Banii și fericirea: oamenii care se pricep cel mai bine la matematică au cea mai mare satisfacție produsă de venituri, dar sunt cei mai nemulțumiți când nu câștigă suficient – studiu

5.480 de vizualizări
Foto: © Bowie15 | Dreamstime.com
Satisfacția dată de veniturile unei persoane este strâns legată de cât de bună este acea persoană la matematică, anume cu cât acea persoană este mai competentă în domeniu, cu atât mai mult banii îi influențează nivelul de satisfacție, potrivit unui recent studiu publicat de cercetători din Suedia și SUA și prezentat în The Conversation.

Pär Bjälkebring, cadru universitar la Universitatea din Göteborg, și Ellen Peters, director al Centrului pentru Cercetare în Comunicarea Științelor de pe lângă Universitatea din Oregon, arată că, în contextul studierii legăturilor între felul cum sunt luate deciziile și nivelul avuției și fericirii oamenilor, au făcut corelații între câștigurile persoanelor, nivelul de satisfacție și competențele la matematică.

Într-un studiu publicat spre sfârșitul anului trecut, autorii confirmă lucruri analizate și de alții, anume faptul că persoanele care se pricep mai bine la matematică vor câștiga mai mulți bani și vor fi mai satisfăcuți în viață decât cele care nu se pricep la fel de bine la calcul. Dar, arată ei, persoanele care se pricep la matematică sunt foarte satisfăcute atunci când au venituri foarte ridicate, dar sunt mai nemulțumite decât cele care nu se pricep la matematică, atunci când nu câștigă mulți bani.

Analiza lor a luat în calcul chestionare trimise către peste 5.700 de persoane, în SUA, coroborând rezultatele cu alți parametri, precum nivelul educației, trăsături de personalitate și elemente demografice.

Astfel, cei doi cercetători au constatat:

  • Oamenii câștigă mai mulți bani pe măsură ce sunt mai buni la matematică. Estimările lor arată că, între persoanele care au răspuns corect la toate întrebările de matematică din chestionarul folosit și cele care nu au oferit niciun răspuns corect, diferența veniturilor anuale este în medie de circa 30.000 de dolari.  
  • Se confirmă alte cercetări potrivit cărora persoanele mai bune la matematică sunt, în medie, mai satisfăcute în viață decât cele cu mai puține competențe în domeniu.
  • Cu cât o persoană este mai competentă în domeniul matematicii, cu atât acelei persoane îi pasă mai mult de cât câștigă. Persoanele mai bune la matematică au cea mai multă satisfacție în viață atunci când au venituri ridicate, dar și cel mai redus nivel satisfacție în viață atunci când au venituri mai mici. Între timp, pentru persoanele care nu sunt foarte bune la matematică, veniturile sunt legate într-o măsură mult mai mică de nivelul satisfacției în viață. Aceasta înseamnă că același nivel al veniturilor are o valoare diferită în funcție de priceperea la matematică a beneficiarului.

Potrivit aceluiași studiu, persoanelor care se pricep foarte bine la matematică nu li se aplică ceea ce au constatat alte studii, anume că, dincolo de un anumit nivel al veniturilor (95.000 de dolari pe an, la nivelul SUA), mai mulți bani nu mai produc un nivel și mai ridicat al satisfacției. Această “saturație” nu s-ar aplica celor foarte pricepuți la matematică deoarece, pentru aceștia, nivelul de satisfacție continuă să crească în mod continuu pe măsură ce cresc veniturile.

În același timp, pentru persoanele care se pricep cel mai puțin la matematică, există un astfel de prag-limită: acestora le crește nivelul de satisfacție în viață pe măsură ce cresc veniturile, dar doar până la un prag al veniturilor, la nivelul SUA, de circa 50.000 de dolari anual.

Foto: © Bowie15 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dezastru la cheltuirea banilor europeni în școlile din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar PNRAS – doar 350 de milioane de lei într-un an și jumătate, adică 18% execuție bugetară din totalul sumei disponibile / În cele două mandate ale Ligiei Deca nici măcar nu au fost semnate contractele din PNRAS II

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar are până acum doar 1409 proiecte, adică școli, în implementare – a anunțat ministrul Educației Ligia Deca luni, 25 martie, în prima conferință din…
Vezi articolul

Conferință organizată de Fundația Vodafone și Edupedu.ro

VIDEO Profesorii nu vor fi înlocuiți de Inteligența Artificială în viitorul apropiat și mediu, spune Mihnea Moisescu, decanul Facultății de Automatică, de la Politehnica din București: Toate disciplinele pe care le predați aduc plusvaloare elevului. Dar dacă mergem pe învățare mecanică, nu vom avea nicio șansă în fața sistemelor viitorului

Mihnea Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București, atrage atenția că inteligența artificială „nu trebuie să ne sperie”. „Nu suntem atât de departe, încât să…
Vezi articolul

Generația „experiment” 2012-2025 – primii elevi care au făcut clasa pregătitoare. La gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară

Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de…
Vezi articolul

Prima lună de școală, ratată, iar a doua lună, incertă pentru Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar. Szekely: Au existat întârzieri în fluxurile financiare / Directori de școli: Dacă știam că treburile stau lejer, nu ne mai complicam atât

Inspectoratele școlare au început să semneze deja contractele cu cele 1.415 școli din toată țara, validate cu jumătate de an în urmă în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS),…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul