricât ne-ar chinui nu vor reuși decât să reducă și mai mult Nr de cadre. Când nu ne va mai conveni putem sa abandonăm și atunci sa fie criza extrema, sa se închidă școlile că nu vor fi nici femei de serviciu destule sa stea la catedra. Ce sa ne mai tot lamentam.

    Nu le e lor rușine să spună de criza când sunt blocate posturile in scoli, când îți dau la examen până și la județean subiecte de olimpiada de 4 ore, când te supun la tot felul de examene și jigniri gen educat interlopi cesuri handicapați toți grămadă cate 30 in camera și să mai faci și pe contabilul sa umbli după ei sa le dai bani ca sa vina la școala. Îți cer să faci olimpiada cu cesuri și interlopi și tot felul de porcarii care n-au legătura cu materia predată. Au ajuns bursele elevilor cât salariile profesorilor. Au elevii tot felul de drepturi, iar proful trebuie să-i lustruiască cu pâslă. Da, exact, o școală întreaga sta online ptr un ces sau bolnav în loc să fie invers. Asta e exact ce face învățământul, promovează pe cei in minoritate și își bate joc de restul elevilor în proporție de 97%

  2. ei,lăsați,au și formările rostul lor atâta timp cât sunt ce trebuie și cât nu sunt o alergare după diplome și credite. Și formările dezvolta și alunga autosuficienti:) repet,atâta timp cât sunt ce trebuie!

  3. În timp ce vă speriați unii pe alții,așea, ipocrit:ca vine sfârșitul lumii,ca vine și nu mai vine eu sugerez sa cautai soluții sa nu rămâneți și fără actualii profesori pentru ca veți avea doar profesori cu examen în școală. Dar cred ca de fapt nu se vrea.Se creează o criza ca să rămână doar profitorii,nu?
    Entersul și iar enteresul,coane Fănică. Nemuritorul Caragiale,nu?

  4. Și el ascunde adevărul. Fulminant cât pot sa fie de meschini toți acești indivizi mari din sistem. Poți să dai salar și 4000 euro că tot atâția vei avea la catedra. Oamenii nu mai vin din complet alte cauze.
    Profesor nu mai vrea nimeni ptr că ești tratat că un jeg chiar în sistem de către minister ISJ colegi, prin sarcinile care nu țin de predare evaluare, plus că profesorul a fost deposedat de toate pârghiile avute și a devenit extrem de vulnerabili la clasa. Până în anul 2000 erau profesori și ptr că au fost angajați fara examen de titularizare, azi cine mai e masochistul sa de-a examenul ăla și să-l mai și pice.

    Cursuri de formare? Pe bune? Ele chiar deloc nu ajuta la clasa. Trebuie doar vocație și poți stăpâni clasa și la 18 ani și liceul.
    Poți avea 100 de cursuri că fără vocație nu ești bun la catedra

    Câtă vreme in tara e o școală care învață online din cauza unui elev agresiv care bate elevi și profesori, despre ce vorbim?

    1. culmea anomaliei. agresorul vine bine mersi la scoala și restul copchiilor stau pitiți dupa cireș ..
      nu i a dus capațâna sa l bage obligat in online , sa stea parintii cu el pe cap sa vada ce au crescut , sa se uite prin ecran cum ceilalți se joaca și învață laolaltă și nici nu i duc doru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: Câteva mii de copii cu vârsta între 5 și 11 ani s-au vaccinat împotriva COVID. Important e să trecem de acest val care cred eu că va fi ultimul important din punct de vedere al sănătății publice

Ministrul Sănătății a anunțat sâmbătă dimineață că sunt “câteva mii de copii din toată țara” cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani care s-au vaccinat deja, în primele zile…
Vezi articolul

Student militar la Apărare Cibernetică, decorat pentru invențiile sale printre care se numără o celulă flexibilă de sortare a cartuşelor, o aplicaţie software pentru îmbunătăţirea dispozitivelor de tragere, o staţie meteo autonomă

Tudor-Cătălin Codreanu, student al Academiei Forţelor Terestre (AFT) „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu, a fost decorat cu Emblema de Onoare pentru mai multe invenţii ale sale, printre care şi un sistem…
Vezi articolul

Două dezacorduri ale ministrului Educației, în aceeași conferință: “Educatorii pot veni la aceste grădinițe de vară în afara salariului pe care îl primește” / “Aceste norme pe care Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii le va publica”

Ministrul Educației a făcut două greșeli gramaticale în conferința de presă susținută astăzi, 14 iunie, cu o zi înainte de examenul la Limba și literatura română pe care îl vor…
Vezi articolul