A sta în bancă opt ore și a scrie de pe tablă nu cred că mai este suficient. Trebuie cât mai multă interacțiune, iar digitalul vine și rezolvă această problemă / Să îndrăznim noi ca primari să gândim proiecte educaționale în care să avem această competență, în care să introducem digitalul – Sergiu Arsene, primarul comunei Bod, județul Brașov

6.727 de vizualizări
Sergiu Arsene / Foto: captură – dezbatere online (ReConstruiește EdUcația – 8 dec. 2021)
„Dacă nu vom construi conținut multimedia, vom avea o digitalizare doar cu numele. A avea niște device-uri, niște unelte, niște echipamente prin care ne vedem așa cum facem noi acum, putem să discutăm, a interacționa la modul real (…), în a experimenta aceste lucruri, este cel mai important”, a declarat Sergiu Arsene, primarul Comunei Bod din județul Brașov, în cadrul conferinței online „ReConstruiește EdUcația”, organizată miercuri, 8 decembrie, de EduPedu.ro și G4Media.

Acesta a explicat ce trebuie făcut în momentul în care elevii se întorc la școală și cum poate fi dezvoltată partea digitală: „Ce facem cu acea tabletă, acel laptop? Dacă am luat-o, când ne întoarcem în clasă și nu mai facem online, cum o folosim? Avem o tablă inteligentă, avem un display inteligent, avem conținut, softuri educaționale, sunt profesorii pregătiți să folosească acele softuri sau, mă scuzați, nu știu de unde să pornească calculatorul? Nu cred că suntem chiar acolo, dar nu știu să interacționeze. Este nevoie să pregătim profesorii pe de o parte, să avem o resursă umană calificată. Pe de altă parte, să îndrăznim noi ca primari să gândim proiecte educaționale în care să avem această competență, în care să introducem digitalul”.

O problemă identificată de Sergiu Arsene se referă la depopularea anumitor zone de lângă orașele mari: „Zonele orașelor mari, că vorbim de Brașov, de Cluj, de București, centre urbane care s-au dezvoltat în ultimii ani, ce se întâmplă, avem o migrație în care, că discutăm de școli sau de orice altceva, aglomerăm școlile din municipiile reședință de județ și se depopulează școlile din zona aceasta la 5-10 km, nu este ok. Pe lângă faptul că noi creăm trafic, creăm poluare, probleme de mediu”.

Intervenția completă, Sergiu Arsene:

„Comunitatea locală, primăriile, consiliile locale cred că trebuie – dacă nu facem această legătură între inspectorat, primărie, minister vom rămâne la nivelul la care din nou discutăm de ani de zile că planificăm, facem strategii, urmează să…, calificăm, iar timpul trece peste noi și atunci nu reușim să răspundem prompt unor provocări. Spunea doamna secretar de stat de problemele pe care le întâmpină, pe bună dreptate, atunci când are nevoie să aloce la nivelul rapid o resursă umană policalificată, astfel încât lucrurile să se întâmple într-o dinamică și să nu rămânem cu salariile pentru anumite activități neplătite. 

A explicat foarte clar că reglementările juridice, așa cum avem și noi, impun anumiți pași, însă tot noi ca și autorități, că suntem locali, că discutăm de Guvern, de Parlament, ordonanțe de urgență, ordine de ministru, tot noi le facem. Tot noi le putem îmbunătăți, modifica, astfel încât să grăbim aceste lucruri. Și acum, bazându-mă pe ceea ce am spus, mă întorc la realitatea proiectelor de investiții din ziua de astăzi și vă dau un exemplu foarte actual, este pe toate site-urile de știri: noi de 14 ani, din 2007 de când am intrat în Uniunea Europeană, avem sau am trecut prin două programe operaționale 2007-2013, 2014-2020 cu aceste prelungiri – că discutăm despre POIM (Programul Operational Infrastructura Mare), POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă), POCU, POR (Programul Operațional Regional), PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală).

Gândiți-vă că noi am primit astăzi, deși trebuie să avem această experiență în care n-am absorbit toți anii, noi avem astăzi banii în cont de la PNRR și nu avem norme și ghiduri să-i cheltuim, în condițiile în care PNRR știm de un an de zile de când Comisia, Parlamentul European au spus că vor aloca bani și așa mai departe, știam că avem un termen limită și dacă nu mă înșel este 2026 ca să putem să decontăm, nu să facturam, nu să realizăm, să decontăm ultima factură în trimestrul patru 2026, noi trebuia să fim astăzi la ora la care vorbim cu motoarele turate la maxim în blocstart cu proiecte, exact ce vrem și să ne apucăm să facem acele lucruri. Că discutăm de calificarea resurselor umane, că discutăm de reabilitări, construiri de școli, campusuri și așa mai departe. Toate trebuiau să fie într-un grad de maturitate destul de înaintat și acum doar să știm: aceștia spun specialiștii, acestea sunt echipele de suport, acesta este fluxul pe care trebuie să îl parcurgem și trebuie să dăm drumul la treabă

Eu personal, astăzi, care am parcurs și am fost foarte atent pe fiecare versiune a PNRR-ului, dacă avem proiecte spunem noi pregătite, au maturitatea pentru a ne califica pe proiecția generală a PNRR-ului, nu știm ce putem face. Este trist și vom ajunge în situația și din păcate, repetăm istoria, în care cheltuim pe ultimii 2-3 ani în cel mai fericit caz, încercăm să cheltuim o sumă cât mai mare din bani „hai repede, repede, pe repede înainte”. Nu cred că mai este permis așa ceva în 2021 decembrie, după atâția ani de programe operaționale, oameni implicați. 

În acest sens, să nu uităm că PNRR-ul nu sunt doar niște bani pe care îi putem cheltui așa cum vrem noi sau cum credem noi că este bine. Avem niște reguli foarte clare: că discutăm despre digitalizare, un procent pe care trebuie să-l prindem în toate proiectele pe care le facem, că vorbim de zona aceasta de green, de la combustibil până la orice componentă de energie regenerabilă pe care trebuie să le prindem, în orice vom deconta prin PNRR. Și avem legislație care poate merită îmbunătățită, ca să nu spun precară. Iarăși o să facem ce? Ce-am făcut acum un an. Acum un an (…) era atunci în vogă să cumpărăm tablete, smartphone-uri și laptop-uri pentru copii, că n-au cu ce să stea acasă ca să vadă [orele online]. Spuneam atunci tot la invitația dumneavoastră că dacă nu vom construi conținut multimedia, vom avea o digitalizare doar cu numele. A avea niște device-uri, niște unelte, niște echipamente prin care ne vedem așa cum facem noi acum, putem să discutăm, a interacționa la modul real (…), în a experimenta aceste lucruri, este cel mai important.

Citește și: VIDEO Reducerea absenteismului zilnic cu 60% prin implementarea unui catalog digital. Alexandru Holicov, Adservio: Într-o lună de zile din pandemie, oferind serviciile 100% gratuit, peste 1.550 de școli au folosit platforma

Doi, ce facem cu acea tabletă, acel laptop? Dacă am luat-o, când ne întoarcem la clasă și nu mai facem online, cum o folosim? Avem o tabla inteligentă, avem un display inteligent, avem conținut, softuri educaționale, sunt profesorii pregătiți să folosească acele softuri sau, mă scuzați, nu știu de unde să pornească calculatorul? Nu cred că suntem chiar acolo, dar nu știu să interacționeze. Este nevoie să pregătim profesorii pe de o parte, să avem o resursă umană calificată. Pe de altă parte, să îndrăznim noi ca primari să gândim proiecte educaționale în care să avem această competență, în care să introducem digitalul

Noi ca și autorități publice locale, nu avem managementul profesorului sau conducerii la noi în ogradă, însă suntem membri atât Consiliul local, primarul, cât și părinții, suntem membri în Consiliul de administrație, unde într-o bună colaborare și prin consultări, cred că se pot face sau lucrurile se pot împinge într-o anumită direcție. Mai mult decât atât, avem o legislație care ne permite acolo unde sunt fonduri, să putem aloca noi bani pentru aceste lucruri. Însă, dacă avem bani la dispoziție – și așa cum spune doamna secretar de stat, în PNRR vor fi 543 de milioane de euro – este păcat să nu colaborăm pentru a răspunde nevoilor punctuale din comunitate, pentru că am discutat de rural și urban, dar să nu uităm că de ani buni, avem o zonă hibridă, o zona intermedială de peri-suburban. Peri-suburban înseamnă noi suntem pe hârtie „rural”, dar de facto funcționăm pe orice categorie, de la educație la infrastructură, de orice tip, ca și urban. 

Nu s-a gândit astăzi, dacă ne uităm pe orice proiect dorit, avem o componentă de maximum de 10% atenție pe PNRR, pe POR-uri a acestor zone. Și practic, zonele orașelor mari, că vorbim de Brașov, de Cluj, de București, centre urbane care s-au dezvoltat în ultimii ani, ce se întâmplă, avem o migrație în care, că discutăm de școli sau de orice altceva, aglomerăm școlile din municipiile reședință de județ și se depopulează școlile din zona aceasta la 5-10 km, nu este ok. Pe lângă faptul că noi creăm trafic, creăm poluare, probleme de mediu. Ar trebui să dezvoltăm în această zonă, pentru că este o zonă de navetă, este o zonă în care profesori calificați pot să vină în prima linie a orașelor municipii de județ. Dar, repet, a face o școală în care nu avem această componentă, resursă umană calificată, digitalizare la modul real, e ca și cum am construi doar niște clădiri, doar niște betoane care nu aduc plusvaloare, nu rezolvă problema pentru care au fost gândite.

Noi avem două astfel de proiecte, dar modul în care le-am gândit a fost într-un sistem integrat, adică am vrut să facem eco-sistem acolo, în care punem accentul de la cum integrăm lanțul afterschool de mâncare, inclusiv la acest lucru ne-am gândit, pentru că sunt programe la nivel de Ministerul Agriculturii pe PNDR și pe noul PNS, fostul PNDR, plus cum rezolvăm pe partea remedială. Dacă facem afterschool, stă copilul acolo, se ocupă profesorul, este educat, are infrastructura la dispoziție pe care noi ca autoritate ne implicăm să atragem banii și să o facem, pentru că avem oamenii calificați să putem să atragem aceste fonduri. Dar încă un aspect: nu doar matematică și română. (…) Da, nu putem să nu facem, însă zona extracurriculară și vocațională – să nu uităm că nu prea se pune accent pe acest lucru –  iar dacă în orice proiect nou, nu punem și pe aceste lucruri, riscăm să pierdem anumiți copii care au aceste deprinderi.

Trebuie să gândim lucrurile în care copiii trebuie se experimenteze. A sta în bancă opt ore și a scrie de pe tablă nu cred că mai este suficient. Trebuie cât mai multă interacțiune, iar digitalul vine și rezolvă această problemă.”

  • Despre proiectele actuale, primarul Sergiu Arsene spune următoarele: “Campusul Comunitar si Campusul Școlar sunt două proiecte de investiții ale comunei Bod gândite de tipul unor ecosisteme socio-educaționale. Prin infrastructura pe care o vom dezvolta în aceste două campusuri, vom crea un mediu de formare și modelare educațională cu accent pe activitățile vocaționale, extracurriculare și practice”. 

“Copiii trebuie să experimenteze, sa învețe lucruri practice, iar noi putem răspunde acestor cerințe prin digitalizare. Proiectele sunt “ready for” și scalabile, pentru a putea implementa orice modul digital educational.

Plecând de la conceptul de learning-center, prin aceste proiecte vom introduce copiii de la 3 la 14 ani într-un sistem de 8 ore pe zi în care își vor descoperi și dezvolta abilitățile/înclinațiile (pe lângă necesitatea de a preda materia de bază obligatorie prin programele școlare).

Proiectele respectă condițiile generale și direcția Comisiei Europene privind digitalizarea, green deal și soluțiile smart.”

—————————

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.


8 comments
  1. Ce conceptie!
    Elevii care vin la scoala sa invete carte, au activitate la orele de curs si sunt rasplatiti cu note bune.

  2. Domnule primar, este necesar ca un elev sa stea în banca și sa scrie de la tabla sau ce spun profesorii. Uite de asta elevii nu mai învăța ușor dintr-o/la o materie, pentru ca așteaptă să-i zică netul ce este util și ce nu sa învețe. Nu mai gândește și analizează singur anumite teme. Nu mai vorbesc de memorie. Se știe ca atâta timp cât creierul este antrenat în învățare este mai sanatos. Astăzi ce învăța copiii noștri?!

    Învăța cum sa se bata, cum sa se răzbune, cum sa facă rău celor din jur, cum sa creadă ca el este buricul pământului și cel mai deștept din clasa, ca deh, încurajările curg garla, ca să le crească stima de sine și sa nu fie emotivi și exemplele sunt multe, chiar foarte multe.

    Copilul trebuie sa învețe cum sa respecte pe cel care știe, cum să-și respecte profesorii, cum sa învețe, ce sa învețe, etc, etc, etc. Trebuie sa învețe sa muncească!!!

    Toată tehnologia asta este o nenorocire la scara globala.

    1. Asa este! Copilul trebuie sa meargă la școală ca să învețe carte! Tehnologia și orele online au distrus deja doua generații de elevi!

  3. Domnule Bodo, aparatele care ” radiază și emit unde care distrug creierul” exista în toate casele și pe toate străzile. Daca nu trăiești în vârful muntelui, sau într-un loc uitat de lume, nu ai cum sa le eviți. Ma refer la unde.
    Legat de “sociopații cu dioptrii” despre care vorbește domnul Times, am sa postez o explicație a acestei tulburări de personalitate. “Un sociopat este o persoană care nu simte remușcare sau vină și care nu are conștiință. El poate minți, trișa, manipula și fura, fără sa ii pese de consecințe. Poate manipula alte persoane în beneficiul lui, deoarece nu are empatie”. Nici în gluma nu as vrea sa vorbesc în acest fel despre copiii noștri. In plus, ce legătura are Montessori cu modul de predare din școlile de stat? Daca în viitor reușiți sa schimbați modul de predare din școlile de stat cu modul de predare de la Montessori, promit sa va ridic statuie. Nu o spun în gluma. Ați merita cu vârf și îndesat.
    Din punctul meu de vedere, digitalizarea în școli nu are ca scop “distrugerea creierului”. Este mai degrabă colacul de salvare și are ca scop accesul copiilor la o educație adaptata vremurilor în care trăim. Dorința digitalizării este dorința de a face interesante orele de curs și de a stimula interesul copiilor pentru materiile respective. Ce este greșit sa-ți dorești sa găsești un mod de predare pe gustul lor, care sa-i atragă spre studiu? De ce suntem atât de reticenți la nou? Pentru bunicii noștri, școala în formatul pe care îl cunoaștem noi era ceva inimaginabil. Același lucru se întâmpla astăzi, cu digitalizarea școlilor. Pentru unii dintre noi poate părea inimaginabil, dar pentru generațiile viitoare va fi ceva absolut normal.

  4. Digitalizarea in exces nu este buna pentru dezvoltarea psihica si fizica a copiilor. Pana la 10 ani ar trebui doar o ora pe calculator in scoala iar pana 15 ani doar doua ore. Ajung izolati, homofobi ca in Japonia. Una sa rezolvi acte si cereri on line cu unitati publice si private si alta sa aduci dementa digitala in scoli.

  5. Dacă vreți cu adevărat binele copiilor:reduceți numărul elevilor la clase. În străinătate se lucrează în clase de 8-12 copii. Nu trebuie sa le luați aparate care radiază și emit unde care distrug creierul.

  6. Copii au nevoie de realitate, de ceea ce ii înconjoară. Dacă ii tot stimulați digital or sa ajungă niște sociopati(cu dioptrii). Interesele voastre în a salva bani de la încălzirea, întreținerea școlilor și prin urmare ii trimiteți online sau vreți sa mai faceți un ban grămadă și hopa! vine ideea unei stimulării intelectuale virtuale. Voi cu banii, noi cu generațiile de copii distruse. Nu mai vor sa se dezlipească de telefoane, nu mai știu sa vorbească, sa rezolve exerciții etc fără telefon. Creierul lor e în declin pentru ca nu are acces la realitate care dezvolta în mod sănătos creierul.
    Cât despre poluare:toată tara e sub un asediu al poluării, sate obscure devin gropi de gunoi pentru deșeuri radioactive aduse din Austria. Trenurile sunt desființate și străzile sunt inundate de camioane și tiruri care trec prin toate satele, nu doar orașe, poluand fonic și nu numai.
    Sa vorbim despre legătură dintre IQ și poluare sau alte boli? Ca sa realizam cât de grava e situația: Nero, renumitul Nero, împăratul nebun, era nebun datorita intoxicației cu plumb pentru ca romanii au înlocuit jgheaburile din piatra cu cele din plumb pentru a aduce apa în oraș.
    Asa ca mai bine am da dovada de bun-simț și nu am mai bate câmpii. Și dacă vrei sa bagi gogoașă cu străinătatea pot sa spun în mod sigur ca se dau bani grei la școlile Montessori care nu folosește digitalizarea în procesul educational.Deci tot aia cu bani și educați primesc educație de calitate.
    Digitalizarea a fost o soluție de criza și asta trebuie sa rămână.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Nicolae Ciuca și Marcel Ciolacu / Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

SURSE Ministra Ligia Deca îi va reda social-democratului Florian Lixandru atribuții de secretar de stat. Liderii PSD, PNL și UDMR au încercat o aplanare a conflictului din educație, în ședință cu ministrul educației

Secretarul de stat social-democrat de la educație căruia ministra Ligia Deca i-a retras astăzi atribuțiile va rămâne în această funcție, au decis liderii coaliției de guvernare în cadrul ședinței care…
Vezi articolul

Subiecte Simulare clasa a VIII-a: Poezie de Șt. O. Iosif și compunere despre o întâmplare la muzeu, printre subiectele de la Limba și literatura română, simularea evaluării naționale 2019

Subiectele de Limba română pe care elevii de clasa a VIII-a le-au avut de rezolvat la simularea din această dimineață sunt structurate în două mari cerințe. Primul subiect le cere…
Vezi articolul