ANALIZĂ Mediile din V-VIII ale elevilor care au luat sub media 3 la Evaluarea Națională sunt cu 5-6 puncte mai mari față de cele de la examen. Un elev din București a luat media 2.95 la Evaluare și are 9.79 în cei patru ani de gimnaziu

58.607 vizualizări
Foto: mecc.gov.md
Mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. În unele cazuri, diferența între mediile obținute de elevi la școală și cele de la Evaluare a fost chiar de 6 puncte, arată o analiză EduPedu.ro făcută pe baza datelor publicate pe platforma oficială a Ministerului Educației, admitere.edu.ro în ierarhia mediilor.

Menționăm că Evaluarea Națională are doar două probe, cele de română și matematică, în schimb media de la clasă este formată din toate mediile disciplinelor studiate în cei 4 ani de gimnaziu. Iar întrebarea este: de ce majoritatea elevilor care au luat 3 la romană și 3 la matematică au media 7-8 în pe tot parcursul gimnaziului?

Metoda analizei. Am luat un eșantion de 6 județe: Brăila, Teleorman, Constanța, Arad, Maramureș, Iași și Municipiul București. Am analizat din listă 25 de note din jurul mediei 3 la Evaluarea Națională (intervalul 3,05-2,50) la Evaluarea Națională și le-am comparat cu mediile pe care le-au luat la clasă, media cilului gimnazial V-VIII.

În București, 3 candidați au obținut media la Evaluarea Națională media 3.00, iar unul dintre ei are media de absolvire a claselor V-VIII – 8.49. Un elev de la Școala Sfinții Voievozi, cu media 2.95 la Evaluarea Națională, are media claselor V-VIII, 9.79. Elevii cu note sub 3 la Evaluarea Națională din această pagină analizată au mediile la clasă cuprinse între 6.26 și 9.79.

Am analizat mediile și din județul Brăila, iar 11 elevi au medii sub 3 la Evaluarea Națională. Mediile la clasă sunt cuprinse între 6.20 și 7.54.

În Teleorman, elevii cu nota 1.00 la Evaluarea Națională au media la clasă peste 6. Un candidat care a luat 3.55 la limba română și 2.50 la matematică, are media claselor V-VIII de 8.02.

Și în județul Constanța situația mediilor este la fel, adică în jur de 3 la Evaluarea Națională și 6-7 la gimnaziu. Există și aici un caz aparte, al unui elev care a avut media 2.32 la Evaluarea Națională (1.65 la română și 3.00 la matematică) și care în clasele V-VIII a avut media de absolvire 8.40.

În județul Arad, un elev cu media 2.35 la Evaluarea Națională (2.20 la limba română și 2.50 matematică) are media claselor V-VIII de 8.17. Candidații cu medii sub 3 la Evaluarea Națională au media de absolvire între 6 și 8.

În județul Maramureș, un candidat cu media de 2.50 la Evaluarea Națională (2.00 la limba română și 3.00 la matematică) are media claselor gimnaziale de 8.74. Situația este similară și aici în cazul candidaților cu media sub 3 la Evaluarea Națională care au media claselor V-VIII cuprinsă între 5.98 și 8.74.

În județul Iași, elevii cu media sub 3 la Evaluarea Națională, au mediile gimnaziale cuprinse între 5.87 și 8.74.

Media de admitere se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, și media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20%.

Calculul mediei de admitere se face astfel:

𝑀𝐴 = 0,2 × 𝐴𝐵𝑆 + 0,8 × 𝐸𝑁∗, unde:

MA = media de admitere;

ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;

EN = media generală obținută la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a.

O analiză similară a Edupedu.ro a arătat diferențe foarte mari între mediile de la Evaluarea Națională și mediile claselor V-VIII și în anul 2020.

Foto: mecc.gov.md

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

  1. În informatică există o memorie numită RAM, însemnând informațiile pe care calculatorul le stochează temporar. Dacă este stins, aceste informații se pierd. Un lucru similar se petrece și cu memoria umană, care are o zonă temporară. De regulă, acolo sunt stocate informațiile considerate inutile. În cazul nostru, sunt acele discipline din care nu se dă examen.
    Problema e cu materia, care e dublă sau chiar triplă în comparație cu alte sisteme educațoinale. Fenomenul de stocare temporară e un mecanism natural de apărare al creierului. Necazul e că de multe ori uitarea nu e atât de precisă și atacă chiar informațiile care servesc examenului. De aici și notele mari – luate pe informații care încă mai existau în memorie -, dar și notele mici de la examen. E ca paharul cu apă: dacă torni cu basculanta e posibil ca în primele secunde să fie plin, dar în final totul dă pe-afară.

  2. ce relevanta are? Sunt vreo 14-15 materii cu tot cu cds-uri(curriculum la decizia scolii) , daca ai medii f mari la muzica, desen, sport, civica, ed tehnologica, religie etc. normal ca le ridica media generala. Spune asta ceva despre nivelul lor la matematica?

    1. Absolut corect, Adi.
      De aceea ar trebui scoasa media claselor 5-8 din formula de calculare a mediei de admitere. Sau la licee teoretice sa se ia în considerare media claselor 5-8 la matematica si lb romana,iar la liceele vocaționale sa se ia in considerare media claselor 5-8 la disciplina(disciplinele) de profil.

  3. ANALIZĂ Mediile din V-VIII ale elevilor care au luat sub media 3 la Evaluarea Națională sunt cu 5-6 puncte mai mari față de cele de la examen. Un elev din București a luat media 2.95 la Evaluare și are 9.79 în cei patru ani de gimnaziu

    https://www.edupedu.ro/analiza-mediile-din-v-viii-ele-elevilor-care-au-luat-sub-media-3-la-evaluarea-nationala-sunt-cu-5-6-puncte-mai-mari-fata-de-cele-de-la-examen-un-elev-din-bucuresti-a-luat-media-2-95-la-evaluare-si-ar/#comments
    18.07.2021

    Iată o analiză interesantă, postată de o organizație (site edupedu.ro) care pare a se fi lansat în urmă cu mai puțin de 3 ani… Dar trăim într-o vreme în care au apărut foarte multe structuri și persoane care se prezintă drept experți în educație. Alții (ca mine de pildă), apreciază că, nici măcar după peste 45 de ani de experiență în acest domeniu extrem de complex al educației – cu o expunere profesională directă atât în învățământul preuniversitar cât și în cel universitar, cu o însemnată experiență managerială după 1990 (la Ministerul Învățământului ca și la UNICEF) – cineva bine pregătit, bine intenționat și onest nu poate clama că deține cu siguranță cheia către toate aspectele, problemele și soluțiile din sistemul nostru educațional…

    Pe site-ul edupedu.ro am găsit însă adesea informații utile despre învățământul nostru, ca atare mi-au atras atenția în mod deosebit atât datele prezentate pe 16 iulie a.c. cât și comentariile (28), cu deosebire unele dintre ele, din motive obiective și subiective.
    Din ceea ce ni se prezintă pare să fie vorba de o analiză făcută „din birou„, cu un suport metodologic de cercetare discutabil…
    Din textul postat nu putem deduce ce tip de investigație s-a realizat – nu rezultă clar în ce a constat ea din punct de vedere științific, metoda, instrumentele de explorare ca și criteriile de alegere a zonelor investigate („am luat un eșantion de 6 județe…și municipiul București).
    Elementul cel mai discutabil par a fi însă termenii de comparație…
    Sunt mai multe comentarii pertinente din acest punct de vedere:
    – ”Nu mai comparați media la E.N. cu media claselor 5-8, eventual poate fi comparata cu mediile de la română și matematică.”
    – ”Notele din gimnaziu si cele de la Evaluare nu au nicio legatura cu ce stie un elev.”
    – „Este o analiză prost făcută. Examenul de Evaluare Națională se susține la romana și matematica.„
    – ”Aceste teste sunt tip PISA! În scoala matematica nu e predata in asemenea maniera!”
    – ” Cred că ați comparat mere cu pere. Media claselor V-VIII este formată din mediile tuturor materiilor, împărțite la numărul de materii. Acolo sunt și discipline ca educația tehnologică, sportul, muzica, desenul, purtarea. Acolo, unii dintre elevii mai slabi la învățătură chiar au abilități și obțin medii de 10.„
    Din aceste comentarii rezultă cel puțin două tipuri de discordanțe metodologice:
    – una între termenii de comparat – notele la doar 2 discipline, în cazul E.N. și media tuturor notelor din gimnaziu;
    – o alta de fond – între probele de la E.N. care par a fi făcute cu focalizare pe competențe (tipul de probe PISA) și modalitatea care pare (încă) a fi dominantă de predare-învățare-evaluare pe parcursul gimnaziului – cu focalizare pe informații – deși curriculumul recent modificat pune accentul pe competențe…
    Nu se pune aici atât problema „științificității„ cât a validității, a veridicității datelor și concluziilor prezentate. Chiar dacă este vorba mai mult un demers jurnalistic, deontologia ne obligă să avem mai multe surse de informare – iar în plan științific mai multe metode și instrumente de investigare.
    Datele prezentate au desigur o anumită valoare – să zicem de etapă – a debutului unei analize mai complete, solide, comprehensive, explicative a acestei teme atât de vehiculate azi, a EVALUĂRII REZULTATELOR ȘCOLARE.
    Discrepanțele dintre notele la evaluarea națională și cele de pe parcursul gimnaziului trebuie fără îndoială să producă îngrijorări decidenților din educație, la diverse nivele de management. Din acest punct de vedere putem vorbi de niște date preliminare, cu o anumită (dar nu completă) relevanță statistică.
    De aici însă și până la emiterea de judecăți definitive, de punere a unui soi de diagnostic pentru o școală întreagă, numai pe baza acestor date este (ar trebui să fie) cale lungă!
    Datele respective – obținute dintr-o singură sursă – trebuie obligatoriu coroborate cu date din alte surse și/sau obținute prin alte instrumente de colectare a datelor, cum ar fi interviul la fața locului sau măcar telefonic ori electronic, consultarea unor documente etc!
    Zonele ori unitățile școlare care prezintă asemenea situații mai discrepante ar trebui explorate în mod suplimentar, cu atenția cuvenită detaliilor și contextelor!
    Și acum partea mai subiectivă, dar în context obiectiv.
    Am reținut din comentariul doamnelor profesoare Iuliana Soare și Dana Voinea nemulțumirea și tristețea unui întreg corp didactic, dintr-o școală considerată pe drept cuvânt școală europeană, care cultivă cu adevărat valorile europene și universale ale calității, echității și incluziunii, precum și învățarea pe toată durata vieții (Obiectivul 4 – educația – al Summit-ului mondial al dezvoltării sustenabile, ONU, 2015).
    Este vorba de faptul că un elev ale Școlii nr.1 (Sfinții Voievozi), din București a cărui rezultate discrepante în contextul acesta de discuție au fost percepute ca o excentricitate, ca un aspect negativ, de menționat într-un titlu de senzație – după o simplă informare, din birou, asupra unui tabel cu rezultate!
    Este vorba, aflăm de la cele două doamne, de un copil cu dizabilități și/sau CES (anterior numit copil cu deficiențe) – cu denumirea oficială de câțiva ani încoace a acestui grup educațional.
    Am încercat la începutul anilor „90 să contribui la reforma educației, de la Ministerul Învățământului, prin demararea unor proiecte de integrare școlară, prin activitatea extrem de laborioasă de convingere a decidenților din acea vreme pentru introducerea în Legea Învățământului (nr.84/1995) a prevederii de acces a copiilor cu dizabilități în școlile de masă – în pas cu Europa și cu lumea întreagă (inclusiv SUA) care începuseră acest demers legislativ și administrativ cu vreo 20 de ani în urmă (după 1970)…
    În perioada 2000-2006 autoritățile educaționale au făcut eforturi considerabile pentru a îndeplini una dintre țintele „aquis-ului comunitar„ – facilitarea integrării copiilor cu deficiențe în școlile generale (de masă).
    În anii care s-au scurs după aderare, s-au făcut pași în continuare pentru adaptarea legislației și practicilor educaționale la copiii cu dizabilități și/sau CES, prin Legea Educației Naționale (nr.1/2011), ca și o seamă de regulamente și metodologii de aplicare, dintre care unele cu adresabilitate directă la situația aflată în discuție, la traseul eucațional al acestor copii/elevi:
    – METODOLOGIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A EVALUĂRII NAŢIONALE – Anexa nr. 2 la ordinul MECTS. nr. 4801/ 31.08.2010, cu privire la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011 PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A, ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011
    De aici sunt relevante art. 31 și 32.
    Exemplificare de la art. 31:
    ”Comisia din unitatea de învăţământ asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.”
    După enumerarea mai multor exemple de adaptări se menționează:
    „Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot aproba şi alte proceduri de susţinere a probelor Evaluării Naţionale pentru elevii cu deficienţe…„
    De la articolul 32 aflăm că există cel puțin 2 situații, prin raportare la curriculum-ul urmat de un elev în această situație, în funcție de care se reglementează intrarea în examenul de evaluare națională…
    – ORDIN 1985/1305/5085 publicat în M.F. nr. 1019/19.12.2016, privind aprobarea
    metodologiei pentru evaluarea si interventia integrata in vederea incadrarii copiilor cu dizabilitati in grad de handicap, a orientarii scolare si profesionale a copiilor cu cerinte educationale speciale, precum si in vederea abilitarii si reabilitarii copiilor cu dizabilitati si/sau cerinte educationale speciale
    – ORDIN Nr. 4532/2020 din 15 iunie 2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale, interimar, nr. 4.948/2019 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020 – 2021
    De aici este relevantă prevederea:
    ”Pentru admiterea în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020 – 2021, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti alocă, pentru integrarea individuală a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) proveniţi din învăţământul de masă şi din învăţământul special, locuri distincte în unităţile de învăţământ de masă, peste numărul de locuri repartizat respectivelor unităţi de învăţământ, cu respectarea prevederilor art. 63 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.”
    – Procedura (nr. 1526 a D.G.Î.P/12.03.2021) privind egalizarea șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare care susțin examenele naționale: evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII a și examenul național de bacalaureat – sesiunea 2021…
    Cine parcurge prevederile legale privind adaptarea evaluării naționale și a traseului școlar la copiii cu dizabilități și/sau CES poate sesiza complexitatea și dificultatea acestui demers educațional – la fel dar și oarecum diferit (diferiți dar egali) ca pentru orice copil din orice țară, ca și pentru părinții și profesorii săi…
    În CONCLUZIE, consider și sper că autoarea articolului, Diana Ghimisi, ca și decidenții de la EDUPEDU, pot avea acum și o altă perspectivă asupra relevanței datelor statistice obținute, se pare din simpla consultare a informațiilor oficiale postate de MEN.
    O explorare suplimentară și dacă se impune postarea unui gen de erată la postarea din 16 iulie (aici comentată) ar fi o dovadă de profesionalism, ca și de umanism, de respect pentru munca dificilă, de apreciat a unor cadre didactice – în promovarea unei școli pentru toți copiii – pentru strădaniile de depășire a numeroase bariere, pe care le au în față părinții și familiile unor copii în situația de CES.
    O reactualizare a informației ar putea contribui la menținerea impresiei majoritare a românilor că dorim să fim în continuare parte a Uniunii Europene (chiar dacă nu suntem încă și membri ai Agenției pentru Cerințe Speciale și Educație Incluzivă – european-agency.org), parte a lumii democratice și civilizate, inclusiv prin ceea ce știm, gândim, vorbim, scriem, judecăm prin (meta)evaluare, promovăm despre și pentru sistemul educațional din această țară.
    Prof.dr. Traian Vrasmas

  4. Ati comparat mere cu pere. Dar ca sa va dea numarul de cocostarci din ograda trebuia sa includeti in ecuatie si media lunara multianuala a temperaturilor diurne. Ce ti-e si cu statistica asta :).

  5. Doamne profesorilor ,ce va aparati si va victimizati.Daca sunteti asa valorosi,munciti asa mult la scoala si acasa…..bla ,de ce 44% dintre elevi sunt analfabeti functionali,si 3 din 4 elevi fac meditatii de 2,3 ori pe saptamana la 2,3,4 discipline ani de zile.

  6. Domnilor profesori daca sunteti asa implicati,de ce 44% dintre elevi sunt analfabeti functiona,iar dintre cei 56 % ,peste jumatate fac meditatii ani de zile.

  7. Educația cuprinde doi vectori: a) cel al performanței academice (da, ați citit bine, academism la gimnaziu) și b) cel al performanțelor practice, de gândire critică etc.
    Perfomanața academică e atunci când perorezi “metatextul operei, intertextuat cu planul oniric al eului liric pulsatil” etc., în timp ce gândirea critică și creativitatea cer un alt tip de abordare.
    În pedagogie funcționează principiul conținutului celui mai complicat, și anume dacă un set de informații e mai greu de deprins, atunci se lucrează mai mult pe zona respectivă. Cam ca la făcutul temelor, începem cu ce e mai greu și pe la 10 noaptea atacăm și restul, dacă mai avem vlagă.
    Există însă și profesori pun accent mai mult pe zona practică decât pe cea academică. Care sunt consecințele pentru examen? Examenul poate avea o pondere strict academică, strict practică sau o combinație dintre cele două. E după noroc.
    Ne întrebăm probabil de ce nu sunt stimulate ambele zone în aceeași măsură. Răspuns: programe încărcate. Predarea are nevoie și de fixare, ori, în învățământul românesc, fixarea se face în afara școlii, prin meditații sau efort propriu (te duci la școală la ora 8 și termini de învățat la 23:30).
    Rezultatul? Analfabetism funcțional, senzația de spațiu închis, stat pe scaun cu consecințe grave (scolioză), bulimie de stres, obezitate. Tot tacâmul. Și, evident, o discrepanță între media generală și examen, care – dacă tot e să vorbim de gândire critică – reprezintă o SITUAȚIE SPECIALĂ, pentru care elevul nu primește niciun fel de suport psihologic.

  8. Este tardiv, ne am auzit si vazut in cabinetul dvs si nu ne ati luat in seama.
    Ce trebuie sa vada si sa stie restul lumii, este ca in scoala 1, in aceasta generatie, a existat aceasta a treia clasa de gimnaziu in care au fost majoritari elevii cu CES, care nu au facut clasele primarie aici. Au fost “adusi” incepand cu clasa a 5 a. Si cred ca asta spune tot

    Va doresc succes si sa fiti verificati asa cum trebuie, fara sa va folositi de situatia acestor copii speciali. Asumati-va situatia asa cum ati decis atunci!

  9. Concluzia este că notele nu reflecta cunoștințele elevilor .Urmare a măsurii aberante prin care mediile din clasele 5 – 8 contează la evaluarea națională, profesorii sunt sub presiunea permanenta a părinților de a acorda note mari la toate materiile .Așa apar in majoritatea cazurilor elevii cu 10 pe linie deși numai Dumnezeu este perfect .Trebuie schimbat sistemul prin revenirea la examenele de intrare in liceu .

    1. Problema examenelor este destul de dificilă din moment ce o raportăm la o programă încărcată excesiv, pe care profesorii o predau în fugă pentru a o acoperi pe toată.
      În principal, educația are doi vectori: a) cel academic (da, la gimnaziu se folosește termenul de “performanță academică”) și cel practic, care vizează creativitatea, gândirea critică etc.
      Academice sunt acele comentarii literare pe care le-am îngurgitat și noi la vremea noastră, pline de “metatextualitate”, “eu liric”, “oniric etc. Practice sunt metodele noi de educație, care includ jocurile de rol, problematizarea, diagramele Venn, metoda florii de lotus, brainstorming și mindmapping etc.
      Deși învățământul românesc pedalează pe o nouă educație, abordarea academică primează. Fiind mult mai complicată, profesorii o abordeză cu precădere pentru a-i pregăti pe elevi pentru examene. De aici și analfabetismul funcțional cu care ne confruntăm. În România educația are legătură cu nota, nu cu formarea.
      Cât despre examene, ele pot avea trei structuri: a) o abordare strict academică; b) o abordare bazată pe practică (creativitate, gândire critică) și c) o abordare duală.
      Necazul e că nu știi ce-ți va pica, și miza merge în proporție de 99,9% pe abordarea academică, care presupune toceală. Când – surpriză! – examenul e mai mult practic, elevul se pierde pentru că nu a fost învățat să gândească în acest mod.
      Predarea are nevoie și de fixare, ori, în învățământul românesc, programele sunt atât de aglomerate încât fixarea se face în afara școlii, prin meditații sau studiu individual. Te trezești la 6:30 și închizi caietul la 22:15, timp în care stai ca sardeaua în mijloacele de transport în comun, mănânci pe fugă, sari în mașină, în drum spre meditații sau direct la birou, dacă alegi studiul individual.
      Urmarea? Analfabetism funcțional, tasarea coloanei, scolioză, bulimie de stress, nervozitate, apatie, somnolență.
      Dar mergem înainte. Așa cum putem.

  10. Din nou, …., nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită!?!
    Stimați colegi de la EDUPEDU, de dragul senzaționalului, ați publicat date neverificate, care aduc prejudicii de imagine unui colectiv întreg de profesori. În mod nepermis, din perspectiva valorilor pedagogice cu care lucrăm, ați expus public situația unui elev, fără să cunoașteți realitatea din spatele rezultatului obținut și ați pus nedrept o etichetă pe întreaga noastră școală. În managementul comunicării, cel puțin la Școala Gimnazială Nr. 1 ”Sfinții Voievozi”, știm că nu se distribuie nicodată o informație fără a se verifica din mai multe surse. Este ne nepermis să fie expusă o școală întreagă ca oferind un exemplu negativ, făra să se fi realizat o informare asupra cazului … direct de la sursă.
    Cel mai grav este că a fost afectată imaginea unui elev care a depășit numeroase bariere pentru a se integra activ în activitatea școlară. Cum credeți că se simte acest elev, care NU a fost înțeles de dumneavoastră și a fost expus, cel puțin față de colegii lui. Acestor copii legea le permite să susțină examenele de Evaluare Națională, dacă iși doresc, chiar dacă ei parcurg invățământul de masă cu o programă adaptată și cu un plan personalizat, ceea ce nu se poate spune despre programa pentru evaluarea națională că ar fi cumva adaptată pentru copiii cu CES. Dacă ne-ați fi contactat, ați fi aflat (de la părinți, mai ales), că pe tot parcursul lor școlar (pentru că nu este singurul), ne-am străduit să le oferim șanse egale, indiferent de riscurile pe care ni le-am asumat de fiecare dată, ca dovadă acum când am ajuns la ”gazeta de perete” la ”AȘA NU!”. Ce-ați fi spus dacă le-am fi refuzat acest drept de a fi impreună cu ceilalți colegi, așa cum și-au dorit de fiecare dată, doar de dragul de a nu ne incărca cu medii mici la evaluarea națională?
    Pe de altă parte, ni se pare cel puțin ciudat că este menționată școala pe o platformă pedagogică, la care lucrează profesionioști în educație. Credeam că vremea exemplelor negative a trecut…
    Pentru cine nu știe, sau a uitat, Școala Gimnazială Nr. 1 ”Sfinții Voievozi” aplică pedagogia actuală, cu valorile promovate de intreaga lume civilizată, ținând seama de nevoile și interesele fiecărui copil. Școala noastră este o școală europeană, care aplică principiile și valorile pedagogiei integrate și incluzive. Pentru noi, fiecare copil este valoros și avem rezultate minunate în integrarea unor copii cu CES. Informația neverificată pe care ați transmis-o ne jignește munca de ani de zile și modul în care tot colectivul școlii se străduiește să lucreze cu fiecare copil căruia să îi ofere sprijin în învățare. Așadar, dincolo de statistici și clasamente, chiar dacă nu suntem specialiști in pedagogia specială, suntem in primul rând OAMENI cărora le pasă de toți semenii noștri.
    Articolul postat de dumneavoastră pune pe gânduri tot colectivul școlii și ne face să ne întrebăm: nu trebuie să lucrăm cu toți elevii? Nu trebuie să stimulăm participarea tuturor elevilor la educație in invățământul de masă? Nu trebuie să respectăm și să încurajăm pe cei care au un ritm mai lent de invățare, sau au cerințe educaționale speciale? Va trebui să ne orientăm doar către elevii capabili de performanțe școlare inalte pentru a ne situa in ”top”? Cu ce valori să mai lucrăm dacă cele corecte sunt puse la zid?
    Dacă aveți vreme să vă completați cunoștințele despre educația integrată și inclizivă, vă recomandăm ca sursă următorul document: UNESCO, EASNIE Global education monitoring report 2021: Central and Eastern Europe, Caucasus and Central Asia: All MEANS ALL.p.154. În acest document important pentru școală, este clar precizat, între cele 10 recomandări, la punctul 9, următoarele: ”Colectați date legate de incluziune pentru a fi prezentate cu atenție și respect: Evitați etichetarea care stigmatizează”. (p.154)
    Scuzele sunt de prisos, mai ales că ”informația” dumneavoastră a fost distribuită de foarte multe ori, in medii diverse. Nu stiu ce vor decide părinții copilului, dar pentru mine, ca profesor al Școlii Nr. 1 ”Sfinții Voievozi”, ar fi suficient să publicați acest ”drept la replică” și să sprijiniți distribuirea lui astfel încât colegii noștri – profesori din alte școli, părinți și elevi de pretutindeni, să poată ințelege mai bine ce inseamnă să pui mai presus de interesele de imagine ale unei școli (care din păcate se clasează in ”top” după mediile de la evaluarea națională sau de la bacalaureat), chiar interesele fiecărui elev in parte. Cred că a sosit momentul să facem cu toții același lucru și să avem cu totul altă abordare privind evaluarea individuală sau de grup. Dincolo de senzaționalul interpretativ, vă așteptăm alături de noi, simplu și firesc!

    Pentru o mai bună ințelegere a aspectelor delicate legate de incluziunea școlară și socială, iată toate recomandările din document, pe care le găsiți la pag.150-154:
    1. Promovați extinderea înțelegerii educației incluzive: Aceasta trebuie să includă pe toți cei care învață – și toate mijloacele utilizate, iar toți înseamnă…toți.
    2. Puneți elevii în centru: Incluziunea nu este doar un rezultat; este în primul rând un proces și o experiență.
    3. Implicați-vă într-o consultare semnificativă cu comunitățile și părinții: Incluziunea nu poate fi impusă de sus.
    4. Faceți loc actorilor neguvernamentali pentru a consolida și a umple lacunele: asigurați-vă că lucrează în vederea atingerii acelorași obiective de incluziune.
    5. Asigurarea cooperării între departamentele, sectoarele și nivelurile guvernamentale: Incluziunea în educație nu este decât un sub-set de incluziune socială.
    6. Împărtășiți expertiza și resursele; aceasta este singura modalitate de a susține o tranziție către incluziune.
    7. Aplicați designul universal: Asigurați-vă că sistemele incluzive îndeplinesc potențialul fiecărei personae care învață.
    8. Pregătiți, împuterniciți și motivați profesorii și personalul de sprijin: Toți trebuie să fie toți pregătiți să predea tuturor elevilor.
    9. Colectați informații legate de incluziune pentru a fi prezentate cu atenție și respect: Evitați etichetarea care stigmatizează.
    10. Învățați de la colegi: O trecere la incluziune nu este ușoară …

    Iuliana Soare, un profesor ”defect” care vă iubește pe toți

    1. Am spus mai jos si va spun si aici : va folosit I de situatia elevilor cu CES. Aceasta este realitatea. Ce ati semnat, aia ati cules! In generatia actuala, un copil fara CES care nu a dorit engleza intensiv, a fost nevoit sa invete intr-o clasa cu elevi cu CES in majoritatea, ceea ce, conform spuselor specialistilor, I-a daunat lui emotional.
      Asa ca despre ce pedagogie actuala vorbiti? Daca asa stateau lucrurile, acesti copii trebuiau integrati in toate clasele.

    2. Asta nu te împiedică sa îl evaluezi corect și sa ii oferi și lui o imagine reala.
      Errare humanum est.

    3. Bla, bla bla, bla bla. Sunteți normali voi ăștia care va impaunati cum integrați copiii cu CES? Sau s-a luat și la voi? Am înțeles, cu greu, chestia cu integrarea celor cu CES insa nu sunt de acord cu discriminarea pozitiva. Da, sa ii ținem în clase ca să fie de mici obișnuiți cu “normalii” iar acestia doin urmă cu ei. Da, sa aibă programe speciale. Însă să îi dai note aproape de 10 (ocupandu-te mai mult de el decât de cei “normali” care sunt stâlpul societății viitoare) când el de fapt e “vegetable” (Vezi media EN). Cum dracu’ crezi s-au simtit în timpul scolii cei ok? DISCRIMINATI! Cum crezi ca se simt acum? MULTUMITI! S-a făcut dreptate. Iar voi, cei din scoala, victimizati-va în continuare dacă va face bine la ego. E prost cine va crede. Elevii ăștia va asigura țidulele necesare sa concurati la gradatiile de merit (salarii mărite cu 25% fata de “plebei”).

      1. Profesorii cu elevi cu CES nu primesc nimic in plus la salariu. Oricate adaptari si oricata munca ar face cu ei. E clar? Nu mai impuiati oamenilor capul cu asa ceva. Elevii cu CES nu aduc altceva in plus decat: stres, discriminare pozitiva, atmosfera deranjanta in clasa si pierdere mare de materie la predare din cauza ritmului impus de cel cu CES. Odata neadaptat ritmul, esti acuzat ca-l discriminezi. De fapt, tu nu faci decat sa-l tii pe loc pe cel normal, cand ai putea adauga atatea ore in plus de consolidare si practica. Imi mentin parerea: da, integram, dar eu, ca profesor de invatamant de masa, m-am pregatit pentru asta si nu pentru invatamant apecial. Ar trebui evaluati, reevaluati si la un standard QI si motric apropiat de normal sa fie integrat in masa. Tot ce este sub, in scoli speciale. Dragilor, stiti cum e sa predai intr o clasa de masa unde 4 copii au QI sub 50? QI 38, stiti cum e? Frustrant si inutil.

  11. Elevii care au obținut sub media 5,sunt așteptați la școală profesională de tâmplari universali la CT Forestier Piatra Neamț cod 613, unde au mari șanse de angajare pt că avem contracte cu peste 22 fabrici de mobilă și cherestea din oraș.Succes!

  12. Cred că ați comparat mere cu pere. Media claselor V-VIII este formată din mediile tuturor materiilor, împărțite la numărul de materii. Acolo sunt și discipline ca educația tehnologică, sportul, muzica, desenul, purtarea. Acolo, unii dintre elevii mai slabi la învățătură chiar au abilități și obțin medii de 10. Aceste medii ridică foarte mult media generală și dacă veți socoti, elevi care abia obțin media 5 la română, matematică, limbi străine, istorie sau geografie, la materiile care presupun abilități obțin media 10. Astfel, la final, veți obține medii generale peste 7. De aici diferența de medie.
    De aceea nu trebuie comparată media de la examen cu media generală a caselor V-VIII.

  13. Este o analiză prost făcută.
    Examenul de Evaluare Națională se susține la romana și matematica. Acum câțiva ani o directoare învățătoare cu Spiru Haret era nedumerită cum Costel sau Gigel a luat 4 la romana și 4.20 la matematica, in timp ce media generala era 8. I-am replicat că la romana și matematica avea media 5. Daca la muzica, purtare, sport, tehnologie, religie, opțional avea media 10, atunci clar că media era mare.

    Mi se pare că s-a uitat că a fost pandemie.

  14. Mediile 5-8 sunt ireale. In special in rural se practica asta. Asa un copil slab pregatit i i-a locul altui copil care invata bine. Au fost foarte multi copii care au trecut de pe o pozitie inferioara pe o pozitie superioara dupa ce sa calculat media de la evaluare cu cea din clasele 5-8. De ce nu se ia nici o masura? E vizibila problema asta de multi ani! Ar trebui sa se ia o decizie chiar din acest an! Sa se ia in calcul doar nota de la evaluare!!!!Mai aveti timp! Mai e o saptamana pana la repartizarea computerizata!!!

  15. Nu parintii fac presiuni asupra notelor,profesorii acorda note mari ca asa isi acopera superficialitatea,incompetenta,neimplicarea………..la orele de curs.Iar alta cauza,este ca profesorii fac meditatii cu elevii de la clasa si le pun note mai mari pentru a i recompensa pe elevi ,parinti si sa fie ei OK.Rar, gasesti parinti care pun problema notelor mari in sedinta,iar profesorii sunt informati de diriginte de discutii si apar polemici in cancelarie pe aceasta tema.Apoi copilul tau este taxat si notat intentionat cu note mai mici si apostrofat astfel,,ce nu i convine fată lu’ maică ta ,de scoala ,de note ,i se pare ca stati mult la scoala”.Oricum un elev de clasa a VIII a are 31 ore curs intr o saptamana,uar un profesor 16- 18.Se vede ce abordare au profesorii si din comentarii,majoritatea dau vina pe elevi,,loaze” si parintii .Sunt putini cei care sunt cu adevarat profesionisiti si doresc schimbarea sistemului.

    1. Ati reaparut? Tu crezi ca profesorul sta si-i sopteste unuia la ureche si altuia nu-i preda pentru a-i pune note mici si pe altul sa-l ia la meditatii? Revino-ti, femeie frustrata ce esti! Cum poti afirma asa ceva? Cum poti afirma ca profesorul sta 18 ore? Stii cat imi ia sa corectez testele initiale, formative si sumative la 17 clase? Stii ca am stat in scoala de la 8 la 4 timp de 3 zile ca sa corectez, analizez si sa fac raportarile pentru evaluarea la clasa a sasea? Cat imi ia sa pregatesc continut fizic si/sau online pentru predare??(Sunt 17 clase, femeie, tu nu apuci nici sa numeri pana acolo) Participi la formari, activitati extrascolare obligatorii, cercuri, conferinte, webinarii, raportari, documente, hartogaraie, fise, xeroxuri, listari, dosarul personal etc. Daca mai ai si dirigentie, da, aia platita cu 6 procente in loc de 10, la nivel de salariu din 2018…18 ore zici? Poftim la alea 18 ore sa vedem daca mai ai timp sa-ti cresti “loazele”, ca noi nu mai avem timp de ale noastre.

    2. Asta poate la clasa unde aveți copilul, dar în general marea majoritate a profesorilor încearcă să îi facă pe elevi să învețe. Dar dacă acasă nu ii se insufla dorința de a învăța tot degeaba. Eu din câte știu școală incepe la 6 ani. Cum se face că va treziți dragi părinți taman în clasa a VIIIa să dați vina cei ce va învață copiii. De învățători nu vă plângeți că nu își fac datoria . Că dacă ar fi bine pregătiți la 0-IV nu ar mai avea probleme cu școală. Dar acolo vă duceți cu plocoane sa va tina copii în note mari

  16. Asa se dau notele la clase cu o atenție…..
    Am caz concret…copilul meu cu media 7.50 anuala a luat note mai bune la evaluare de cat premianți cu medii de peste 9.50
    ȘI atunci unii părinți ne întrebăm unde e corectitudinea..oare…va spun inca se practica un sport …al profesorilor si din pacate nimeni nu ia nici o masura.
    Copilul meu suferă din cauza nedreptății ce se face la școală!!!
    După atatea dovezi ca in invatamant sunt atatea probleme sper sa se sesizeze cineva!

  17. Nici o problemă, la liceu oricom e admis, peste patru ani vor avea onor ziariştii materiale pentru articole de senzație.

  18. “Regele e gol!”
    Iata adevarul pe care toti il stim si toti ne prefacem ca nu il vedem!
    Notele din gimnaziu si cele de la Evaluare nu au nicio legatura cu ce stie un elev.
    Cat timp nu acceptam acest lucru Romania va ramane needucata.
    Pot fi puse in discutie zeci de programe guvernamentale, pot fi aruncati bani din toate elicopterele (cele care n-au cazut inca!), nu se va intampla nimic.
    Cu mici exceptii, elevii invata cateva formule , sabloane de rezolvare ori niste texte la materiile la care se sustin examene si obtin o bucata de hartie.
    De zeci de ani ne prefacem ca nu vedem asta si prezentam doar niste rapoarte goale de continut, precum creierelor lor.
    Pacat de toti acesti tineri si de viitorul lor in aceasta tara, pacat de noi toti.

  19. Acum cativa ani exista si un clasament al scolilor unde se arata diferenta intre media generala din 5-8 si media de la EN. Existau, si exista si in prezent, multe scoli care se respecta, unde diferentele sunt foarte mici, sub 1 punct!
    Procentul de 20% din media de admitere pentru mediile claselor 5-8 este redus, putin semnificativ pentru a face o mare diferenta in clasament, mai ales cand sunt subiecte bine ponderate, cum au fost anul acesta.
    Evaluarile standardizate, eventual date multidisciplinar pe calculator, anual, in 5-8 ar putea face o imagine corecta asupra nivelului real al invatarii scolare. Acestea ar trebui sa fie separate de evaluarea la sclasa si sa se dea sub forma de grila, cu raspuns pe loc, automat (ca la permis). Asa ar fi relevante si sa oglindeasca corect invatarea anuala a elevilor, putandu-se folosi media lor in media de admitere in liceu, alaturi de rezultatul de la EN.

    1. Nu mai comparați media la E.N. cu media claselor 5-8, eventual poate fi comparata cu mediile de la română și matematică.

      1. Corect! Poate fi un elev excepțional la educație fizică, muzica, geografie, cultura civica, bun la bio, istorie și chimie și mediocru la celelalte. 5+6+7+9+8+8+10+10+10+10=8.30 exemplu aleatoriu.

        1. Foarte corect. Eu am fost elev de 13 obiecte de nota 10 tot gimnaziul, dar de nota 6 la matematica. Poate parea ciudat, dar nu toti gandim matematic bine, cum nu toti desenam, cantam sau avem o inclinatie deosebita spre limbi straine sau un instrument muzical. Amesteca astia mere cu pere. Mai mult decat atat, acele licee ce se lauda ca au diferente mici le au pentru ca isi selecteaza riguros si abuziv elevii la intrare. Nici nu au cum avea astfel de surprize scoli care primesc elevi doar de peste nota 9. Si alta tendinta de a evita diferenta, este aceea de a lasa corigenti, pentru a nu lasa sa intre in Evaluare specimene care nu au nicio sansa sa o ia, dar care, totusi, din nevoia de primi finantarea per capita si ca scolile sa reziste, au fost trecuti an de an. Am spus si repet: acest tip de finantare a distrus invatamantul. Este un lant vicios, cu consecintele ce se vad. Este ceva ce trebuie sa dispara in Romania educata. Odata constransi sa nu putem lasa repetenti la clasele primare si din cauza finantarii, vom trece mereu toti analfabetii. Nu avem nicio putere. Ar pica scoala dupa scoala, ne-am pierde serviciile pentru care am muncit. E crud, dar e realitatea. Daca imi iei toate parghiile si ma lasi fara niciun ajutor, eu nu pot starni autoritate, nu pot face performanta.

      2. Elevii care au avut note sub 5 la limba română și matematică la Evaluarea Națională au avut sigur medii peste 5 la aceleași materii, timp de 4 ani!

        1. Dna imi permit sa va contrazic….copilul meu a avut media 5-8 la romana 8.5 si la matematică 8 iar la evaluare media este 6.9….

        2. Dar daca aveau 5 si au luat 4 la EN?

          Un copil care la luat 5 la matematica in clasele a 6-a si a 7-a si nu s-a pregatit pentru EN sunt sanse mari sa ia 4 la EN.

      3. Analiza e firească. Poate ne răspund și profesorii de la acele scoli, cum sunt posibile diferente de 5 puncte? Răspunsurile ministrului sunt jalnice.

    2. Aici se vede ca inca mai mere agențiile în școli pt note mari….da intr-adevar unii părinții fac greșală asta
      Sper sa se trezească cineva si sa se ia masuri drastice….altfel copii vor avea de suferit

      1. Înainte de a face afirmații este bine sa ne informam. Trebuie sa avem în vedere ca examenul îl pot susține și elevii cu dizabilități. Acești copii au programe adaptate în gimnaziu, evaluarea continuă realizandu-se pe baza lor, iar subiecte din cadrul E.N. sunt din programa obligatorie pentru claselor V-VIII.

        1. Cu tot respectul, dna Voinea, in promotia actuala de elevi de la scoala dvs, ati cautat sa luati apararea acestor copii, neglijandu-i pe cei normali si neasigurand nici cadre didactice adecvate. Au fost ratiuni financiare dupa care v-ati ghidat. Asa ca nu este cazul sa gasiti cum scuze, ce semanati aia culegeti!
          As solicita verificari din partea inspectoratelor.

          1. Stimate ” Un fost elev al școlii ” , cred că faptul că nu v-ați declinat identitatea spune foarte multe….sub anonimat puteți face orice  fel de afirmații. Era foarte bine dacă în calitatea pe care susțineți că o aveți “Un fost elev al școlii”, ați fi încercat să vă lămuriți cu privire la afirmațiile pe care le faceți. Mi-ar plăcea să ne vedem la școală și să clarificăm lucrurile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like