Apel către învățători și profesori făcut de ministrul Educației, pentru septembrie: Să valorifice mai mult evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și să adapteze predarea la copii / Problema constă în resurse și în a nu privi clasele ca pe un grup și a le preda tuturor la fel, ci în a personaliza de fapt intervenția – VIDEO

45.836 de vizualizări
Ministrul Educației, Ligia Deca, face apel la profesori și învățători ca în anul școlar care va începe în septembrie să valorifice mai mult evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Ministrul a scris pe Facebook acest mesaj, în contextul în care a vorbit despre personalizarea educației la o conferință de lansare a unui raport al Băncii Mondiale. De ani de zile rezultatele de la evaluările naționale arată nivelul copiilor, aceste rezultate fiind ignorate constant de Ministerul Educației și de insepctoratele școlare, implicit mai apoi de către majoritatea cadrelor didactice.

„Pentru anul școlar 2023-2024, voi face un apel la cadrele didactice din România să valorifice mai mult evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Acest efort de evaluare trebuie să fie urmat de adaptarea predării, de discuții cu părinții și de activități remediale”, scrie Ligia Deca pe Facebook.

În discursul pe care l-a susținut în conferința Băncii Mondiale „Cum să accelerăm învățarea elevilor: Lecții din 60 de țări, la 3 ani după pandemie”, Ligia Deca a vorbit despre cum își propune să reducă România abandonul școlar. A menționat faptul că Strategia de reducere a părăsirii timpurii a școlii, apropbată în 2015 de guvern, făcută cu susținerea Băcnii Mondiale, nu redus abandonul pe această cohortă de vârstă decât puțin, de la 19 la 15%. Deca a spus că acum ne propunem să ajungem cu acest indicator la 9% în 2030, dar că și mai importantă este raportarea la fiecare elev. Ministrul a arătat că mecanismul MATE, cel care sta acum la baza Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar, finanțat prin PNRR, mecanism făcut tot de Banca Mondială, „nu este un instrument perfect”.

„Mecanismul de Avertizare Timpurie nu este un instrument perfect. Este dificil să se adapteze învățarea fiecărui copil. Cred că aceasta este partea cea mai dificilă: noi facem și chestionarul, noi diagnosticăm problema, facem planurile. Problema constă în resurse și în a nu privi clasele ca pe un grup și a le preda tuturor la fel, ci în a personaliza de fapt intervenția”, a declarat Deca în conferință.

Raportul lansat de Banca Mondială poate fi descărcat de aici.

Redăm discurscul Ligiei Deca:

Moderator: În ultimii ani și din ce în ce mai mult de la pandemie, România a depus eforturi mari în prevenirea abandonului școlar. Cum a ajuns prevenirea abandonului școlar să fie o prioritate pentru România și care au fost principalele lecții deduse din soluțiile politice alese, inclusiv Mecanismul de Alertă Timpurie din România?

Ligia Deca: „În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor pentru prezentările făcute înainte și, evident, pentru raport. Cred că este o sinteză foarte bună a ceea ce se întâmplă și a ceea ce trebuie să se întâmple pentru a aborda deficiențele de învățare pe care le-am observat. Cred că se datorează parțial pandemiei, dar cred că există și alte cauze structurale care au fost exacerbate de pandemie. Am avut în 2015 o rată de abandon școlar timpuriu în școli de aproximativ 19,1 %. În 2022, anul trecut, această rată a fost redusă și am avut în jur de 15%, 15,6%. Cu toate acestea, este foarte departe de ceea ce ne propunem. Ne propunem să avem maximum 9% până în 2030. Aceasta este doar cohorta, cohorta de vârstă care abandonează școala.

Trebuie să îi luăm în calcul și pe cei care, după anii oficiali de școlarizare obligatorie, nu ating nivelul de competențe de care au nevoie pentru a funcționa activ în societate. În acest sens, Ministerul Educației din România a dezvoltat începând cu anul 2015, de aceea am amintit de abandonul școlar timpuriu în 2015, o strategie națională de reducere a părăsirii timpurii a școlii, în colaborare cu Banca Mondială. Aceasta a fost susținută din fonduri europene și a fost urmată de o serie de inițiative. De câteva săptămâni, avem o nouă lege a educației. În această lege, avem un program național pentru a aborda abandonul școlar timpuriu, dar și pentru a aborda analfabetismul funcțional.

După cum am spus, nu are prea mult rost dacă treci prin anii de școală fără să fii capabil să funcționezi și să folosești cunoștințele pe care le dobândești în școală pentru viața ta profesională și cetățenească. Am extins, de exemplu, în această nouă lege, numărul beneficiarilor mesei la școală, de la aproximativ 170.000 în prezent, la aproximativ 1 milion, care ar trebui să înceapă să fie beneficiarii unei mese, din cei trei milioane de elevi, începând de anul viitor. De asemenea, după pandemie, am conceput schema din cadrul Planului Național de Reziliență și Redresare pentru a oferi școlilor granturi cu care să-și facă propriile strategii de recuperare în urma pandemiei, în ceea ce privește problemele pe care pandemia le-a provocat pentru învățare. Aici urmărim două lucruri.

Unul este de a putea adapta intervenția, iar aici voi vorbi puțin despre Mecanismul de Avertizare Timpurie pe care l-am dezvoltat împreună cu Banca Mondială, pentru a putea răspunde nevoilor specifice ale fiecărei comunități școlare. Al doilea lucru pe care îl dorim este să creștem capacitatea și responsabilitatea fiecărei școli de a aborda abandonul școlar timpuriu. Nu este doar o problemă a administrației centrale. Este o problemă a fiecărei comunități și a fiecărei școli, iar noi dorim ca fiecare școală să se simtă responsabilă și împuternicită să o abordeze. Aici intervine mecanismul de combatere a abandonului școlar timpuriu, pentru că ne permite să vedem semnele, riscurile de abandon școlar al copiilor.

Printr-un cadru de chestionare și alte instrumente, suntem capabili să cartografiem situația lor individuală, iar apoi obiectivul este de a adapta strategiile de învățare, pedagogiile și ritmul de învățare astfel încât să atingă efectiv competențele pe care ar trebui să le aibă la diferite niveluri. Ca parte a acestui Mecanism de Avertizare Timpurie, școlile colectează informații despre elevii lor, despre sentimentul de apartenență la școală, despre condițiile pe care le au în familie, despre prezență, despre note și alte elemente care ne ajută să adaptăm intervenția. În următorul an, dorim să extindem acest mecanism de avertizare timpurie și să îl folosim la nivel național în cele peste 7.000 de școli pe care le avem acum în România și, de asemenea, prin aceasta, să ne adresăm nevoilor fiecărui copil.

Încă un element: tot sprijinul pe care l-am menționat, subvențiile pentru școli, care pot ajunge până la 250.000 de euro, toate elementele care țin de monitorizarea riscurilor și apoi de realizarea intervențiilor au fost susținute prin fonduri naționale și europene în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Pentru noi, educația a fost o parte crucială a redresării naționale după pandemie, iar peste 10% din bugetul PNRR a fost dedicat intervențiilor educaționale. În acest caz, faptul că am avut o cooperare de 30 de ani cu Banca Mondială a ajutat foarte mult la elaborarea rapidă a instrumentelor adecvate pentru a contribui la această redresare. Mai avem încă un drum lung de parcurs. Mecanismul de Avertizare Timpurie nu este un instrument perfect. Este dificil să se adapteze învățarea fiecărui copil, cred că aceasta este partea cea mai dificilă. Noi facem și chestionarul, noi diagnosticăm problema, facem planurile. Problema constă în resurse și în a nu privi clasele ca pe un grup și a le preda tuturor la fel, ci în a personaliza de fapt intervenția.

Moderator: În calitate de lider politic, în ce fel ați reușit să comunicați în mod eficient publicului acțiunile care trebuie întreprinse pentru a aborda recuperarea și accelerarea învățării?

Ligia Deca: O cale evidentă a fost dezbaterea publică și dezbaterea parlamentară în jurul noilor legi ale educației, unde am avut un consens social că avem nevoie de un sistem mai echitabil și de un sistem care să asigure o calitate bună, dacă nu chiar înaltă, pentru toți copiii, indiferent de mediul lor și de circumstanțele lor speciale. Așa că, în timpul pandemiei și după pandemie, cred că am avut o dezbatere mai aprinsă decât în anii trecuți despre educație și despre necesitatea de a prioritiza măsurile de redresare și cred că acesta este un lucru bun, deoarece asigură, de asemenea, că unele alegeri politice, cum ar fi creșterea finanțării pentru măsuri, creșterea finanțării pentru profesori, creșterea salariilor profesorilor, acordarea de mai mult sprijin pentru școli, au o bază largă de sprijin social și devin o alegere politică evidentă. Așa că eu cred că școala în timpul pandemiei și după pandemie a adus familiile în sălile de clasă prin învățare online, prin educație hibridă și așa mai departe și cred că mai mult ca niciodată am văzut nevoia ca procesul educațional să se schimbe și să se adapteze la noile generații, nu ca noile generații să se adapteze la ceea ce am făcut noi acum 20 de ani. Așa că, pe lângă dezavantajele pandemiei, cred că avem și un avantaj, și anume interesul sporit al societății pentru ceea ce face educația, pentru ceea ce educația are nevoie și, mai ales, pentru ceea ce oferă educația”.

Îregistrarea conferinței poate fi urmărită aici:


38 comments
  1. Are cumva habar ministresa că sunt părinți care amenință profesorii care nu pun note mari pe nedrept, doar pentru că mama și/ sau tata au nu știu ce funcții?
    Știe ministresa că profesorii care-și fac treaba la ore și notează corect elevii nu sunt doriți în școlile de fițe de directori și părinți pentru că nu pun doar note de 9 și 10.

    1. Te anunț că cei care nu iau note de trecere la titularizare nu ajung să predea ”bieților copii”. Altfel, să fii tu sănătos.

  2. Reduceți efectivul de elevi de la clasă la cel mult 20 de elevi și atunci putem discuta de predare personalizată și intervenții specifice!
    La 26,28 sau chiar peste 30 de elevi și cu o oră pe săptămână este imposibil!

  3. asta nu știe că profesorii sunt in concediu?!!?,ce tot dă apel, ? asta chiar e venită din pădure cu pluta

  4. Dar ce nr facem cu coanele preotese din invatamant d na ministru, astea nu sunt evaluate nu au conduita , morala, dar au spate pile, si taie si spanzura asfea ar trebuii sa predea la tara, sa nu ocupe locurile celor care chiar au studiat!

  5. În clase sunt 35 de elevi .V-ati întrebat care este efectul asupra profesorilor si copiilor aflați în aceasta situație?
    Evident nu.
    Nu au contat nicio data condițiile de lucru.În sistemul de educație cu atâția șefi , cu prestare de munca echivalată în puncte și alergătură după aceste puncte , obiectul muncii este pierdut .Punctele contează pentru unii.

  6. Sa se faca clase cu 8 elevi si ai timp sa te ocupi si de predare ,si de trezit din alte gânduri pe câte un elev ,si de luat la băgat in cap cu lingurița,celor care au fost cu gândul aiurea in timpul orelor de curs .

  7. Cat de habarnagista sa fii să emiți asemenea aberații in conditiile in care se afla corpul profesoral din zilele noastre? Femeia asta e mama de elevi? oare are copiii in vreo școală din țară?
    pai are ea habar ca in licee cu renume din București întra profii la jumătatea orei in clasă, stau 10 15 min pe telefon si ies cu un sfert de oră inainte de a se suna!? are ea habar ca vin profi la ore, pun filmulețe de pe YouTube elevilor toată ora si ies cu pretenția ca le a predat cursul (nr. geografie)?! …ca există profi care nu se prezintă la ore pe motiv ca sunt bolnavi sau alt gen de probleme personale, și se posteaza pe instagram sau fb la munte, mare sau pein city break uri?!
    Nu intentionez sa i bag pe toți in aceeași oala, ar fi nedrept față de cativa dintre ei care pot fi numiti adevărați dascali dar, din pacate, au devenit o minoritate.
    Elevii sunt obraznici si destrabalați? Pai ce modele să aibă? profele care se dezbracă din ce in ce mai mult pe rețelele de socializare?
    sunt aceleași personaje cărora le a cedat atunci cand au iesit să ceară salarii mari. Ok, e normal să vrei o actualizare a remunerației, dar era musai necasara o eligibilitate pe criterii de profesionalism si performanță.
    A auzit madam Ligia de e(o)rorile la corectură? De ce n a pus la zid profesorii care au greșit cu bestialitate si nepăsare?

  8. Poate mi-a scapat mie ceva, dar, oricat am rascolit pe net nu am gasit altceva, repectiv in cv-ul dnei Ministru nu apare decat un (1) singur an (nov 2014-sept 2015) de predare la catedra, deci, mi-e destul de greu sa inteleg cum vede dansa, concret, in activitatea de zi cu zi a unui dascal aceasta “personalizare” a predarii…
    La fel de ciudat e si faptul ca in anul in care a fost la catedra apare direct “lector univ”, deci, cumva a sarit pozitiile de “preparator” si de “asistent universitar” sau cele doua nu mai meritau sa fie mentionate in cv-ul plin de activitati de “politici in invatamantul superior”….

  9. Personalizarea se face cand ai 10 copii la o grupa de gradinita si maxim 14 la clasele 1-4. Cu 25 si 30 copii la o clasa personalizarea este zero. Dna ministru se vede ca nu a predat nicaieri si vorbeste ca se afle in treaba. In plus, la copii CES este nevoie de un pedagog. Asta este Ro educata a lui WKI niste vorbe goale!

  10. Nimic ,asta ati facut timp de 33 de ani si la fel continuati ! Asta au facut ,dar vorbesc în texte folosind cuvinte al căror inteles mulți nici nu-l cunosc! În loc sa facă ceva concret,sa micșoreze numărul de copii în clasa,sa adapteze programa conform examenelor de evaluare de tip PISA!!! ei vorbesc în, ” lucruri de neînțeles ” astfel ca omul simplu își zice ” mamă,nu am înțeles nimic, dar ce frumos a vorbit “!

  11. Ideile lui Deca sunt puțin eronate. Dacă ar fi după ea, examenele ar trebui să fie “personalizate “. De aici înțeleg cei care au legătură cu sistemul de învățământ.

  12. glumește…sunt învățători care se lipesc de scaun de cum întra în clasa..si predau asa cu. au invatat ei pt examen !nu se ating de u
    caiet si nu se abat de la programa.. cum interacționează cu un copil?

  13. Abandonul școlar are legătură cu nivelul de trai. Copiii care abandonează școala provin din familii sărace. Ce au făcut politicienii în ultimii 33 de ani pentru a eradica sărăcia în țara asta? Nimic.
    Cât despre planurile individuale de învățare… E aberant să vorbești de ele când clasele au 30 de elevi. De fapt, ni se spune că toți elevii sunt cu CES și că un profesor trebuie să facă PIP-uri pentru sute de elevi. Cred că doamna ministru a uitat că se referă la un învățământ de masă, nu la unul special.
    Evaluările naționale la clasele 2,4,6 le sunt total indiferente elevilor. Cei mai mulți nici nu se obosesc să citească până la capăt cerințele exercitiilor, căci știu că nu se dau note.
    Dacă ați fi vrut ca elevii să recupereze ce au pierdut în pandemie nu ați fi introdus “săptămâna verde” și nu ați fi făcut din anul școlar un șvaițer găurit de vacanțe și ” punți”.

    1. politicienii au băgat țara în sărăcie după revoluție ,noi nu am fost săraci ,daca vrei să știi,,și o mențin,, iar noi fugim sa lucram în alta țară de lași ce suntem.Nau pierdut nimic în pandemie elevii , au avut timp să învețe suficient,dar cine sa curvasareasca pe fb, In rest ai dreptate, suntem ultimii lași din lume care acceptam sa fim denigrați de către guvernanți .

  14. Deca, să facă bine mai întâi să dea OUG cu număr maxim pe clasă de 20 de elevi, să dea ordin de alcătuire clase pe baza de certificat medical semnat de 5 medici din țară, nu unul și ăla măsluit, în cazul CES sau ADHD. Clase separate unde cadrul didactic sa se poată ocupa de fiecare în parte.Nu aveți oameni calificați? Oferiți salarii mari, bonusuri, nu vouchere!
    Cât privește Evaluarea la clasele 2, 4 și 6, lăsați învățătorii și profesorii de specialitate, cu ani vechime la catedră sa creeze subiectele, nu mai puneți voi d-alde d-ăștia care au făcut fundu mare pe scaune dar nu au predat deloc. Daca nu știați, evaluarea se face săptămânal, nu trebuie făcută pe sistem simulări.Cand eram elev și ne spunea Doamna sa scoatem o foaie de hârtie, însemna că este o evaluare și noi trebuia sa fim in orice moment pregătiți nu sa frecăm netul la greu.Asta fac copiii din ziua de azi, cu acordul mult-iubitilor lor părinți ( sa nu cumva sa le fie greu).
    ” Când tehnologia va subjuga fiinta umană generațiile vor fi pline de idioți” – Albert Einstein.

  15. Si parintii ar face apel sa sevrevizuiasca programele scolare.Stim ca e greu dar am vrea ca in gimnaziu sa se studieze toate materiile,sa le putem starni interesul copiilor inca de mici,sa i educam frumos!Din pacate acum e foarte trist ce se intampla:din clasa a 5a copiii sunt indemnati de acasa sa invete doar la lb romana si matematica,dar nu din pasiune ci de teama examenului de evaluare din cls a 8a.
    Frustrant si rusinos,vom avea generatii de tampiti cu 9 si 10 la evaluare(daca scapa intregi din disperarea pregatirii pt examen).
    Dragi profesori de liceu incercati cumva sa ii transmiteti dnei ministru ca e ceva putred!!!

  16. BTW, in legea lu’ doamna doctor nu exista “personalizare”. Exista in schimb individualizare, plan individual si interventii individualizate si numai in contextul CES.

    Poate explica doamna doctor ce intelege prin “personalizare” si cum se poate face asta in contextul romanesc.

    In literatura de specialitate personalizarea inseamna experiente de invatare care sunt construite in functie de interesele si/sau pasiunile elevului. Mai mult, elevul este implicat in construirea lor.

    Personalizarea ar schimba complet paradigma invatamantului (nu numai a celui romanesc), incepand de la arhitectura scolii, ce sa mai zic de curriculum si de continut …

    Mai mult ca sigur DEKA habar nu are despre ce vorbeste.

    1. Despre individualizare si personalizare in actul educational, consultati Teaching Large Multilevel Classes (Natalie Hess), cap 6.

    2. Se vede din exprimare, ca jongleaza cu niste termen pe care nu ii stapaneste. Deasemenea, “sa nu mai vada clase ca pe un grup”?? Pai, trebuie vazut si grupul si individul… Nu se exclud reciproc chiar deloc si ambele perspective sunt entiale… Of of….

  17. Doamna ..de habar nu are de școala românească .cu personalizarea..si legi pe persoana fizica ..nu exista resursa umana calificata și competenta la clasele primare…si gimnaziu .Ca la salariile din Educație nu vin decât cei mai slabi de prin facultăți…de sunt vai mama lor…Posturile sunt ascunse de directori obedienti și supuși politicului de ani de zile…si fac trafic cu posturi întregi .pe sume mari de bani…cu dedicație.. Inspectoratele alta clica de politruci ..care sunt lipiți de scaune ..ani întregi…Asta e “personalizarea “scolii românești.. pe scurt!!

    1. după ce predă 35 sau 43 de ani că atunci va prinde ea pensia, doar atunci sa fie ministra și să ne de-a lecții, Nu?

  18. Hai, lasati-ne, expertilor pe hartie, scoliti la snspa sa ne distrugeti invatamantul in 33 de ani.
    Veniti voi sa predati personalizat, diferentiat la 30 de elevi intr – o clasa mixta. Da-da, tot 30 avem in clase ca stimabilul ROFUIP a pus portite de iesire cu in,, medie”. Peste medie, directorii aduc cazuri privilegiate, speciale etc.

      1. Cei ca voi vorbiți din cărți scrise de părerologi și din filme. Cei ca cea de mai sus trebuie să se lupte cu adevărații balauri din sala de curs.

        Când vi se spune că nu se poate lucra eficient diferențiat cu 30 de elevi la clasa I, unde trebuie să duci mâna fiecăruia când formează litere prima dată, începeți să dați cu pietre în învățător în loc să găsiți soluții pentru problemele reale.

        Iar când e și învățământ simultan… vai de noi și de ei.

  19. Să facă apel când oferă resursele necesare. Nu 5 copii din 20 cu CES diagnosticat sau nu, fără profesor de sprijin de niciun fel, fără cursuri (plătite de stat, nu de învățători) pentru predarea la copii cu CES, cu pasarea răspunderii spre învățător/școală când evident nu au loc progrese.

    Să lase doamna Deca lacrimogenele și apelul la sentiment și să vină cu măsuri reale.

    1. 😀😀😀Ce mizerie ordinara si gunoi ascuns sub pres…… Si daca copiii nu abandoneaza scoala si merg aproape degeaba la scoala si daca copil cu media 8 e trimis in scoala tehnologica… Serios???? Pentru ce s-a dus copilul ala 8 ani la scoala?
      Problemele sunt in buget, locuri, clase desfiintate sa poata aloca ei bani”unor profesori* pe de alta parte… La greva o profesoara de limba engleza nu stia sa raspunda resporteritei in limba engleza😁 de-asta sunt filmati de copiii astia caci se simt jigniti sa aibe astfel de profesori sustinuti de un sistem bolnav!!

      1. Ce e o școală tehnologică, școala profesională?

        Dar poate elevul chiar vrea doar să învețe o meserie, nu să ajungă neurochirurg. Sau poate e mulțumit cu o meserie care să-i aducă repede o sursă de venituri, și nu are timp sau nu-și permite să rămână în școală încă 10 ani, cu facultate cu tot, ca să ajungă IT-ist.

        Nu știu ce legătura are cu greva și profesoara pe care ați văzut-o într-o clipă a vieții ei și nu la catedră, acroșată de o ”reporteriță” făcută la academia ProTV, a cărei întrebare poate nici n-a auzit-o clar. Și după ea judecați alte sute de mii de persoane…

        Sistemul e bolnav nu de azi, de ieri, și cea mai mare parte din vină vine de sus, de la guvern/minister. Dar certați-vă cu cei de jos, sigur ei au adus legislația asta îmbâcsită de prostii și contradicții.

  20. >>să adapteze predarea la copii
    Bre doamna doctor, ca “să adapteze predarea la copii” profii au nevoie de cursuri de didactica, bre si de niste programe care sa permita personalizarea. De unde sa stie ei didactica cand la noi se invata “metodici” leninist-maoiste din 1950 toamna?
    Si bre doamna doctor, predarea se adapteaza in functie de nevoile copiilor, nu la copii. Nu-mi dau seama daca intelegi diferenta?!

    >>a personaliza de fapt intervenția
    Bre doamna doctor, cum personalizezi interventia (sic!) cand ai 30 – 35 de elevi in clasa bre? E greu de personalizat si cand ai 18 copii in clasa bre. Da’ de unde sa ai tu habar cand nu ai predat in viata ta? De aia se face diferentiere si individualizare bre, doamna doctor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like