Cercetare Educație Știri

Viorica Dăncilă, subiect de studiu sociologic: un model de femeie servilă, lipsită de competențe lingvistice, care nu a făcut nimic pentru a schimba imaginea femeii în România

Citire în 7 min
Greșelile, gafele și lacunele prim-ministrului au fost pe locul al doilea în topul temelor abordate și analizate în presa din România, în primele 3 luni de mandat ale Vioricăi Dăncilă. Asta arată un studiu sociologic desfășurat pe 36 de pagini, numit ”Mediatizarea celei dintâi femei prim-ministru din istoria României„, publicat recent în Revista Română de Sociologie. Concluzia generală a studiului a fost că ”în România nu s-a conturat încă, în ciuda prezenţei unei femei în cea mai înaltă poziţie de putere executivă, o feminitate hegemonică ce, în timp, ar putea influenţa logica structurală a raporturilor dintre genuri în societate”.

Cercetarea se bazează pe analiza de conținut a 162 de articole din presa internă, centrală și locală (online, radio, TV, presă scrisă), apărute în primele 3 luni de mandat, de la desemnarea și învestirea în funcție a Vioricăi Dăncilă. Din cele 162 de articole analizate, 59 de articole au avut printre temele principale gafele şi greşelile prim-ministrului, în general – atât gafe de vorbire, cât şi gafe cognitive (determinate de lipsa de cunoştinţe, de cultură generală, de slaba înţelegere a termenilor şi a conceptelor etc.) şi gafe de protocol diplomatic, potrivit studiului citat.

46 de articole au tratat ca subiect principal lipsa competenţelor lingvistice ale premierului: lacunele, greşelile şi gafele (de gramatică, de pronunţie, de vocabular etc.) făcute cu precădere în limba română (temă în 38 de articole), dar şi în ceea ce priveşte vorbirea limbii engleze, notează studiul.

SURSA: revistadesociologie.ro

 

Studiul sociologic semnat de cercetătoarea Simona Rodat, profesor de sociologie la Facultatea de Teologie și Științe Sociale a Universității Adventus, a avut ca scop general analiza modului în care mass-media românească a abordat subiectul numirii primei femei în funcția de prim-ministru, dar şi identificarea temelor de discuţie în media cu privire atât la numirea unei femei în funcţia de prim-ministru, cât şi la activitatea ei şi apariţiile sale publice de când se află în această poziţie.

Ce a analizat studiul

Au fost analizate 162 de articole afișate pe primele 15 pagini de rezultate în motorul de căutare Google, care în opinia autoarei ”reflectă atribute ale mesajelor expuse, precum popularitatea sursei, numărul de cititori, respectiv de utilizatori care „dau click” pe link-urile etalate, timpul alocat citirii mesajului relevante pentru studiu.

În motorul de căutare online www.google.com am folosit cuvântul-cheie „Vasilica Viorica Dăncilă”. În meniul Google am selectat „Ştiri”, iar din „Instrumente” am ales „Recente”, pentru a putea delimita perioada de timp dorită. Aceasta a fost stabilită selectând „Interval personalizat” şi limitând căutarea la intervalul temporal 15 ianuarie – 15 aprilie 2018”, explică cercetătoarea în metodologia studiului.

Articolele au fost grupate apoi pe mediul în care au apărut (site de știri online, site al unei televiziuni, radio, presă scrisă), pe tipuri de articole (reportaje, analize, știri, interviuri etc) și s-a făcut apoi o împărțire pe tipuri de ton folosit. ”Cele mai multe articole (54%) au avut un ton angajat, iar dintre acestea cele mai multe au fost critice (39%), doar 4% din articole având un ton pozitiv. De asemenea, pe baza observaţiilor făcute pe parcursul realizării analizei de conţinut a articolelor, şi care au dus la dezvoltarea inductivă a categoriilor, am distins, separat de tonul negativ sau critic, şi tonul ironic sau sarcastic pe care au fost scrise unele din articolele analizate (18 articole din 162, adică 11% din total)”, potrivit studiului.

Concluziile studiului: un model de femeie servilă

Studiul publicat în Revista Română de Sociologie remarcă, printre altele, că presa naţională şi locală din România nu a considerat-o şi nu a reprezentat-o sau construit-o mediatic ca fiind o persoană capabilă, puternică, ce a reuşit prin forţele proprii să aibă o carieră politică ascendentă şi să acceadă, datorită unor astfel de calităţi, în cea mai înaltă funcţie executivă din România. În schimb, cele mai multe articole au scos în evidenţă lipsa calităţilor sale, deficienţele ei pe multiple planuri, mijloacele şi motivele dubioase sau cel puţin suspecte, precum donaţiile consistente către PSD, care i-au determinat ascensiunea politică. Ea nu a fost reprezentată mediatic ca un model de feminitate hegemonică, ci mai degrabă ca un model de femeie docilă, obedientă, servilă intereselor unui bărbat puternic care, de fapt, conduce nu doar un partid, ci şi România, potrivit studiului ”Mediatizarea celei dintâi femei prim-ministru din istoria României”.

Nu a făcut nimic pentru a schimba imaginea femeii în România

”Fără a face ceva pentru a schimba imaginea femeii în România sau cel puţin pentru a-şi scoate în evidenţă calităţile şi propria autoritate şi putere, premierul apare mai degrabă ca opusul unei femei puternice, aflată în totalitate sau cel puţin în mare măsură sub controlul unor bărbaţi puternici, care deţin, de fapt, puterea”, se arată în studiul citat.

Portretizată ca o ”marionetă” politică

Faptul că prin acţiunile sale a arătat că susţine necondiţionat interesele liderului de partid şi că scopul său este să se supună şi să pună în practică planurile acestuia (precum cele referitoare la schimbările Codului Penal), a determinat cele mai multe medii să o portretizeze ca fiind nu deţinătoarea unei poziţii de putere, ci doar o „marionetă” politică, mai arată cercetarea.

gafe, greşeli, stângăcii, erori

”Dintre temele mediatizate predilect în legătură cu prim-ministrul, pe lângă cele referitoare la activităţile politice, s-au remarcat temele care au scos în evidenţă greşelile sale, în special cele lingvistice, logice, de gândire şi de cunoaştere. Conform informaţiilor care reies din mass-media, Vasilica Viorica Dăncilă a făcut, atât ca parlamentar european, cât şi ca premier în funcţie, numeroase gafe, greşeli, stângăcii, erori, dând dovadă de multiple lacune lingvistice, dar şi de deficienţe în ce priveşte logica şi cultura politică şi generală”, se arată în studiul citat.

Ca urmare se poate spune că mediatizarea sa, atât în primele zile de după nominalizare, cât şi cu ocazia învestirii în funcţie şi în primele luni de exercitare a acesteia, s-a transformat, în multe medii, într-o adevărată „vânătoare” de greşeli şi gafe, care au devenit laitmotivul asociat acţiunilor sale şi persoanei sale, în general. În aceste context, multe din articolele analizate au avut un ton critic şi ironic, unele dintre ele conţinând, cum a fost scos în evidenţă în această lucrare, inclusiv injurii la adresa premierului”, descrie studiu citat.

Autoarea studiului remarcă faptul că un singur articol din totalul de 162 analizate a atras atenţia şi a dezbătut faptul că premierul în funcţie este prima femeie prim-ministru din istoria României şi că, dincolo de diversele critici, rezerve şi îndoieli în ceea ce o priveşte, în cele din urmă, „orice femeie ajunsă într-o poziţie de putere este bună” – este vorba despre editorialul Ioanei Ulmeanu, din 17.01.2018 din revista Elle, Vasilica Viorica Dăncilă, dincolo de coafură, ie şi Teleorman.

Concluzia generală a studiului ar fi aceea că ”în România nu s-a conturat încă, în ciuda prezenţei unei femei în cea mai înaltă poziţie de putere executivă, o feminitate hegemonică ce, în timp, ar putea influenţa logica structurală a raporturilor dintre genuri în societate”.

Contextul cercetării sociologice

Pe 6 ianuarie 2018, Vasilica Viorica Dăncilă a fost nominalizată pentru funcţia de prim-ministru de Comitetul Executiv al Partidului Social Democrat (PSD), partid din care face parte şi care a câştigat alegerile parlamentare din România din 11 decembrie 2016, cu aproximativ 45% din voturile alegătorilor care s-au prezentat la urne. Ea a fost a doua femeie nominalizată de PSD pentru această funcţie, după ce, anterior, în decembrie 2016, Sevil Shhaideh fusese, la rândul ei, nominalizată pentru funcţia de premier, propunere respinsă însă, atunci, de preşedintele României, Klaus Iohannis. Numirea sa în funcţia de şef al guvernului român a fost controversată, nu atât pentru faptul că era vorba de o femeie, ci mai ales pentru că în decurs de doar un an era deja al treilea prim-ministru desemnat de Partidul Social Democrat.

FOTO: colaj din fotografii oficiale gov.ro

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Despre rezultatele la examenul de bacalaureat 2019 sau despre (auto)furatul căciulii educaționale la români (II)

Mircea Bertea

În 17 județe copiii sunt lăsați corigenți masiv în clasa a VIII-a, ca să nu intre în Evaluarea Națională. “Intenționăm să descifrăm mecanismul intern prin care am ajuns aici,” anunță ministrul

Mihai Peticila

Andronescu ia în calcul ca BAC-ul viitor să fie cu teste grilă: Mulți spun că nu se poate la materia X să mergem pe itemi obiectivi. Asta e calea / Plus: O nouă lege a educației va fi lansată în dezbatere

Raluca Pantazi

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.