Anca Florea, directoarea adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din Buzău: Inteligența Artificială nu va lua locul profesorilor la catedră, însă îi poate suplini în munca birocratică. Oricum, este o muncă robotică și ne-a dezumanizat

Directoarea adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din județul Buzău, Anca Florea, a explicat într-o postare pe pagina sa de Facebook că „profesorul nu trebuie să fie un funcționar”. Potrivit ei, Inteligența Artificială (IA) nu va locul profesorilor la catedră, așa cum se vehiculează în spațiul public în ultimul timp, însă poate ajuta profesorul în munca birocratică, care a dezumanizat cardele didactice. În plus, aceasta a îndemnat profesorii să nu se mai ferească de digitalizare în educație.

„Revin la o temă asupra căreia mă pronunțam nu cu mult timp în urmă: BIROCRATIZAREA în educație, un demers contraproductiv atât timp cât își depășește funcția strict organizatorică și reușește doar să creeze falsa impresie că a avea zeci de bibliorafturi echivalează cu a fi eficient ca profesor, ca director, ca inspector etc. Școala este, în mod cert, și o instituție, dar profesorul nu trebuie să fie un…funcționar”, a subliniat Anca Florea.

În ceea ce privește IA, aceasta a precizat că nu va înlocui niciodată profesorul în procesul de predare, dat fiind faptul că educația este un act uman.

„Înțeleg scenariile apocaliptice din sfera educației, dar nu cred că I.A. ne va lua locul. Problema este una falsă: educația este un act uman, empatic, în care și profesorul, dar și elevul se modifică. Învățăm unii de la ceilalți. Există ceva ce I.A. nu poate măsura: progresul emoțional, nu doar cognitiv, al copilului din fața noastră”.

IA ar putea totuși să revoluționeze educația prin preluarea unor sarcini birocratice care le revin cadrelor didactice, a menționat ea.

„Dacă I.A. poate face o revoluție în educație, pariul meu este că poate suplini profesorul în munca birocratică: nu m-ar deranja deloc dacă peste niște ani, corespondențele lungi și sterile dintre școli, inspectorate și minister ar fi un schimb de replici între chat bot-uri și roboței. Oricum, este o muncă robotică și ne-a dezumanizat”.

Cu toate acestea, profesorii trebuie să pună accentul și pe digitalizare. Doar pentru că elevii petrec mult timp pe rețelele online, inclusiv în timpul orelor de curs, nu înseamnă că știu cum să gestioneze cu adevărat provocările apărute odată cu evoluția tehnologiei, a spus directoarea adjunctă.

„Am afirmat de multe ori faptul că dacă avem elevi cu telefoanele în mână la oră, nu înseamnă că ei ştiu să selecteze conţinuturi digitale, că sunt gata să facă faţă unui act de bullying online, că ştiu să îşi administreze spaţiul privat în online. E dureros, pentru că tinerii de astăzi nu sunt ajutați nici să selecteze informația sigură, nici să fie la loc sigur în spațiul virtual”.

„În loc să ne necăjim că rețelele de socializare sunt alternativa elevilor la un protocol de lucru plictisitor, mai bine ne-am întreba, ca profesori, unde greșim atunci când elevul își ia privirea și atenția de la noi. Nu e vina internetului că predăm old-fashion”, a mai adăugat aceasta.

Directoarea a tras un semnal de alarmă referitor la faptul că profesorii nu știu cum să folosească digitalizarea în educație la potențialul său maxim și că se tem de ea și o consideră dezumanizantă.

„Upgrade pentru educație nu înseamnă să încarci pe internet toate materialele educaționale de la clasă, și nici să semnezi digital aceeași maculatură administrativă la care ne obligă procedurile, sabotându-ne timpul petrecut cu elevii sau orele de cercetare. Unii au înțeles să mutăm educația în Cloud sau să o păzim de societatea virtuală”.

„Fac un apel către colegii mei de breaslă: să nu mai propunem digitalizarea ca dezumanizare, dar nici să nu mai privim umanizarea actului educațional ca incompatibilă cu interacțiunea smart, creativă, susținută de noile tehnologii. Profesorii nu vor fi înlocuiți de Inteligența Artificială. Dar educația a început deja să fie înlocuită de activități făcute pentru că «dau bine», nu pentru că au vreo miză în cunoaștere”.

Redăm postarea integrală a directoarei adjuncte de la Colegiul Național „B. P. Hasdeu” din Buzău:

„PRO sau CONTRA digitalizare? Revin la o temă asupra căreia mă pronunțam nu cu mult timp în urmă: BIROCRATIZAREA în educație, un demers contraproductiv atât timp cât își depășește funcția strict organizatorică și reușește doar să creeze falsa impresie că a avea zeci de bibliorafturi echivalează cu a fi eficient ca profesor, ca director, ca inspector etc. Școala este, în mod cert, și o instituție, dar profesorul nu trebuie să fie un…funcționar, cu tot respectul pe care trebuie să-l manifestăm pentru cei care activează într-un domeniu atât de important al oricărei comunități, și anume cel administrativ. Principiul aristotelic numit «oikeiopragia» cred ca trebuie să funcționeze și aici.

Cu certitudine însă, birocratizarea și digitalizarea în educație nu sunt două procese care se exclud reciproc. Upgrade pentru educație nu înseamnă să încarci pe internet toate materialele educaționale de la clasă, și nici să semnezi digital aceeași maculatură administrativă la care ne obligă procedurile, sabotându-ne timpul petrecut cu elevii sau orele de cercetare. Unii au înțeles să mutăm educația în Cloud sau să o păzim de societatea virtuală. Nici o soluție, nici alta nu este sănătoasă sau pragmatică pentru viitor. Ne întrebăm ce înseamnă digitalizarea educaţiei şi de ce uităm că una dintre problemele fundamentale ale generaţiilor actuale este analfabetismul digital.

Am afirmat de multe ori faptul că dacă avem elevi cu telefoanele în mână la oră, nu înseamnă că ei ştiu să selecteze conţinuturi digitale, că sunt gata să facă faţă unui act de bullying online, că ştiu să îşi administreze spaţiul privat în online. E dureros, pentru că tinerii de astăzi nu sunt ajutați nici să selecteze informația sigură, nici să fie la loc sigur în spațiul virtual. Iar în loc să ne necăjim că rețelele de socializare sunt alternativa elevilor la un protocol de lucru plictisitor, mai bine ne-am întreba, ca profesori, unde greșim atunci când elevul își ia privirea și atenția de la noi. Nu e vina internetului că predăm old-fashion.

Cred că apariția I.A. este o ocazie unică pentru a da un restart pedagogiilor inovative. Am convingerea că factorul uman nu poate fi înlăturat din procesul educațional, în ciuda semnalelor de alarmă pe care autori de biopolitică, precum Harari, le lansează în spațiul public, suspectând că în scurt timp competențele elevilor vor fi modelate de inteligența artificială, nu de profesori, care vor fi înlocuiți chiar și în activitățile de predare de chat bot-uri și roboți. Înțeleg scenariile apocaliptice din sfera educației, dar nu cred că I.A. ne va lua locul. Problema este una falsă: educația este un act uman, empatic, în care și profesorul, dar și elevul se modifică. Învățăm unii de la ceilalți. Există ceva ce I.A. nu poate măsura: progresul emoțional, nu doar cognitiv, al copilului din fața noastră.

Dacă I.A. poate face o revoluție în educație, pariul meu este că poate suplini profesorul în munca birocratică: nu m-ar deranja deloc dacă peste niște ani, corespondențele lungi și sterile dintre școli, inspectorate și minister ar fi un schimb de replici între chat bot-uri și roboței. Oricum, este o muncă robotică și ne-a dezumanizat. Fac un apel către colegii mei de breaslă: să nu mai propunem digitalizarea ca dezumanizare, dar nici să nu mai privim umanizarea actului educațional ca incompatibilă cu interacțiunea smart, creativă, susținută de noile tehnologii. Profesorii nu vor fi înlocuiți de Inteligența Artificială. Dar educația a început deja să fie înlocuită de activități făcute pentru că «dau bine», nu pentru că au vreo miză în cunoaștere”.

Anca Florea a declarat în trecut că autonomia școlilor este singura soluție în contextul debirocratizării, după cum a semnalat Edupedu.ro.

• Ea a făcut referire la dosarele stufoase, la multitudinea de acte pe care un profesor trebuie să le completeze și să le strângă pentru că o cere Ministerul Educației prin adrese oficiale, pentru că diverse metodologii se tot schimbă. Profesorii trebuie să facă liste și dosare pentru burse, transportul elevilor sau activități în programele Școala Altfel și Săptămâna Verde.

Tot ea a semnalat faptul că timpul alocat documentației administrative are un impact negativ asupra capacității profesorilor de a preda, de a-și actualiza metodele, abordările și ideile.

Edupedu.ro a lansat în toamna anului trecut campania Lăsați profesorii să fie profesori! – un apel public către toate instituțiile din Educație și către Guvernul României: Calitatea actului didactic și calitatea învățării nu crește prin amplificarea corvoadei birocratice de pe umerii profesorilor, ci din contră.

• Edupedu.ro face un apel către cadrele didactice să ne scrie pe adresa redactie@edupedu.ro și în comentarii, mai jos, care sunt documentele și procedurile pe care le consideră inutile și fără de care ar funcționa mult mai bine ca profesori. Vom publica articole detaliate cu toate tipurile de hârtii și documente care încarcă nefiresc și nepermis activitatea cadrului didactic.