Elevii din România declară printre cele mai mari probleme, în rândul statelor europene, în ceea ce privește calitatea conexiunilor de Internet acasă, al doilea cel mai limitat acces la calculatoare pentru activități școlare, iar între școlile din medii avantajate și cele dezavantajate există diferențe când în ceea ce privește accesul la resurse digitale. Datele sunt relevante într-un nou raport al Comisiei Europene privind „Educația digitală în școlile din Europa – 2026”.
Raportul este bazat pe date ale rețelei europene dedicate educației, Eurydice, dar și pe studiul internațional ICILS privind competențele digitale, realizat în 2023. Analiza Comisiei arată că România se înscrie în media sau peste media europeană la multe capitole privind dotarea sistemului de învățământ și accesul elevilor sau al profesorilor la resurse digitale sau formare în domeniu.
- Dar el semnalează și o serie de probleme în privința accesului diferențiat al elevilor la resurse digitale, în funcție de mediul de proveniență. Problema este semnificativă, în contextul în care ultimul val PISA 2025 a arătat că, între elevii avantajați și cei dezavantajați din România, se mențin disparități mult peste media OCDE, în ceea ce privește rezultatele educației.
Raportul arată, pe baza rezultatelor ICILS 2023 (aplicat în rândul elevilor de clasa a VIII-a și despre care Edupedu.ro a scris pe larg aici) că dintre cele 19 țări europene luate în calcul, 9 se remarcă printr-un avantaj relativ al școlilor din medii bogate în fața celor dezavantajate, în ceea ce privește accesul la resurse digitale. În aceste 9 țări s-au înregistrat diferențe semnificative între rezultatele elevilor în funcție de nivel socio-economic. Printre ele se numără și România:
- Grecia, Franța, Croația, Cipru, Austria, România, Slovacia, Suedia și Serbia.
Analiza Comisiei pe baza datelor ICILS 2023, adică pe baza celor declarate de participanții la acel studiu, arată că, în cazul României, se fac simțite diferențe atât în ceea ce privește accesul la digital acasă, cât și la școală.
Pe baza analizei datelor colectate în cadrul ICILS 2023, același document arată că, din punct al disponibilității laptopurilor sau tabletelor pentru activități la clasă, în doar patru țări europene – România, Danemarca, Cipru și Germania – există diferențe semnificative între școlile cu elevi din medii avantajate și cele unde predomină elevi din medii dezavantajate. Dintre aceste patru țări, în trei – Danemarca, Cipru Și Germania – școlile dezavantajate tind să aibă mai multe dispozitive disponibile la clasă. România este singura țară unde, dimpotrivă, în școlile avantajate tind să existe mai multe dispozitive la clasă (un plus de 26 puncte procentuale în favoarea școlilor avantajate).
Pe de altă parte, România se află în „top”, după Bosnia-Herțegovina, Spania și Serbia, în ceea ce-i privește pe elevii de clasa a VIII-a care întâmpină probleme de calitate a internetului acasă. Iar situația este semnificativ diferită – circa 20 puncte procentuale diferită – între cei cu puține cărți acasă (peste 60%) și cei care au un număr mai mare de cărți (26+) acasă, unde procentul este de puțin peste 40%.
Iar în același studiu din 2023 România se plasa pe penultimul loc în Europa, după Grecia, în ceea ce privește procentul de elevi de clasa a VIII-a care declarau că au mereu acces la un calculator pentru sarcini școlare, atunci când au nevoie de el: Dintre elevii români cu puține cărți sau fără cărți acasă (0-25 de cărți), doar 35% spuneau că au acces la calculator oricând au nevoie de el, pentru activități școlare.
România se înscrie, totodată, în rândul majorității țărilor europene unde, în anul 2024-2025, nu existau finanțări la nivel înalt rezervate școlilor dezavantajate sau din zone rurale/izolate, la nivel gimnazial. Astfel de finanțări erau aplicate în doar trei țări, în cazul susținerii școlilor dezavantajate – Irlanda, Franța și Slovenia. Iar pentru susținerea școlilor din rural existau programe majore doar în Letonia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Italia, Franța, Irlanda și Turcia.
Același raport notează un aspect și în ceea ce-i privește pe elevii cu nevoi speciale. În anul 2024-2025, dintre toate țările europene pentru care platforma Eurydice oferă date, în doar 5 nu există nicio măsură majoră prin care elevii cu CES să fie susținuți prin acces la tehnologii asistive în mediul școlar. România este una dintre ele, alături de Bulgaria, Serbia, Bosnia și Liechtenstein.
Analiza Comisiei Europene arată că, deși transformarea digitală este un punct de mare interes în politicile macro din țările europene, condițiile de implementare a acestor politici variază mult între țările membre. „Constatările indică un model consistent: dezvoltarea de politici a avansat rapid, dar implementarea politicilor în școli este complexă, iar rezultatele diferă”, potrivit documentului citat.
- La acest capitol, România figurează cu politici generale privind folosirea instrumentelor digitale în școli, dar, în cazul celor mai recente instrumente tehnologice, este printre foarte puținele țări care nu au făcut vreun pas relevant – vezi cazul AI: România este una dintre cele doar patru țări UE fără politici de integrare a inteligenței artificiale în școală – raport al Comisiei Europene. Analiza „Prieten sau dușman?” avertizează în privința riscurilor folosirii AI după ureche în educație, dar susține instrumentele AI utilizate constructiv de elevi și profesori
Foto: © Yanlev | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
