Guvernul va susține programatic fuziunea organizațiilor de cercetare și trecerea voluntară a unor institute în coordonarea universităților prin Planul național de cercetare – proiect

1.085 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
O serie de măsuri, inclusiv unele de susținere financiară, ce au drept scop să reducă fragmentarea în domeniul cercetării prin formarea de consorții, prin fuziuni voluntare a unor institute sau prin trecerea unora în coordonarea universităților, urmează să fie introduse prin modificarea Planului național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID).
  • Același proiect de HG vizează și măsuri privind cercetarea în domeniul securității cibernetice, dar și în privința inițiativelor europene.

Măsurile sunt propuse în contextul în care guvernul Ciolacu și-a exprimat intenția de a reduce numărul de institute de cercetare, prin comasare, ca parte a unui proces de consolidare a activităților în domeniu, proces anunțat acum mai bine de un an de fostul ministru al Cercetării, Sebastian Burduja și preluat de actualul ministru Bogdan Ivan. Chestiunea cercetării – inclusiv prin prisma posibilității preluării unor institute de către universități – a revenit zilele acestea în atenție prin faptul că România nu mai e prezentă deloc într-un reputat clasament internațional al universităților, rankingul Shanghai, concentrat pe cercetare.

Proiectul prevede, între altele, modificarea Programului Organizații de cercetare performante, așa încât acesta să aibă ca obiectiv și “reducerea gradului de fragmentare a sistemului național de cercetare-dezvoltare, prin stimularea constituirii de consorții CDI, a fuziunii voluntare a organizațiilor de cercetare și a trecerii voluntare a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat”. Printre celelalte obiective nou introduse: “crearea de consorții între infrastructurile similare sau complementare, capabile să ofere pachete integrate de servicii de cercetare”, respectiv “concentrarea și utilizarea în comun a resurselor CDI (infrastructură, resurse umane)”.

Drept urmare, apare și un indicator de rezultat nou în cadrul acestui program: “instituții finanțate, în urma constituirii de consorții CDI, fuziunea organizațiilor de cercetare sau trecerea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat (…)”

În cadrul aceluiași program, modificările prevăd să fie introduse norme metodologice de evaluare a măsurii în care organizațiile publice de cercetare pot “răspunde la provocările economice și societale, pe baza performanței rezultatelor obținute în producerea de cunoaștere și a impactului economic și societal (…)”. 

Și, în plus, sunt prevăzute “Proiecte de stimulare a integrării voluntare a organizațiilor de cercetare”. Și pentru acestea, și pentru evaluarea institutelor de cercetare normele metodologice urmează să fie stabilite de către autoritatea de stat responsabilă cu domeniul cercetării.

Nota de fundamentare, care face trimitere la obligațiile de reformă în domeniu impuse de PNRR, precum și la Legea 25/2023 privind integrarea organizațiilor de cercetare, menționează, în cazul acestor schimbări, componenta financiară a sprijinului pentru consolidarea activităților de cercetare:

  • MCID “este responsabil pentru elaborarea unui program specific inclus în PNCDI (Planul național de cercetare – n.red.), cu un buget anual de minimum 5% din bugetul PNCDI pe respectivul an, prin care organizațiile de cercetare rezultate în urma integrării în una dintre formele prevăzute (…) pot beneficia de o finanțare adițională de performanță acordată în sistem competitiv.

Potrivit Notei, se propunere extinderea scopului Programului “Organizații de cercetare performante” pentru a “include și organizațiile de cercetare rezultate în urma integrării în una dintre formele prevăzute (…)” în legea menționată.

Documentul menționează, ca impact social estimat al acestor schimbări: “creșterea atractivității pentru o carieră în cercetare și reducerea fenomenului brain-drain în domeniu, precum și apariția de noi oportunități de dezvoltare a carierei în sistemul național CDI pentru tinerii cercetători”.

Același proiect de HG mai prevede:

  • Modificări pentru subprogramul Parteneriate pentru Agenda Strategică, prin introducerea “CDI pentru securitatea cibernetică” – tip de proiecte cu un buget anual de minimum 10% din bugetul alocat programelor de cercetare finanțate de MCID pe anul respectiv
  • Modificări pentru subprogramul Inițiative europene și internaționale, prin introducerea susținerii pentru proiecte de tip Europa Digitală
  • Modificări pentru Programul Cercetare în domenii de interes strategic, prin prin trei noi domenii – Tehnologii cuantice, Inteligență artificială, sisteme autonome

Proiectul de HG:

Citește și:
Universitatea Babeș-Bolyai reacționează după ce România a rămas nereprezentată în reputatul clasament global al universităților Shanghai – ARWU, în 2023: “Erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, pe care UBB nu le-a mai putut “compensa singură”
România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai / După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023
Argumentele premierului Ciolacu pentru ca tinerii plecați să revină în România: “România rămâne țara noastră” și “nu cred că există pentru un părinte o mai mare durere decât când îi pleacă copilul de acasă” / Guvernul își dorește “modificări” pentru acces facil al tinerilor la cercetare
România, țara din Europa care alocă cei mai puțini bani publici pentru cercetare, potrivit Eurostat: 17,6 euro pe persoană
Numărul institutelor de cercetare urmează să fie redus, prin comasare, cu minimum 20%, ca parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare anunțate miercuri – ministrul Finanțelor, Marcel Boloș / Reduceri de 15% pentru personal și cheltuieli de funcționare, în cazul comasărilor

Photo © ChormailDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. O utopie. Trebuie schimbata din temelii legea cercetarii. Daca legea educatiei nu cere universitatilor asemenea consortii voluntare de ce ar face asa ceva?!! Sa isi puna pe butuci centrele lor de cercetare cu beneficiari diferiti si bani multi pentru a primi institute, never !!! Trebuia sa avem o lege comuna a invatamantului universitar si a cercetarii. Apoi institutiile de cercetare ale Academiei, o gaselnita romaneasca, care au legea lor si nu mai au in comun mai nimic cu legea de azi pentru cercetarea existenta nu vor accepta aceasta comasare voluntara. Exemplul Poloniei este ca nu au avut institute ala Academiei Poloneze iar institutele su trecut in structura universitatilor inca din 2010 pentru ca acolo nu au fost create sute de centre univ.de cercetare. Mai studiati temeinic ce exista in toate statele UE si non UE in cercetare de calitate si apoi veniti cu un studiu de analiza si impact si mai apoi scoateti tot felul de propuneri fanteziste.

  2. >>reducerea gradului de fragmentare a sistemului național de cercetare-dezvoltare, prin stimularea constituirii de consorții CDI, a fuziunii voluntare a organizațiilor de cercetare și a trecerii voluntare a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat

    Recentralizarea, bravo. Fuziune voluntară cică – hai să vedem șefii ăia puși politic cum renunță ei voluntar la ”foncție”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Institutul pentru Științe Biologice București dorește să organizeze noi expediții în programul deschis acum șase ani cu prima expediție științifică guvernamentală românească în Antarctica

Programul început acum șase ani cu prima expediție științifică guvernamentală românească în Antarctica, știut sub numele ROICE, este dorit să continue: institutul care îl desfășoară își propune să organizeze noi…
Vezi articolul