INTERVIU Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan: Sistemul românesc va fi „mapat” până la mijlocul lui 2024, împreună cu Banca Mondială, cu efect asupra trecerii institutelor de cercetare la universități sau în consorții / Câte institute vor fi comasate?

4.439 de vizualizări
Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea
Sectorul cercetării din România urmează să fie “mapat” până la mijlocul anului 2024, în cadrul unui demers al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) împreună cu Banca Mondială, spune, într-un interviu pentru Edupedu.ro, ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan. De această evaluare va depinde modul cum se va consolida mediul de cercetare din țară, prin comasări, trecerea unor institute la universități sau în consorții. Despre bani în plus pentru acest sector, el spune că dorește să atragă mai mulți din zona privată și a proiectelor europene, spunând că ținta de 1% de la buget, conform programului de guvernare, este “ambițioasă, (…) dar vreau să fiu realist”.
  • Edupedu.ro l-a întrebat pe ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, despre lucrurile pe care le face în domeniul cercetării ministerul pe care îl conduce. Aceasta, în condițiile în care faptul că România nu mai apare cu nicio universitate în ultimul ranking global al universităților, Shanghai-ARWU, ranking concentrat pe cercetare, a stârnit în ultimele zile numeroase discuții despre situația mediului universitar și de cercetare din țară.

Întrebat care este ținta actualizată privind numărul de institute care urmează să fie comasate, el a spus: “Principiul de bază al reducerii cheltuielilor publice în ansamblu e de 20%, proporțional. Calculând 20% din 45 de (institute de cercetare aflate în coordonarea MCID) vor ajungem la cifra 9. Proporțional vorbim. Dar, repet, trebuie să facem acea analiză foarte clară”.

Ministrul Ivan spune că maparea sectorului de cercetare – care va fi realizată cu participarea mediului academic și privat, pe lângă Banca Mondială – va fi folosită pentru a vedea, între altele, pentru a vedea ce institute ar trebui să treacă la universități și la care universități. El spune că la nivel informal interesul universităților de a prelua institute – anume, dintre cele care oferă performanță – este foarte mare, ceea ce nu se poate spune despre interesul institutelor.

  • UPDATE La solicitarea Edupedu.ro, MCID a precizat vineri că asocierea cu Banca Mondială se bazează pe un contract de circa 7 milioane de euro, eșalonați pe patru ani, începând din 2023: “În baza memorandumului de înţelegere semnat la București, la 13 iulie 2021, între Guvernul României şi Banca Mondială privind Parteneriatul pentru Modernizarea Administraţiei Publice şi Sprijinirea Reformelor Structurale, MCID a solicitat servicii de asistență tehnică rambursabile. Durată: 4 ani, 2023-2026 pentru ca este un angajament de lunga durată”. Valoarea contractului este de “6.979.000 euro, eșalonați pe cei 4 ani, pentru servicii de asistență tehnică.”

La începutul anului, fostul premier Nicolae Ciucă și ministrul Cercetării de atunci, Sebastian Burduja, vorbeau despre 1% din PIB Pentru Cercetare, în 2024. Programul de guvernare al echipei Ciolacu prevede la rândul său obiectivul atingerii unei ținte de 2% din PIB (1% finanțare privată și 1% finanțare publică) pentru cercetare. Acum, ministrul Ivan spune că ținta este ambițioasă, “dar vreau să fiu realist” când vine vorba despre creșterea alocării de la buget și insistă pe alte resurse: “îmi doresc foarte mult să creștem alocarea din PIB venită din zonă privată”.

Mapare după specificul României, dar “Polonia poate fi un model foarte bun”

Rep.: România nu mai prezentă în clasamentul internațional al universităților Shanghai-ARWU, în ultima ediție, pentru prima dată după mulți ani. Este vorba despre un ranking unde accentul este pus pe partea de cercetare, iar ieșirea completă a României a stârnit un val de discuții în ultimele zile, despre situația cercetării din România. Acum, ministerul pe care îl conduceți și Guvernul tot anunță tot felul de reforme, planuri, dar, practic, ce se întâmplă, aplicat? Care sunt prioritățile de reformă sau de întărire a sectorului de cercetare și ce faceți în acest moment pentru această reformă? 

Bogdan Ivan: Suntem la 33 de ani de când toți discută, tot se vorbește – 33 de ani în care durata medie a unui ministru, la nivelul acestui domeniu, este de aproximativ nouă luni de zile. Dar aceasta nu e o scuză. Nu mai e timp de retorică în perspectiva cercetării, cred că România are un potențial de-a dreptul uriaș, neexploatat. Transferul tehnologic care ar putea să aducă plusvaloare uriașă atât din zona de institute ale Ministerului Cercetării, cât și din zona de institute ale universităților, nu este exploatat la nivelul lui maxim. 

Și cred în următoarea perspectivă: deja am avut, am setat împreună cu cei de la Banca Mondială un cadru de lucru prin care vrem să mapăm tot ceea ce înseamnă sistem de cercetare public românesc, sistem de cercetare privat românesc și investitori care să vină să investească direct în inovații, în patente. 

E un model foarte simplu, pe care îl discut pe același concept ca și în Statele Unite, unde transferul tehnologic este asigurat și ai o predictibilitate, în care și statul este partener în tot ceea ce înseamnă inovație, companii inovative. Și, din acest punct de vedere, împreună cu cei de la Banca Mondială și în contextul acestei ordonanțe care a făcut foarte mari valuri, până anul viitor în vară vom mapa, vom lucra împreună cu toate institutele și cu mediul privat, pentru că e normal ca beneficiarul final al cercetării să aibă un cuvânt foarte concret și important de spus. Vom sta la aceeași masă și vom găsi împreună cu specialiștii Băncii Mondiale o formulă în care să facem funcțională tot ceea ce înseamnă cercetarea și transferul tehnologic către economie. 

Rep.: Există un model avut în vedere în acest sens, din alte țări? 

Bogdan Ivan: Lucrând cu cei mai buni specialiști ai Băncii Mondiale, vorbim de un model care se aplică României și specificului nostru. Dar, de exemplu, Polonia poate fi un model foarte bun. Unul dintre specialiștii cu care lucrăm este cel care regândit sistemul de cercetare și traseul tehnologic din Polonia, care este campioană în regiune la acest capitol. Și România poate să fie un hub regional de inovare și cercetare, folosindu-se de proiecte pe care le are astăzi. Avem cercetători remarcabili în institutele din minister și din universități și din Academia Română, trebuie doar să ducem mai departe ceea ce ei obțin ca rezultat final al procesului de cercetare, dincolo de poarta institutului. Astăzi, acolo se opresc marea majoritate a cercetărilor și avem oameni remarcabili care încă nu sunt auziți. 

Și atunci asta vreau să fac, să punem în același loc, la aceeași masă, investitorii care sunt dispuși să investească, universitățile împreună cu institutele noastre. Pentru că trebuie să avem acest parteneriat, chiar dacă vorbim de entități diferite, care sunt coordonate, pe proiecte punctuale.

Rep.: Aplicat vorbind, discuția publică la nivel de schimbare în domeniul cercetării, în momentul actual, se concentrează în jurul reducerii prin comasare a numărului de institute. Pe de altă parte, tot acum există și un proiect de HG pus în transparență de către Ministerul Cercetării, care pune accentul pe partea de întărire a performanței prin consorții, prin trecerea unor institute la universități. Iar universitățile normal că sunt interesate de partea performantă, nu de partea neperformantă. Pentru minister, care e prioritatea? Tăierea părților care nu folosesc sau concentrarea pe cele performante?

Bogdan Ivan: Ați subliniat cele mai importante două aspecte. Pe de o parte, acolo unde vezi că nu ai rezultate și deja există un institut de cercetare în domeniul turismului, de exemplu, dar ai și instituții de cercetare și facultăți întregi pe zona de turism, care funcționează foarte bine, nu văd rolul. Adică e mult mai simplu să ajungă (acel institut) la o universitate care performează în acest segment. 

În același timp, nu e o decizie pe care să o iei de azi pe mâine și trebuie foarte bine analizat înainte care sunt punctele forte, care sunt acele institute extrem de competitive care pot să fie lideri în anumite tehnologii. De aceea facem această mapare cu specialiști la nivel mondial, pe tema cercetării și transferului tehnologic către economie. Și aici avem ca și parteneri, pe lângă universități, Academia Română și tot mediul privat. Pentru că toate măsurile acestea vor fi luate în directă coordonare cu patronatele, cu Camera de Comert și Industrie a României, cu beneficiarii finali ai transferului tehnologic, pentru că până la urma urmei suntem toți în aceeași oală. Vorbim despre România. Tot sistemul în care suntem divizați în enclave, mai mari sau mai mici, în care nu avem punte de legătură între noi, (în care nu avem) comunicare, îmi doresc foarte tare să dispară. 

Și atunci de asta am adus cei mai buni specialiști care deja au făcut sistemul de cercetare, transfer tehnologic în Polonia, să lucreze cu noi, pentru a avea lucruri clare și concrete. 

Trecerea unor institute la universități: Faptele vor apărea “concret” după maparea realizată cu Banca Mondială

Rep: Universitatea Babeș-Bolyai spunea, într-o poziție legată de rankingul  Shanghai, că tot există discuții despre trecerea unor institute la universități. Dar că aceste discuții mereu se lovesc de contraargumente și nu duc nicăieri. Care e situația? 

Bogdan Ivan: Din păcate, de 33 de ani tot se discută și acum am ajuns ca să nu mai ai când să faci lucrul ăsta, pentru că lumea se dezvoltă cu o viteza amețitoare….

Rep.: O universitate care vrea să preia un institut, de exemplu, la ce poate să se aștepte acum? Adică ce nu a trecut de nivelul discuțiilor, așa încât să se transforme în faptă?

Bogdan Ivan: Va fi faptă, concret, când vom închide această inițiativă împreună cu specialiștii Băncii Mondiale, în care vom sta cu toate universitățile, cu Consiliul Rectorilor și vom discuta practic. 

De exemplu, poți să ai un institut care e dorit de două universități. Ce faci atunci? Cum alegi la care dintre ele să meargă acel institut? Trebuie să fie o gândire foarte clară și trebuie să o privim în ansamblu, că noi discutăm de prea multe ori doar punctual. Dau un exemplu: o anumită entitate care e condusă de cineva cu personalitate foarte puternică și cu mult ego. În regulă, pot să înțeleg, dar nu putem acum să adaptăm la nesfârșit regula generală după excepții. 

Rep: Conform Legii 25 de la începutul acestui an, privind integrarea organizațiilor de cercetare, există o posibilitate de trecere voluntară a unor institute la universități. Ce înseamnă mai precis “voluntar”? Cine decide, conform legii, această trecere – conducerea institutului sau ministerul ca autoritate deasupra institutului? Cine decide că un institut a bine să treacă de colo colo? 

Bogdan Ivan: În funcție de profil, se face prin hotărâre de guvern, hotărâre de guvern la inițiativa ministerului – și ministerul, la rândul său, face acest lucru în baza propunerii din partea institutului. 

Rep.: Dar câte universități și-au exprimat interesul?

Bogdan Ivan: La nivel non-formal și verbal, interesul e foarte mare. 

Rep.: Și institutele? Câte și-au exprimat dorința să fie preluate? 

Bogdan Ivan: Nu… La institute nu e o intenție atât de de dezvoltată. Dar, repet, îmi doresc foarte tare să am această vedere de ansamblu și după aceea să luăm o decizie, când avem date concrete.

Rep.: Puteți să dați cifre legate de universități – câte și-au exprimat interesul să preia institute?

Bogdan Ivan: Nu știu. La nivel informal s-au exprimat intenții în direcția aceasta, în discuții informale s-a formulat intenția. Eu sunt deschis la orice soluție care poate să aducă un plus de coerență. Nu îmi doresc să renunțăm la 1, 5, 7, 9 sau 10 institute doar din pix. Îmi doresc foarte mult ca acea comasare, acea reorganizare, acea modernizare a sistemului de cercetare românesc să fie făcută pe o analiză foarte, foarte clară și orientată spre viitor și spre rezultate.

Rep.: Universitățile vizează doar institute care au performanță clară? Din acest punct de vedere, care este perspectiva pentru institutele considerate în momentul acesta neperformante?

Bogdan Ivan: Universitățile vă dați seama că își manifestă interes pentru institutele care sunt cele mai productive și care au rezultatele cele mai mai bune, este evident. 

Rep.: Și pentru celelalte rămâne soluția comasării?

Bogdan Ivan: Trebuie să facem acea analiză care va fi închisă până anul viitor, în luna iunie. 

Rep.: Câte instituții și-au manifestat intenția de formare a unor consorții?

Bogdan Ivan: Urmează să aflăm lucrul ăsta. Vom avea discuții concrete cu ei și urmează să aflăm lucrul acesta. E parte de din procesul de strategie și de viziune pe care îl are România. 

Despre evaluarea universităților și obiectivele de comasare

Rep.: Puteți da un ordin de mărime privind numărul institutelor care vor fi comasate? La începutul lunii, ministrul Boloș vorbea de 20%. A mai trecut timp, puteți da un ordin de mărime mai clar?

Bogdan Ivan: Principiul de bază al reducerii cheltuielilor publice în ansamblu e de 20%, proporțional. Calculând 20% din 45 de (institute de cercetare aflate în coordonarea MCID) vor ajungem la cifra 9. Proporțional vorbim. Dar, repet, trebuie să facem acea analiză foarte clară.

Rep.: Un proiect de HG care e acum în dezbatere publică menționează că vor fi stabilite norme, o metodologie pentru evaluarea institutelor de cercetare. În momentul de față, cu ce lucrează, dacă nu există norme actualizate, ci există unele vechi de peste un deceniu?

Bogdan Ivan: Avem normele în vigoare și urmează, în momentul în care elaborăm legislația subsecventă, să fie respectate și prevederile din PNRR în privința reformei în domeniul cercetării, să fie coroborate și cu ceea ce vom stabili în aceea mapare realizată cu Banca Mondială, ca să vorbim de condiții și norme actualizate la nivelul anului 2023. Nu putem să ne raportăm tot la 2012 în continuare. 

Rep.: Și în tot acest tot acest proces, când vor deveni lucrurile clare privind viitorul institutelor de cercetare?

Bogdan Ivan: La jumatea anului 2024.

Rep.: Aceea e ținta stabilită? 

Bogdan Ivan: Da. Țintă asumată inclusiv prin proiect de ordonanță de guvern, inclusiv în proiecția noastră internă. 

1% de la buget pentru cercetare? “Vreau să fiu realist”

Rep.: Fostul premier Ciucă și fostul ministru Burduja vorbeau la începutul anului de 1% pentru cercetare, în 2024. Anul acesta e de circa alocarea de la buget a fost de circa 0,2%. Dumneavoastră ce țintă aveți? 

Bogdan Ivan: Ținta din programul de guvernare este una ambițioasă, cea de a avea 1% din zonă publică dublată de 1% din zonă privată. Mi-o doresc, dar vreau să fiu realist. Dacă astăzi suntem la 0,3% din PIB alocare pentru cercetare, ca alocare publică, iar ca alocare din zona privată valoarea e mult mai mică – nu avem încă o situație clară -, îmi doresc foarte mult să creștem alocarea din PIB venită din zonă privată.

Rep.: Deci de la buget nu să mă preconizați o creștere? 

Bogdan Ivan: Mă uit pe cifre. Îmi doresc o creștere inclusiv de la bugetul de stat, dar îmi doresc în același timp să atragem și finanțări europene care să consolideze automat această sumă, pentru că avem programul Horizon Europe, în care îmi doresc foarte mult să creștem accesarea de finanțări. Îmi doresc în același timp să creăm primul legislativ prin care vom putea aduce cât mai mulți bani privați în tot ceea ce înseamnă sistemul de cercetare românească.

Citește și:
Guvernul va susține programatic fuziunea organizațiilor de cercetare și trecerea voluntară a unor institute în coordonarea universităților prin Planul național de cercetare – proiect
Universitatea Babeș-Bolyai reacționează după ce România a rămas nereprezentată în reputatul clasament global al universităților Shanghai – ARWU, în 2023: “Erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, pe care UBB nu le-a mai putut “compensa singură”
România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai / După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023
Argumentele premierului Ciolacu pentru ca tinerii plecați să revină în România: “România rămâne țara noastră” și “nu cred că există pentru un părinte o mai mare durere decât când îi pleacă copilul de acasă” / Guvernul își dorește “modificări” pentru acces facil al tinerilor la cercetare
România, țara din Europa care alocă cei mai puțini bani publici pentru cercetare, potrivit Eurostat: 17,6 euro pe persoană
Numărul institutelor de cercetare urmează să fie redus, prin comasare, cu minimum 20%, ca parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare anunțate miercuri – ministrul Finanțelor, Marcel Boloș / Reduceri de 15% pentru personal și cheltuieli de funcționare, în cazul comasărilor
DOCUMENT Ghiduri pentru finanțarea cercetării de excelență, prin PNRR, lansate în dezbatere publică de ministerul cercetării, inovării și digitalizării
Banii din PNRR pentru cercetare, la pachet cu cei de sprijin pentru sectorul privat și pentru reforma companiilor de stat / Printre “livrabile”: 10 institute de cercetare pentru excelență

6 comments
  1. CUM (nu) RASPUNDE M.C.I.D. propunerilor de normalizare a activitatii CDI in RO (iar CNECSDTI ‘se spala pe maini’ …) inca din 15.08.2022/19.02.2023 se poate vedea in pagina https://www.facebook.com/vlad.avrigeanu si poatarea din 25.05.2023 (si mai jos), incepand cu un mesaj al ministrului MCID fara continuare/finalizare pana in prezent:
    ——————————————————————-
    Re: DOMNULE MINISTRU, M-ATI DEZAMAGIT!
    From: Sebastian Ioan Burduja
    To: Vlad Avrigeanu
    Cc: Sebastian Burduja, Dacian Dragoș, Vlad Avrigeanu, Diana CRETU, Florin Gaman
    Mon, Aug 15, 2022 at 10:18 PM
    Domnule Profesor,
    Mulțumesc pentru răbdare, cu scuzele de rigoare pentru întârziere. Am regăsit abia acum acest email in contul meu de CDEP.
    Prin prezentul mesaj îl desemnez pe dl Andrei ALEXANDRU, CC-ed, secretar de stat MCID, sa preia și sa analizeze propunerea Dvs.
    Gândul cel bun,
    Sebastian Burduja
    —————————————————-
    On 31 Jul 2022, at 15:18, Vlad Avrigeanu wrote:
    DOMNULE MINISTRU, M-ATI DEZAMAGIT!
    In urma cu 61 de zile am ramas uimit de primirea unui raspuns direct de pe ‘iPhone’-ul unui ministru (mai jos) – prima data in viata – confirmandu-mi, dincolo de obligatiile formale, nu numai primirea unei sesizari ci si intentia de a o “analiza, impreuna cu echipa” sa.
    De la inceput am luat in calcul si o atentie a Dvs. fara legatura cu mesajul meu ci fata de raspunsul Presedintelui CNECSDTI in fapt la acelasi mesaj, D-sa mentionand si faptul ca a “pus in cc consilierul Ministrului spre informare”. Cu atat mai mult insa, absenta oricarei reactii – pozitive sau negative mergand pana la actiuni administrative sau in instanta – indica indiferenta nu numai fata de un oarecare c.s.I (‘facut’ si validat pt. ultimii 5 ani nu pe ‘punctele’ colaborarilor de 2-3000 ‘scientisti’ de la CERN, FAIR, etc. ci pe lucrarile proprii), ci si fata de conducerile propriilor organisme consultative.
    Cel mai grav imi apare mie personal faptul ca pe 19.07.2022 v-ati aflat in IFIN-HH la cca. 15 m de biroul in care lucrez si eu de pe la 8:00 pana dupa 19:00-20:00, fara a avea curiozitatea de a vedea exact din ce locatie se afirma lucrari destul de grave pentru domeniul peste care ati fost pus conducator.
    In consecinta va scriu aceste randuri nu pentru ca as mai avea vreo speranta si din partea conducerii actuale a MCID, ci pentru a avea eu posibilitatea de a dovedi ulterior ca am ‘facut totul’ pentru a nu pune domeniul propriu de activitate in dificultate. Indiferenta insa totala fata de “curatarea pestelui de la cap”, chiar daca cu referinta numai la ‘capetele’ din INCD-urile coordonate de MCID, nu-mi mai ofera alta solutie decat de a ma adresa cu propunerea legislativa respectiva partidelor din opozitie. Nu este exclus ca o eventuala sustinere din partea acestora sa implice si atacuri mai agresive la adresa PNL/PSD care au condus domeniul de-a lungul anilor, dar din acest moment eu unul nu mai am nicio vina chiar daca ma voi afla la originea evenimentelor,
    Din pacate de acum fara alte formule de deferenta,
    Vlad Avrigeanu, c.s.I. DFN. IFIN-HH
    ————————————————————-
    Dr. Vlad Avrigeanu, Assoc. Prof. at Bucharest University
    Horia Hulubei National Institute for Physics and Nuclear Engineering (IFIN-HH), 30 Reactorului Str., POBox MG-6,
    077125 Magurele, Ilfov, Romania
    Tel. (+4021)4046125, Fax (+4021)4574440
    E-mail: vlad.avrigeanu@nipne.ro,
    URL: https://www.nipne.ro/dbpub/cv/Vlad.Avrigeanu.pdf
    —————————————————————-
    On Tuesday, May 31, 2022 at 08:25:24 Sebastian Burduja wrote:
    Va mulțumesc pentru mesaj. Confirm primirea. Voi analiza, impreuna cu echipa mea.
    ——————————————————————–
    On 30 May 2022, at 09:35, Vlad Avrigeanu wrote:
    Stimate Domnule Ministru,
    Va scriu acest mesaj in urma audierii interviului Dvs. din cadrul emisiunii ‘Piata Victoriei’ a postului de radio Europa FM, din 25 mai a.c. Dincolo de subiectul principal al interventiei Dvs. mi-au atras insa atentia cele afirmate cu privire la reforma pe care o doriti in cazul INCD-urilor. Sincer, pozitia Dvs. m-a ingrijorat si mi-a dat sperante aproape in aceeasi masura.
    In spiritul celor declarate de Dvs. in sensul respectiv, dati-mi voie sa va transmit si direct o propunere pe care am transmis-o astazi CNECSDTI, dupa ce o prima versiune am transmis-o MCID in 7/14.02.2022 fara a primi vreun raspuns pana in prezent. Aceasta propunere priveste o actiune pe linia proverbului “pestele de la cap se impute dar de la coada se curata”, ‘capul’ fiind in acest caz pozitia de conducator de doctorat (in zona Ministerului Educatiei) si/sau cercetator stiintific gradul I (c.s.I, in zona MCID), iar ‘coada’ fiind modul in care este reglementata in ME/MCID continuarea activitatii respective dupa implinirea conditiilor de pensionare. Desigur ca un ordin de ministru venit peste noapte poate rezolva orice problema, dar propunerea de fata poate avea acelasi efect intr-un mod insa imposibil de comentat critic. Suplimentar, prin adoptarea ei MCID ar deveni, din punctul respectiv de vedere, din inferior ME care impune conditia respectiva numai pentru 50% din efectivele scolilor doctorale, superior prin adoptarea sa pentru toti c.s.I vizati si toate unitatile CD din sistem.
    Cu speranta ca veti acorda atentie unui simplu c.s.I mai mult decat titularul anterior al MCID,
    Vlad Avrigeanu
    ————————————————————
    Dr. Vlad Avrigeanu, Assoc. Prof. at Bucharest University
    Horia Hulubei National Institute for Physics and Nuclear Engineering (IFIN-HH), 30 Reactorului Str., POBox MG-6,
    077125 Magurele, Ilfov, Romania
    Tel. (+4021)4046125, Fax (+4021)4574440
    E-mail: vlad.avrigeanu@nipne.ro,
    URL: https://www.nipne.ro/dbpub/cv/Vlad.Avrigeanu.pdf
    —————————————————————-
    Forwarded Message —–
    From: Dacian Dragoș
    To: Secretariat CNECSDTI – Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii ; “v_avrig@yahoo.com” ; “florian.gaman@research.gov.ro”
    Sent: Monday, May 30, 2022 at 11:17:29 AM GMT+3
    Subject: Re: Sesizare/Propunere de amendament/completare ETICA: art. 36 alin. 2, Lege nr.319/2003
    Stimate domnule Avrigeanu,
    apreciem preocuparea dvs de imbunatatire a cadrului legal.
    Din pacate, CNESCDTI nu are atributii de initiativa legislativa, noi ne ocupam de solutionarea sesizarilor privind etica in cercetare.
    Prin urmare doar MCID va poate da un raspuns relevant in acest sens. Am pus in cc consilierul Ministrului spre informare.
    Cu cele mai bune ganduri,
    Dacian Dragos Presedinte CNECSDTI
    Prof. dr. Dacian C. DRAGOS

  2. Se observa si in gandirea acestui domn ministru o confuzie generala si o deplina dezorientare in ceea ce priveste masurile de reorganizare universitati-cercetare. Dumnealui nu stie ca in Vest temele de cercetare se aloca – impreuna cu finantarea aferenta – profesorilor (in sensul romanesc al cuvantului) din universitate si nu altcuiva (sau rareori altcuiva) ? Ce ne facem atunci cu cohortele de profesori impotenti intelectual, dovada incapacitatii lor de a dirija o cercetare fiind tocmai lipsa de publicatii in reviste internationale de impact ? Va trebui sa fie inlocuiti de niste cercetatori, veniti din institutele romanesti cu realizari notabile sau – caz greu de crezut – sa fie adusi din strainatate. Cine va privi cu seninatate aceasta perspectiva ? Se va starni din nou un val de proteste plus inevitabilul amestec politic in aceasta reforma, rezultatul final fiind ca nu se va face decat un simulacru de reforma in sensul “dorit” de d-l ministru si nimic mai mult. Asta se intampla din cauza ca un rau profund s-a produs deja prin promovarea prea multor nulitati in functii de profesori univ, pe baze obscure si clientelate, iar acestia nu vor ceda pozitiile pe care le detin… fara “lupta” (politica). Si astfel se va alege praful de reforma, fie ca se va face pe baza de mapare, fie fara mapare.
    Nu exista decat o singura cale de rezolvare a acestei dileme si anume promovarea cu fermitate a criteriului meritocratic, cu eliminarea din “sistem” a tuturor “profesorilor univ.” incapabili. Este calea naturala de realizare a reformei si daca PSD o va adopta impotriva tuturor obiceiurilor politice de la noi, isi va fi castigat un prestigiu istoric. Dar o va putea face, oare, un partid in care escrocii sunt la mare pretuire ? Greu de crezut, dar ramane sa vedem. Nici liberalii nu stau mai bine din acest punct de vedere si, pana la urma, nici-un alt partid romanesc, data fiind evolutia politicii de la Revolutie incoace. Atunci cum se va face reforma in discutie ? In pasi mici, in franturi de pasi si, pana la urma, se va pierde in neant ! Cam asta este perspectiva reala, indiferent de maparea facuta cu ajutorul Bancii Mondiale. Situatia din Romania se bazeaza pe tare mult prea vechi si pe o putreziciune mult prea profunda pentru ca sa poata fi eradicata pana la jumatatea anului 2024.

  3. Procedura de ,, Mapare” s-a mai facut iar rezultatele s-au pus la mapa intr-un dulap. Din dex nu rezulta o actiune concreta , doar dosare la dulap.
    Poate in viitor avem notiuni de cartogafiere a institutelor, analiza radar sau aerospatiala.

  4. Dupa anul 1990 cercetarea din Ro a mostenit un numar de institute de cercetare. Caderea economiei a adus probleme de finantare si cercetarii. Putine institute au reusit sa vina cu inovare. Exista o fragmentare masiva a cercetarii. Institute ale Academiei Romane care in toate tarile UE nu exista asa ceva. Apoi cele ala Min.CID care au o mare subfinantare. La acestea se adauga zecile de centre de cercetare, din universitatile de stat unde o facultate poate avea si 2-4 asemenea centre, facute dupa orgoliile unor profesori. Prin urmare, a crede ca se vor face consortii voluntare este o utopie. Universitatile au refuzat dupa 1990 sa se uneasca cu INCD urile pentru ca era vorba de bani si profesorii au vrut salarii din predare dar si din cercetare. Si nu au dorit sa dea ore de predare si cercetatorilor din aceste institute. Putini au fost acceptati la plata cu ora pe un semestru ori un an. Prin urmare, este nevoie de o reforma care sa adune la un loc specializarile din facultat cu cele din toata cercetarea. Vor accepta institutele Academiei si centrele din universitati?!!! Greu de crezut.

  5. Ivanee ești departe .Tot cu banca mondială ești în gură altceva nu știi.Tu vrei să-ți rezolve banca mondială problemele! Să vedem ce o să faci ,dintre toți miniștrii cercetării pe Burduja la-am văzut oarecum mai implicat.Mai taie din 3%de la învățământ (și așa nu au nicio performanță doar salarii și vouchere) și pune la cercetare unde sunt rezultate care se reflectă în toată economia și în sănătate! Trebuie să fii nebun sau ai un interes (masă de. votanți) să bagi bani și vauchere in profesori.Oricum cine vrea să învețe și are înclinație învață fără să-l împingi de la spate.Sa nu uităm că marii savanți și profesori Einstein, Tesla, Coandă,Titeica,nu au avut nevoie să fie cocoloșiți cu tot felul de condiții de învățare!😊 Și vezi cum o rezolvați cu Laserul de la Măgurele (parca voi politicienii v-ați lăudat că cel târziu în Martie 2023 vom fi iarăși membrii (din membrii fondatori) ce-am ajuns..yesmeni, și mai plătiți și voi ceva pe la ESA că deja ne-au luat-o înainte și africanii mâine poimâine își vor lansa sateliții lor proprii și noi vom apela la ei să ne furnizeze servicii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„Oscarurile științei”: Cercetătorii care au creat tehnologiile ce au stat la baza inventării vaccinurilor anti-COVID pe bază de ARN mesager au câștigat majoritatea Premiilor Breakthrough din acest an

Cercetătorii care au creat tehnologiile ce au stat la baza inventării vaccinurilor anti-COVID pe bază de ARN mesager au câștigat majoritatea Premiilor Breakthrough din acest an. Susținute de șefi din…
Vezi articolul

ULTIMA ORĂ Analiza de plagiat a tezei premierului Nicolae Ciucă a fost blocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte. Mircea Dumitru, președinte interimar CNATDCU: “S-a cerut oprirea întregii analize până când dosarul va fi instrumentat și se va da o soluție la parchet”

Procesul de analiză a cazului de posibil plagiat legat de teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, analiză care ar fi urmat să se încheie în perioada imediat următoare, “nu…
Vezi articolul

Aplicațiile pentru burse și premii “Henri Coandă”, destinate elevilor și studenților interesați de cercetare sau care obțin medalii în competiții internaționale, pot fi depuse din 27 martie / Termenul limită – 17 aprilie

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat, luni, începerea propriu-zisă a programului de Burse și Premii “Henri Coandă”, ce urmărește susținerea și recunoașterea elevilor și studenților care fie participă la…
Vezi articolul