Agenția Națională Antidrog nu oferă servicii minime pentru consumatorii de droguri, nu are personal specializat și nici condiții. În Sectorul 2 și în județele Arad, Bacău, Botoșani, Călărași, Covasna, Gorj, Olt și Teleorman nu există încadrat medic, psiholog și nici asistent social – raport Curtea de Conturi

În 87% din centrele Agenției Naționale Antidrog nu există echipă terapeutică completă care să asigure evaluările solicitate și serviciile minime de asistență integrată pentru consumatorii de droguri. În cazul a 9 centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog județean (CPECA) nu există încadrat nici medic, nici psiholog și nici asistent social. Este vorba de sectorul 2 al Capitalei și județele Călărași, Teleorman, Bacău, Covasna, Gorj, Olt, Botoșani, Arad, conform unui raport publicat de Curtea de Conturi. 

„Mai mult, datele ANA nu reflectă cu acuratețe, în timp real, numărul beneficiarilor de asistență integrată și serviciile oferite acestora”, potrivit raportului.

„Nu există niciun centru de consiliere socio-vocațională și nicio comunitate terapeutică”, se mai precizează în raport.

Centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog județean (CPECA) este important în  cazurile elevilor care consumă droguri și în prevenirea consumului de droguri

CPECA desemnează managerul de caz pentru situațiile în care exista o suspiciune că un elev se consum droguri, conform metodologiei privind violența școlară. 

„Personalul din școli colaborează cu managerul de caz desemnat de CPECA la evaluarea suspiciunii de consum și a nevoilor educaționale, sociale și psihologice ale elevului, la nivelul unității de învățământ, în vederea realizării planului de asistență. 

Profesorul diriginte, consilierul școlar, mediatorul școlar (dacă este cazul), managerul de caz desemnat de CPECA, cu consultarea părinților, stabilesc măsuri de sprijin pentru elevi, la nivelul unității de învățământ.”

Alta obligație a CPECA, prevăzută în metodologie: „CPECA și directorul UIP planifică și organizează minimum 3 sesiuni de informare pe an școlar pentru elevi și cadre didactice pe tema prevenirii consumului de droguri.”

De ce Curtea de Conturi a României (CCRo) a efectuat acest audit al performanței ANA?

„Consumul ilegal de droguri conduce la rate mai mari ale infracționalității, la creșterea incidenței bolilor infecțioase asociate, la decese premature și la costuri economice pentru societate. În prezent nu se cunoaște măsura în care serviciile de asistență integrată finanțate de Agenția Națională Antidrog (ANA) sunt furnizate în cadrul rețelei proprii de centre și care este gradul de acoperire al acestora în întreaga rețea.

Asistența integrată a consumatorilor de droguri presupune acordarea de programe de asistență și servicii de asistență medicală, psihologică şi socială concomitentă și continuă, cu respectarea drepturilor omului și a drepturilor pacientului, potrivit legii, prin rețeaua generală de servicii de asistență, primară și de specialitate.”

Obiectivele auditului:
– „evaluarea măsurii în care ANA asigură prin rețeaua proprie servicii de asistență integrată consumatorilor de droguri;

– evaluarea măsurii în care ANA se asigură că datele și informațiile colectate și procesate sunt complete, adecvate și relevante pentru a putea fi valorificate.”

Ce a constatat Curtea de Conturi? În 87% din CPECA nu există echipă terapeutică completă care să poată oferi serviciile minime de asistență integrată 

„Prin actuala formă de organizare și funcționare a Agenției Naționale Antidrog (ANA) nu se asigură serviciile minime de asistență integrată la nivelul fiecărui centru de prevenire, evaluare și consiliere antidrog județean (CPECA) și fiecărui potențial beneficiar, conform raportului publicat de curtea de conturi.

În 41 de CPECA (din totalul de 47 la nivel național) nu se pot oferi serviciile minime de asistență integrată pentru consumatorii de droguri în cele trei domenii medical, psihologic, social, întrucât nu există echipă terapeutică completă sau nu există spații special amenajate pentru desfășurarea activităților specifice. Dacă în 6 CPECA se pot oferi integral serviciile minime (Sector 1, Sector 3, Sector 4, Sector 5, Sector 6, Timiș) în cazul a 9 centre nu există încadrat nici medic, nici psiholog și nici asistent social (Sector 2, Călărași, Teleorman, Bacău, Covasna, Gorj, Olt, Botoșani, Arad). Situația încadrării cu personal de specialitate:

Faptul că unele CPECA nu dispun de toate cabinetele și spațiile de lucru necesare desfășurării activității sau acestea nu respectă Standardele minime obligatorii de organizare și funcționare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri generează o serie de neajunsuri în furnizarea serviciilor de asistență integrată.”

Rețeaua ANA nu este dezvoltată conform prevederilor legale 

„ANA a fost configurată să funcționeze prin intermediul unei rețele proprii de centre (CPECA) și unități specializate (centre de asistență integrată în adicții, denumite CAIA, o farmacie cu circuit închis, centre de zi, centre socio-vocaționale, comunități terapeutice ș.a.) pentru furnizarea de servicii de asistență integrată în adicții, dezvoltate la nivelul fiecărui județ. 

Cu toate acestea, acest deziderat nu a fost realizat până în prezent, ANA fiind reprezentată la nivel județean doar de cele 47 de CPECA și 4 programe la nivelul municipiului București, respectiv 3 programe de tip CAIA și un program de tip centru de zi, precum și o singură farmacie cu circuit închis. Nu există niciun centru de consiliere socio-vocațională și nicio comunitate terapeutică. 

În perioada 2007-2010 ANA a efectuat investiții de la bugetul de stat pentru crearea a trei comunități terapeutice în comuna Mica jud. Cluj (813.228 lei), în orașul Bălan jud. Harghita (505.585 lei) și în comuna Recea – Dejani jud. Brașov (2.001.794 lei). Pe lângă aceste investiții au fost efectuate cheltuieli cu dotarea acestor centre în valoare totală de 529.721 lei. Deși centrele de la Bălan și Dejani, prevăzute fiecare cu o capacitate de 30 de beneficiari, au avut integral dotările necesare funcționării, în fapt, acestea nu au funcționat niciodată. 

Aceste comunități terapeutice nu au fost niciodată operaționale, entitatea făcând precizarea că imobilele menționate mai sus sunt în proces de transfer către alte instituții, iar beneficiarii care au nevoie de servicii de tip comunitate terapeutică sunt referiți către alți furnizori de servicii privați care pot oferi astfel de tratament.” 

Datele ANA nu reflectă cu acuratețe, în timp real, numărul beneficiarilor de asistență integrată și serviciile oferite acestora  

„De exemplu, CPECA Constanța figura în aplicația SIDES cu raportări 0. Cu ocazia vizitei pe teren s-a constatat că, în fapt, în registrele centrului figurau 74 de persoane care au beneficiat de servicii de asistență în anul 2021.”

Recomandări ale Curții de Conturi:

● „Conducerea ANA va realiza o analiză de management a modului în care se asigură serviciile de asistență integrată prin rețeaua proprie actuală, ținând cont de echipa multidisciplinară necesară adaptată nevoii zonale identificate.

● ANA, cu sprijinul conducerii Ministerului Afacerilor Interne, va reproiecta întregul sistem de acordare a asistenței integrate consumatorilor de droguri.

● ANA, cu sprijinul conducerii Ministerului Afacerilor Interne și altor factori decidenți, va lua măsurile necesare astfel încât să fie colectate corect și complet datele de la toate centrele de prevenire, evaluare și consiliere antidrog (CPECA) și alți furnizori de servicii, astfel încât să poată fi reflectată situația reală a fenomenului consumului de droguri la nivel național.” 

Metodologia Raportului

„Echipa de audit a analizat în ce măsură rețeaua și serviciile oferite de ANA în cadrul acesteia sunt în concordanță cu prevederile legislației în domeniu (legislație specifică, standarde).

Au fost obținute probe testimoniale, documentare și analitice în urma interviurilor efectuate, a analizării documentelor și rapoartelor întocmite de ANA, a machetelor transmise de echipa de audit către fiecare CPECA spre completare (rețeaua de centre, servicii oferite, număr beneficiari, spații). Probe fizice au fost colectate prin observații directe la fața locului cu ocazia vizitelor efectuate la patru centre (CPECA sector 4 și 5 București, CPECA Prahova, CPECA Constanța), selectate din totalul de 47 în funcție de zona de acoperire teritorială, tipul de servicii oferite (medicale, psihologice, sociale, administrare tratament substitutiv), specificitatea locației, distanța față de București, personalul încadrat, raportările în baza de date etc.

Perioada supusă auditării a fost 2018 – 2022 iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada noiembrie 2022 – mai 2023.” 

DOCUMENT Raport Curtea de Conturi – Tratamentul consumatorilor de droguri

DOCUMENT Intervenția în caz de suspiciune de consum de substanțe psihoactive în rândul elevilor din procedura privind violența școlară 

FOTO DOCUMENT Schema de management pentru cazurile de suspiciune de consum de substanțe psihoactive în rândul elevilor

Citește și:

INTERVIU Profesorii trebuie să fie mult mai informați decât elevii în privința drogurilor, altfel nu mai au nici o autoritate în fața lor / Într-un caz de suspiciune de consum de droguri, prima intervenție a profesorului trebuie să fie cu copilul pentru că responsabilitatea profesorului este în primul rând față de bunăstarea copilului, spune psihoterapeutul Bogdana Păcurari

Profesorii vor fi obligați să aibă activități legate de prevenția și combaterea consumului de droguri, în cadrul programului “Școala Altfel”, din acest an școlar, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Kallós Zoltán

Peste 11.000 de profesori din mediul urban și rural au fost instruiți în acest an să recunoască elevii care consumă droguri, potrivit datelor Agenției Naționale Antidrog

Ligia Deca: Ne dorim să ajutăm și familiile să identifice semnele eventualului consum de substanțe interzise în rândul elevilor

Ce se întâmplă când un profesor are o suspiciune că un elev se droghează? Ligia Deca: Profesorul merge la conducerea școlii, care contactează familia, are loc o discuție, inclusiv cu consilierul școlar și se agreează măsuri