Academia Română reacționează, prin două documente, la planurile anunțate de guvern pentru reducerea cheltuielilor: “Riscă să provoace o criză fără precedent și fără ieșire” în cercetare, cu efecte grave “pe termen scurt, mediu și lung”

6.966 de vizualizări
Ioan-Aurel Pop / Foto: Alex Tudor – Agerpres Foto
Planurile guvernului de a reduce o serie de cheltuieli, inclusiv în domeniul cercetării, în care este vizată și comasarea unor institute neperformante, a stârnit reacția Academiei Române, prin două documente emise marți și miercuri. În cel mai recent comunicat, instituția condusă de Ioan Aurel Pop spune că reducerile de cheltuieli și de personal în domeniul cercetării științifice “riscă să provoace o criză fără precedent și fără ieșire a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare, cu efecte macroeconomice și sociale grave pe termen scurt, mediu și lung”.

Comunicatul reia ideea unui material publicat de Academie marți, în care se arăta că aceste planuri de reducere a cheltuielilor vin “în sens contrar priorităților europene și țintelor asumate de România, în locul suplimentării eforturilor financiare în vederea reducerii decalajelor în privința cercetării dezvoltării”.

  • Actualul guvern a anunțat, în cadrul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, și intenția de reducere a numărului de institute de cercetare, prin comasare, și reduceri de personal și cheltuieli în cazul institutelor vizate de comasare. La începutul lunii august, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, vorbea despre “minimum 20%” mai puține institute de cercetare, fiind vizate cele organisme pe care “fie au obiect de activitate similar, fie numeni nu-i caută pentru a beneficia de serviciile lor”. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, în care a descris un proces de “mapare” a sectorului de cercetare împreună cu Banca Mondială, ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, a spus: “Calculând 20% din 45 de (institute de cercetare aflate în coordonarea MCID) vor ajungem la cifra 9. Proporțional vorbim.”

Într-un “Punct de vedere al Academiei Române”, aceasta arată, miercuri, că:

  • “(…)restructurarea sistemului de cercetare, adaptarea sistemului național de educație la cerințele viitoarei societăți superinteligente constituie priorități cu impact categoric pentru evoluția societății și economiei românești. Aceste măsuri trebuie gândite însă cu profesionalism, cu viziune și cu responsabilitate, de către specialiști, capabili să alcătuiască un program strategic coerent, cu consecințe pozitive reale, în direcția susținerii domeniilor științifice consacrate și performante, trans- și interdisciplinare.
  • În acest context, România trebuie să acorde de urgență atenția cuvenită educației, cercetării științifice și inovării. Este un moment critic și trebuie să înțelegem că fără cercetare științifică, susținută în mod responsabil, fără un sistem național de educație performant, șansele de dezvoltare ale țării sunt minime. Este necesar ca sistemul universitar să includă în programele de învățământ activități de inițiere și educație în domeniul cercetării științifice.”

Academia arată că și institutele sale sunt vizate de ordonanța pregătită de guvern, pentru reducerea cheltuielilor, susținând, pe de o parte, că ar exista o discriminare în raport cu universitățile, iar pe de altă parte că instituțiile sale demonstrează performanță îcercetarea fundamentală:

  • “În acest proces de evaluare, ținem cont de faptul că în ultimii ani Academia Română s-a situat pe primul loc în clasamentul general SCImago privind performanța științifică în România, multe dintre institutele noastre de cercetare fiind recunoscute ca centre de excelență la nivel european. Acești indicatori scientometrici demonstrează performanțele științifice remarcabile realizate de institutele și de cercetătorii din Academia Română. Ținem, de asemenea, cont de faptul că, prin specificul său, cercetarea științifică în Academia Română este orientată în cea mai mare parte spre cercetarea fundamentală, atât în domenii ca matematică, chimie, fizică, biologie, geologie, informatică, medicină, cât și în lingvistică, istorie, sociologie, filosofie, psihologie, economie, arte. (…)”
  • “Apreciem că actul normativ propus de Guvernul României plasează Academia Română într-o situație discriminatorie în raport cu sistemul universitar și cu alte organizații de cercetare, care nu intră sub incidența acestuia. Astfel, în timp ce posturile vacante din universități și organizații de cercetare rămân neafectate de ordonanță, indiferent de performanțe, iar aceste entități nu se comasează, institutele de elită din Academia Română ar fi obligate să nu mai angajeze cercetători și să-și restrângă activitatea.”
Comunicatul Academiei Române, integral (vezi, mai jos, și documentul publicat marți):
“În apărarea cercetării academice românești. Punct de vedere al Academiei Române

Academia Română a luat act de intenția Guvernului României de a emite un document normativ prin care se prevăd reduceri de cheltuieli și de personal, inclusiv în domeniul cercetării științifice. Avertizăm că aceste prevederi riscă să provoace o criză fără precedent și fără ieșire a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare, cu efecte macroeconomice și sociale grave pe termen scurt, mediu și lung. Academia Română consideră că măsurile propuse sunt complet contrare priorităților europene și țintelor asumate de România și că este absolut necesară suplimentarea eforturilor financiare în vederea reducerii decalajelor în privința cercetării, iar nu diminuarea finanțării.

Cercetarea științifică reprezintă factorul determinant al dezvoltării societății, al economiei și civilizației, alături de educație și inovare. Susținerea acestor trei piloni – cercetare, educație inovare – reprezintă o direcție esențială pentru țările care și-au propus să evolueze, nu numai să supraviețuiască.

Academia Română apreciază că restructurarea sistemului de cercetare, adaptarea sistemului național de educație la cerințele viitoarei societăți superinteligente constituie priorități cu impact categoric pentru evoluția societății și economiei românești. Aceste măsuri trebuie gândite însă cu profesionalism, cu viziune și cu responsabilitate, de către specialiști, capabili să alcătuiască un program strategic coerent, cu consecințe pozitive reale, în direcția susținerii domeniilor științifice consacrate și performante, trans- și interdisciplinare.

În acest context, România trebuie să acorde de urgență atenția cuvenită educației, cercetării științifice și inovării. Este un moment critic și trebuie să înțelegem că fără cercetare științifică, susținută în mod responsabil, fără un sistem național de educație performant, șansele de dezvoltare ale țării sunt minime. Este necesar ca sistemul universitar să includă în programele de învățământ activități de inițiere și educație în domeniul cercetării științifice.

Academia Română reamintește că în prezent numărul cercetătorilor la nivel național este foarte redus în raport cu nevoile de dezvoltare a țării. România se situează pe un loc rușinos între țările Uniunii Europene cu cel mai mic număr de cercetători la 1.000 de persoane ocupate, de cinci ori mai mic decât media UE (2,00 cercetători în România față de 9,52 cercetători ca medie europeană). În condițiile unei subfinanțări care durează de ani de zile și nu permite dotări pentru o infrastructură performantă, atractivitatea pentru cercetarea științifică este tot mai redusă. Tinerii foarte talentați sunt racolați de companii și universități străine, iar România nu are un program național coerent pentru identificarea tinerilor cercetători, pentru susținerea și includerea lor în cadrul unor entități de cercetare științifică performante, care să-i determine să lucreze în țară, pentru țară.

Creșterea competitivității internaționale a cercetării românești necesită predictibilitatea finanțării, creșterea fondurilor alocate, stabilitatea locului de muncă și, obligatoriu, asigurarea infrastructurii de cercetare. Aceste premise creează cadrul dezvoltării unor programe comune de cercetare, cu participarea cercetătorilor din țară și din diaspora, și creșterea vizibilității cercetării românești în lume.

Academia Română apreciază că, tocmai pentru că societatea românească se află într-o etapă dificilă, este necesară și prioritară regândirea întregului proces de alocare a fondurilor pentru cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, ca motor al economiei. Considerăm că acest proces trebuie să fie fundamentat, înainte de toate, pe evaluarea performanțelor instituționale și individuale și să aibă ca unic obiectiv susținerea proiectelor de interes național.

Academia Română, în calitatea sa de coordonator al unui mare număr de institute și centre de cercetare, a inițiat ea însăși un amplu proces de evaluare. Aflat într-o fază avansată, acest proces este menit să conducă la optimizarea activităților de cercetare științifică, la creșterea performanțelor și eficientizarea utilizării resurselor umane, materiale și financiare.

În acest proces de evaluare, ținem cont de faptul că în ultimii ani Academia Română s-a situat pe primul loc în clasamentul general SCImago privind performanța științifică în România, multe dintre institutele noastre de cercetare fiind recunoscute ca centre de excelență la nivel european. Acești indicatori scientometrici demonstrează performanțele științifice remarcabile realizate de institutele și de cercetătorii din Academia Română.

Ținem, de asemenea, cont de faptul că, prin specificul său, cercetarea științifică în Academia Română este orientată în cea mai mare parte spre cercetarea fundamentală, atât în domenii ca matematică, chimie, fizică, biologie, geologie, informatică, medicină, cât și în lingvistică, istorie, sociologie, filosofie, psihologie, economie, arte. Institutele și centrele de cercetare ale Academiei Române, prin profilul și tematica de cercetare abordată, acoperă în spațiul cercetării românești zone unice de cunoaștere, de importanță națională, conform unor strategii care implică generații de cercetători și timp de lucru îndelungat, care se măsoară în zeci de ani.

Prin urmare, apreciem că actul normativ propus de Guvernul României plasează Academia Română într-o situație discriminatorie în raport cu sistemul universitar și cu alte organizații de cercetare, care nu intră sub incidența acestuia. Astfel, în timp ce posturile vacante din universități și organizații de cercetare rămân neafectate de ordonanță, indiferent de performanțe, iar aceste entități nu se comasează, institutele de elită din Academia Română ar fi obligate să nu mai angajeze cercetători și să-și restrângă activitatea.

Guvernanții și societatea românească trebuie să știe că în nici o țară din lume nu există cercetare aplicativă fără cercetare fundamentală, că procesul de cercetare, inclusiv interdisciplinară, în domeniile științei, parcurge ani importanți în fază de laborator pentru a obține rezultate care apoi să fie transferate în etapa experimentală și după aceea, prin dezvoltare tehnologică, spre societate și economia reală.

Academia Română are încredere că factorii de decizie, oamenii politici, intelectualii vor înțelege că România, mai mult ca oricând, are nevoie de schimbări structurale cu sens, bine chibzuite și în interes național.

Academia Română consideră că o națiune care își tratează marginal tradițiile, valorile și cultura, subfinanțează sau chiar renunță la cercetarea fundamentală în domeniul științelor exacte și socio-umaniste nu-și poate clădi un viitor solid, bazat pe valori perene, durabil și își dezrădăcinează tinerii.

Biroul Prezidiului Academiei Române”

Materialul “Cum este percepută importanța cercetării științifice pentru dezvoltarea economică și socială și cum răspunde acestor deziderate?”, publicat marți de Academia Română:


9 comments
  1. Dati-va numele ca sa va vad “opera” macar pe google scholar sau eventual in alta baza de date! Asa bateti campii cu idioteniile dvs despre cercetare si, culmea, despre matematica, care se foloseste aproape peste tot in cercetare, adica in aproape toate domeniile. In plus, cred ca dvs confundati cercetarea cu aplicatiile. Desigur, aplicatiile sunt importante, dar fara rezultate de cercetare serioase sunt zero barat pe doi, ca si dvs in orice domeniu pretinteti a lucra… De fapt, unui prost ca dvs n-ar trebui sa-i raspund!

  2. Pe lângă Academia Romana mai sunt o gramada de (k)academii in care membrii acestora sunt “platiti” de doua ori. Odată ca fiind cadre didactice și alta data ca membri ai acestor academii, având ca rezultat o cercetare îndoielnică. Și apoi AR are o gramada de donații, numai Elias a lăsat o avere din care s- ar putea finanta adevărații academicieni. De ce nu comparati numărul academicienilor francezi cu cei din România. La 70 000 000 locuitori, cat are Franța , Academia Franceza are mai putini academicieni decat Academia Romana. cante gândești ca Balzac nu a întrat în AF!

  3. Complet de acord cu acest articol! In Romania, politicienii
    distrug exact cele mai avansate institute sau institutii. Cercetarea
    stiintifica din Academia Romana este pe primul loc in tara, inaintea
    tuturor universitatilor si altor institutii de cercetare, deci acum este
    momentul sa fie lovita de masurile unui guvern format din reprezentatii
    clasei politice care nu numai ca nu intelege rolul educatiei si cercetarii,
    dat mai si da la cap celor cu rezultate de exceptie!

  4. Adica numai institutele din Acad.Romana fac cercetare si inovare si restul nimic. Aveti 4 institute economice ce pot fi puse la un loc. Cele de stiintele Pamantului la fel care pot include diferite laboratoare sau departamente. Si exemple mai sunt destule. Acum se da batalia care pe care. In tarile dezv. UE nu exista astfel de institute ale Academiillor nationale. Acolo daca un cercetator are un proiect f.bun, il sustine in o sedinta a Academiei si primeste o bursa de a dezvolta sau continua proiectul. La final rezultatele proiectului si facturile prezentate Academiei. Acolo banii nu se dau pe te miri ce aiureala.

    1. Institutele din Academie sunt pe primul loc in Romania; nimeni n-a zis ca in celelalte nu se face cercetare. Niciodata nu desfiintezi cele mai bune institutii. Cele slabe pot fi desfiintate, cele bune pot fi atasate unor institute de varf sau unor universitati. Exista si in alte tari UE (chiar si in USA) institute numai cu profil de cercetare, dar sunt mai putine si au alta orientare, adica invita pe banii lor cercetatori straini. In plus, in Franta exista CNRS, unde angajatii fac numai cercetare, nu si cursuri. De ce nu va interesati mai intai?

      1. Da, va inteleg atitudinea si obraznicia raspunsului. CNRS nu este Academia Franceza, punct. In SUA cercetarea are alt context, nu umbla numai dupa indici scientometrici dar deserveste cu brio economia si industria militara. Au cele mai multe premii Nobel. In 33 de ani cate premii Nobel a adus cercetarea din Academia Romana?!!! Multe din institutele Academiei Romane nu deservesc nimic atata timp cat nu avem o reala economie de piata cu obiective si prioritati. Cercetare fundamentala se poate face si sub tutela universitatilor. Universitatea Bucuresti poate detine mai multe institute de cercetare, benefice pentru studenti si mediul privat.

        1. Este evident ca nici nu stiti bine ce este cercetarea din Institutele Academiei si nici pe cea din USA sau alte state din UE. Vorbeste doar invidia la dvs si va permiteti sa fiti obraznic sub anonimat. Habar nu aveti de cercetare si va dati cu parerea, exact ca mafiotii nostri analfabeti functional! CNRS este similar institutelor Academiei chiar daca nu este sub egida Academiei Franceze. Conteaza realitatea cercetarii de acolo nu subordonarea. Scrieti numai prostii ca orice analfabet functional…

          1. Stimate matematician de teorii vetuste, stilul in care jigniti va arata calitatea de cercetator din Acad. Rom care de ani de zile produce multa maculatura. Din pacate, pentru informarea dv. am peste 37 de cercetare si am lucrat in mai multe proiecte europene si am contribuit la realizarea unor materiale de referinta in cercetarea aplicata. Analfabet functional sunteti dv nu eu , iar dv. in afara de domeniul cifrelor sunteti zero barat. Cercetarea din Romania are nevoie de o reforma din temelie chiar daca va place ori nu. Altii au facut ce trebuie demult.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Primarul Timișoarei a lăsat Inspectoratul Școlar fără internet în zi de simulare de BAC și înscriere în clasa pregătitoare. Inspectorul general: Și linia de backup este tăiată

Primarul din Timișoara a lăsat inspectoratul Școlar Județean fără internet, în zi de simulare a examenelor de Bacalaureat și de înscrieri la clasa pregătitoare. În plus, “mâine este o zi…
Vezi articolul