Ministra Educației Ligia Deca a vorbit despre un posibil program pilot în Bihor prin care bibliotecile școlare să poată fi deschise și comunității, adică oricine, fie că este părinte sau nu, să poată împrumuta cărți de la școala din localitate, ca măsură de “stimulare a literației și a reducerii analfabetismului funcțional”, a spus Deca în cadrul unei conferințe de presă la Oradea, organizată vineri, 25 august. Edupedu.ro a stat de vorbă cu bibliotecara unui liceu dintr-un oraș. Sub anonimat, aceasta susține că propunerea ar ridica multe probleme: “În primul rând, nu cred că ar fi funcțională ideea pentru că de câțiva ani încoace, părinții nu mai au voie să intre în școală oricând vor. Apoi, cum recuperăm cărțile? Există o procedură, teoretic, dar vă dați seama că nu se mișcă nimeni pentru o carte”.
- Ligia Deca face în ultima vreme vizite prin mai multe zone ale țării, majoritatea fiind acțiuni politice în care oficialul apare alături de șefi de consilii județene, de primari sau de consilieri județeni sau locali PNL.
Ministra Educației Ligia Deca a spus în cadrul unei scurte conferințe de presă la Primăria din Oradea, că a discutat cu autoritățile locale despre “deschiderea bibliotecilor școlare către comunități, ca măsură de stimulare a literației”.
“Știm cu toții că nu peste tot, nu în fiecare unitate administrativ-teritorială, nu în fiecare localitate există o bibliotecă funcțională, adică care să aibă un fond de carte atractiv, care să poată reprezenta într-adevăr un centru cultural al comunității. De asemenea, știm că avem nevoie de fonduri pentru ca bibliotecile școlare să reprezinte într-adevăr acel mediu în care literația este stimulată.
Și atunci poate că printr-un program experimental, pilot, reușim ca bibliotecile școlare din județul Bihor să poată fi deschise, sigur, în afara programului școlar și către public larg și în același timp să poată fi finanțate cu fond de carte din partea autorităților locale, tocmai în ideea de a avea și un fond de carte atractiv și adecvat și de a atrage nu numai elevii, ci și familiile lor și întreaga comunitate către bibliotecă. Ne gândim că un un astfel de proiect ar reprezenta și un aliat în ideea reducerii analfabetismului funcțional și în ideea creșterii nivelului de literație la nivel național”, a spus Deca într-o conferință de presă susținută la Oradea după ce a semnat contractul pentru finanțarea cu fonduri PNRR a compusului dual.
Propunerea de deschidere a bibliotecilor școlare care deservesc elevii și profesorii ar putea ridica mai multe probleme la nivel organizațional, susțin bibliotecarii: de exemplu, școlile ar fi astfel deschise oricui, iar în prezent, accesul în școală nu este permis nici părinților decât la solicitarea profesorului sau cu acceptul conducerii unității de învățământ. În plus, principalul beneficiar al bibliotecii școlare trebuie să fie elevul. Se mai pune problema returnării cărții împrumutate: prin ce mijloace poate fi recuperată o carte de la o persoană pe care nu o poți găsi în școală. Edupedu.ro a stat de vorbă cu bibliotecara unui liceu, care are și clase primare și gimnaziu, dintr-un oraș, care a dorit să își păstreze anonimatul.
Cadru didactic auxiliar, bibliotecara spune că și în prezent, teoretic, biblioteca școlară este deschisă comunității locale, dar totuși cărțile școlii sunt împrumutate doar elevilor și profesorilor, pentru că doar ei vin să ceară. Nu vede însă cum s-ar putea aplica propunerea, având în vedere că regulamentele școlilor nu permit oricui să intre în unitatea de învățământ, nici măcar părinților, decât în anumite condiții.
“În primul rând, nu cred că ar fi funcțională ideea pentru că de câțiva ani încoace, părinții nu mai au voie să intre în școală oricând vor. Anunță portarul și nu se plimbă prin școală, merg doar unde au nevoie și când sunt chemați de profesor. Mă gândesc că ar fi dificil de gestionat să deschizi școala tuturor”, explică bibliotecara școlii. “Nici nu avem un sistem electronic, să zici că cineva rezervă cumva online o carte și apoi eu să i-o duc la poartă, nu cred că se poate. Noi nu avem acum un sistem electronic de catalogare. La asta lucrez de ceva vreme și încerc eu să le listez într-un document Excell ca atunci când cineva mă întreabă dacă am o anumită carte, să-i pot răspunde în 3 secunde dacă e împrumutată sau nu”, explică aceasta.
O altă problemă ar fi recuperatul cărților, mai spune bibliotecara. “Când am preluat postul de bibliotecară am descoperit că sunt cărți care nu au mai fost returnate din anii 70, 80. Clar nu le mai recuperezi pe acelea. Există demersuri, teoretic, pentru că iei adresa din buletin de la fiecare. E un procedeu de recuperare a cărților, îi trimiți o înștiințare că trebuie să aducă cartea, după care, teoretic, îl poți acționa pentru prejudiciu, dar vă dați seama că nu se mișcă nimeni pentru o carte. La final de an, bibliotecara școlii trebuie să aibă o situație clară, să știe cine a luat cărți și nu le-a returnat și să le ceară. Ar fi de folos și un calculator pentru copii ca să își caute singuri, dar e nevoie de investiții și abia am primit anul trecut 4.000 de lei, bani pentru a cumpăra cărți”.
A ales cărți noi, pentru elevii de liceu, cărți de dezvoltare personală, iar elevii au fost foarte încântați. “Nu se mai cumpăraseră de câțiva ani cărți, iar banii primiți anul trecut nu au fost mulți, dar am reușit să fac o selecție, împreună cu profesorii. Nu toți sunt însă deschiși la nou. Unii mi-au spus că nu sunt potrivite cărțile, însă când o fată a intrat în bibliotecă și le-a văzut a fost foarte entuziasmată”, povestește bibliotecara.
La liceul din localitate, unde sunt în jur de 1.400 de elevi, o treime vin la bibliotecă în cel mai bun caz. “Vin elevi, în special din clasele primare, dar și elevi de liceu. Am avut și 80 de elevi într-o lună, am avut și 250-300 de elevi. Depinde mult de profesor. Sunt unii care le cer la clasă să aibă o anumită carte pe bancă. Nu știu dacă le folosesc sau nu, dar le împrumută. Sunt și copii care vin să lectureze de plăcere. Un elev mi-a zis la un moment dat că nu îl lasă mama la bibliotecă, pentru că sunt murdare cărțile și le ating și alți copii. Sunt și mentalități din acestea”, mai spune bibliotecara.
În ce situații părinții au acces în școli
Articolul 223 din noua lege a Educației prevede cele 4 situații în care părinții au voie să intre în liceu:
Alin. „(2) Accesul părinților/tutorilor/reprezentanților legali ai beneficiarilor primari este permis în incinta unităților de învățământ, în concordanță cu procedura de acces prevăzută în regulamentul de organizare și funcționare al unității, dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuție cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unității de învățământ;
b) desfășoară activități în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unității de învățământ;
d) participă la acțiuni organizate de părinți, aprobate de conducerea unității de învățământ”, conform Legii învățământului preuniversitar.
Cum funcționează o bibliotecă școlară / Cine poate împrumuta o carte
Potrivit ordinului de ministru Nr. 5556 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare, bibliotecile școlare se adresează elevilor și cadrelor didactice.
Art. 48 – “Misiunea bibliotecii şcolare este de a asigura elevilor şi cadrelor didactice accesul la informaţie şi documentaţie, de a susţine procesul instructiv-educativ de participare la dezvoltarea competenţelor-cheie ale elevilor.“
Biblioteca şcolară este compartimentul specializat al cărui scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi, publicaţii periodice, alte documente specifice şi baze de date, pentru a facilita utilizarea acestora de către beneficiari în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere.
Totuși se precizează că printre beneficiarii bibliotecilor școlare și centrelor de documentare și informare este și comunitatea locală.
Articolul 1 – În unităţile de învăţământ preuniversitar se organizează şi funcţionează structuri infodocumentare: centre de documentare şi informare sau biblioteci şcolare. La nivelul unei unităţi de învăţământ nu pot fi organizate şi nu vor funcţiona ambele structuri infodocumentare.
Articolul 2, alin. (1) Bibliotecile şcolare, respectiv centrele de documentare şi informare din unităţile de învăţământ deservesc, pe niveluri de competenţă, beneficiarii educaţiei: elevii, cadrele didactice şi comunitatea locală, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional şi al învăţării pe tot parcursul vieţii.
Propunerea ministrei Educației ar însemna și ca biblioteca școlară să fie deschisă și înafara orelor de lucru. Norma de muncă a bibliotecarului şcolar este de 40 de ore săptămânal, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare.
Care sunt atribuţiile bibliotecarului şcolar:
a) organizează spaţiul bibliotecii şi asigură funcţionarea acesteia potrivit nomelor legale;b) asigură funcţionarea bibliotecii; elaborează şi afişează regulamentul de organizare şi funcţionare a bibliotecii şcolare, planul de activitate, orarul acesteia şi regulile de prevenire şi stingere a incendiilor;
c) constituie, organizează şi dezvoltă colecţiile bibliotecii conform normelor biblioteconomice;
d) ţine evidenţa fondului de publicaţii;
e) răspunde eficient la cerinţele de lectură şi de informare ale utilizatorilor;
f) oferă consiliere cu privire la utilizarea lucrărilor de referinţă şi a tehnologiei;
g) îndrumă lectura elevilor, în colaborare cu toate cadrele didactice, potrivit cerinţelor din programe, precum şi a particularităţilor psihopedagogice şi de vârstă ale elevilor;
h) gestionează fondul documentar şi asigură securizarea acestuia prin sisteme de supraveghere şi siguranţă existente în unitatea de învăţământ;
i) iniţiază şi derulează parteneriate interne şi externe cu instituţii de învăţământ, culturale, organizaţii diverse din ţară sau străinătate, cu membri ai comunităţii locale, cu părinţii elevilor; organizează şi derulează activităţi în bibliotecă;
j) contribuie la promovarea unei bune imagini a instituţiei de învăţământ.
Cum funcționează o bibliotecă județeană
În cazul unei biblioteci județene, care este destinată într-adevăr comunității, cărțile se împrumută pe bază de abonament, cu tarife stabilite de bibliotecă, iar nerestituirea lor se sancționează, potrivit legii.
Articolul 67, alin (1) Nerestituirea la termen a documentelor de bibliotecă împrumutate de către utilizatori se sancţionează cu plata unei sume aplicata gradual, până la 50% din valoarea medie de achizitie a documentelor de biblioteca din anul precedent.
(2) Deteriorarea, distrugerea sau pierderea documentelor de biblioteca de către utilizatori se sancţionează prin recuperarea fizică a unor documente identice sau prin achitarea unei sume echivalente cu de 5 ori preţul mediu de achiziție a documentelor de biblioteca din anul precedent.
Foto: © Jacek Chabraszewski | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Cele 4 situații în care părinții au acces în școli, potrivit noii legi a Educației. Ca până acum, profesorii nu pot fi deranjați în timpul orelor de curs
Ligia Deca, la semnarea contractului prin PNRR a campusului dual la Oradea, care este aproape gata: Peste 40% dintre elevii înscriși în ruta dual în România se regăsesc în județul Bihor / Din această toamnă, elevii de clasa a IX-a vor putea urma aici ruta mecanică, construcții sau automatizări, promit autoritățile
Ministrul Educației, Ligia Deca, scrie pe Facebook că se gândește să facă „vizite fără fast“ în școli: „Ar putea fi luni“ „sau vineri”, „de fapt, ar putea fi orice zi” / Enunțul ambiguu vine după o vizită la Călărași, unde între mai multe activități de partid, Deca a mers și la o școală de vară
Redacția
Costin Ionescu
17 comments
ce comentarii bizare! si ce daca vine un parinte si imprumuta Mara?! sincer, si eu mi-as dori sa nu fiu nevoita sa merg cateva statii pentru a ajunge la Biblioteca Metropolitana (care in ultima vreme este frecvent inchisa, ba ca se schimba mobila, ba ca se face deratizare, ba nu merge sistemul si stau cu cartile pe jos..) in loc sa ma duc la scoala din spatele blocului daca vreau sa imprumut vreo carte (de ce nu, chiar Mara!).
Mi se pare aberant si comentariul ca de ce sa nu lasam cancelaria la indemana oricui, pentru petreceri. ce legatura are? cine a zis ca in biblioteci se vor face petreceri si mai ales cine a zis ca sunt lasate la indemana oricui? nu este vorba sa fie pusa cheia sub pres si sa intre cine vrea!
Problema cu returnatul cartilor mi se pare, la fel, exagerata. Indiferent de destinatia si publicul unei biblioteci, va exista un numar oarecare de persoane care nu vor returna carti. Exista, da, proceduri pentru asa ceva, si exista si moduri de rezolvare! Desigur, nicio bibliotecara de la o scoala unde nimeni niciodata nu intra nu va spune ca abia asteapta sa faca niste treaba, cand pana acum a facut orice altceva decat treaba.
Evident ca “publicul larg” va fi cartierul, comunitatea din jurul scolii. cred ca este de la sine inteles ca nu va veni oricine sa ia carti de pe raft si sa le vanda la anticariat. Se vor face permise, cum se fac si acum, dar ORICUI din zona scolii. Pe baza buletinului de identitate, se va nota adresa, numarul de telefon. Nu fuge nimeni cu cartile si daca o face, poate primi o amenda sau orice se da acum cand distrugi sau nu returnezi o carte. Oricum, bibliotecara este acoperita daca are semnatura cuiva ca a luat cartea (am fost si eu bibliotecara, nu plateam cartile imprumutate si nereturnate! cazuri oricum foarte rare).
Singura chestie dubioasa din articol mi se pare partea cu vor fi deschise “în afara programului școlar”. ar inseamna sa suplimenteze numarul de bibliotecari? sa ii tina pe oameni acolo dupa program? Paza stiu sigur ca exista la scoli si in afara programului, dar eu sa fiu bibliotecara la o scoala, nu m-as simti confortabil sa stau singura cuc in scoala, dupa ora 17-18, doar cu paznicul la intrare (ca nu are voie sa plece de acolo). Normal ar fi sa lase bibliotecile deschise tot in timpul programului scolii, dar in anumite zile, sau in anumite intervale orare
Sau, pana la urma, de ce nu. In weekend sa fie “biblioteca pentru toti”. Si asa se rezolva si problema ca nu au voie in scoala, in timpul orelor, alte persoane in afara de elevi. Macar de s-ar implementa asa ceva si ar merge lumea la biblioteca :)))
Da sigur, in weekend si noaptea, pentru cine vrea sa citeasca noaptea!
Hai să-ți spun cum stă treaba în școala mea. Nu avem bibliotecar, pentru că niciodată n-a fost aprobat postul. Avem o învățătoare care are cursuri de biblioteconomie și a făcut PCO vreo 4 ore pe săptămână ca bibliotecar.
Ultima dotare cu cărți de literatură (exclusiv bibliografie școlară) a fost făcută înainte de revoluție. După, doar manuale școlare. Copiii vin și împrumută trimiși de profesorul de română, nu de dragul lecturii. Iar când i-am trimis eu, personal, să împrumute cărți (pentru cultură generală) nu le-au găsit acolo. Fuseseră… făcute dispărute de ani de zile, chiar dacă unele au existat cândva. Valoarea de inventar (0.04 lei pe volum) e atât de neînsemnată încât nici prețul corespondenței pentru recuperare nu poate fi acoperit. Le declară distruse la inventariere iar altele nu sunt cumpărate în loc.
Dar sigur, hai să deschidem larg porțile bibliotecii (ascunsă într-o fostă sală de clasă, că nu e spațiu). Cum zicea altcineva, să deschidem și cancelaria. Să lăsăm ușile școlii deschise, zic. De ce să punem limite? Că vii tu să împrumuți Mara.
Hai să nu dăm în ridicol. Dacă bunurile școlii sunt bunurile tuturor, foarte bine – dar să nu-mi mai dea mie inventar în clasă de care să răspund (eu mai am și lucruri aduse de mine, introduse în inventar, care nu mai sunt doar 0.04 lei, și de care mi-ar părea rău să dispară). Și să apară un mecanism real de prevenție a furturilor / distrugerilor și de pază / protecție pentru elevi și angajați ai școlii. Că poate vine nea Ion să împrumute Răscoala, se supără că nu mai găsește volumul, și ia la bătaie vreun copil că i-a vorbit urât. Iar eu tot n-am făcut școala de Krav Maga încă.
Unii dintre voi de mult n-ați mai trecut printr-o școală iar cu România reală de dincolo de buricul târgului n-ați luat contact niciodată.
și nimic dintre lucrurile expuse nu te deranjează deloc, te deranjează doar perspectiva că vin eu să împrumut o carte?!?
poate un asemenea proiect ar duce, din contră, la angajarea unui bibliotecar, la creșterea fondului de carte, la conștientizarea problemelor din bibliotecile școlare! dar nu, lasă, mai bine ne rățoim la orice idee (!) și ascundem mizeria sub preș, bătându-ne eroic cu pumnul în piept.
Mă deranjează al naibii de tare că 1. clădirile și terenurile școlilor sunt în proprietatea primăriei, care poate face ce vrea cu ele (inclusiv să le lase în paragină până cade tavanul pe noi), 2. curtea școlii e liberă nu doar pentru ELEVI (am fost și noi copii și ne-am jucat în curtea școlii, dar acum e la liber pentru toți bețivanii satului să vină să spargă semințe în timp ce împart o sticlă), 3. acum vreți să dați liber și la biblioteci. Și cine știe ce alte năzbâtii mai urmează.
Unde ne oprim? Noi n-avem pază la școală. Orice amețit poate intra să distrugă și să fure, și cade de vină profesorul de serviciu, CARE NU E PAZNIC: N-avem nici bibliotecar (să ai tu impresia că o să fie create posturi pentru ei. Noi am încercat ani de zile să aducem personal auxiliar după nevoi și ne-au dat cu tifla; nici măcar nu era vorba doar de bibliotecar, ci de posturi mult mai importante, cum ar fi cel de consilier școlar sau medic școlar). CINE stă la dispoziția celor care ar vrea așa, în dorul lelii, între două semințe, să ”împrumute” o carte pe care o are și acasă? Hai să nu ne mai prefacem că astea-s inițiative care au sens. Doar ne dau de lucru ca să nu discutăm despre alte probleme mai dureroase – începând de la bursele elevilor și terminând cu dotarea școlilor în prag de an școlar.
Vă văd pe câte unii pe internet, probabil nu din sistem, sau deja la pensie, dându-vă cu părerea despre ce frumos ar fi să fie bine, să nu fie rău. De parcă trăiți în altă lume. Voi aveți contact cu oameni normali, nu doar cu familia? Mai vedeți ce se întâmplă în jurul vostru, dincolo de ecranul televizorului sau forumurile de pe internet?! Ori aveți amintiri colorate în roz despre ce bine și frumos e la școală (ca acum 50 de ani), ori nu vreți să vedeți cât de rău au ajuns lucrurile exact din cauza prea marii permisivități. Sunteți prea dispuși la teste pe pielea celor care ACUM sunt în școală, începând de la elevi și terminând cu profesorii.
eu am 39 de ani, deci nu sunt la pensie. Am copil in scoala si, evident, iau contact zilnic cu “oameni normali” care au si ei copii in scoala. Asta ca sa clarific ca nu sunt la pensie. In “sistem” nu sunt pentru ca nu am vrut sa fiu, am facut si eu Litere.
Curtea scolii copilului meu e inchisa dupa scoala, deci nu sunt acolo nici elevi, nici betivi.
Betivii sunt cativa zeci de metri mai incolo, LANGA SCOALA, unde avem peste 4 sali de pariuri, chiar daca parca trecuse legea USR cu distanta agentiilor de pariuri fata de scoli (dar presupun ca asemenea legi nu intereseaza decat parintii, profesori sunt preocupati doar de spatiul scolii, sa nu cumva sa fie invadat de… ATENTIE, de cei care scuipa seminte dar in acelasi timp au carti acasa si vor sa imprumute si de la biblioteca :)))))).
Eu nu vreau sa fie bine ca sa nu fie rau, eu vreau ca binele sa cuprinda cat mai mult, vreau sa fie “bine” la nivel de societate, nu ma multumesc cu binele propriu (de ex. pe tema burselor am vazut doar comentarii ale celor care nu mai iau burse), pe tema bibliotecilor au cerut parerea unui bibliotecar, cum apare vreun comentariu legat de profesori, sar profesorii sa isi ia apararea intre ei. Si binele societatii nu poate sa isi aiba radacile decat in cultura, in educatie, in scoli, in biblioteci.
Copiii pe care ii cunosc eu merg la biblitoteca si sunt bucurosi sa o faca. Cred ca in scolile in care exista bibliotecari (evident, la scoala dvs trebuie intai bibliotecar, nu cred ca s-ar pune problema sa vina profesorii in weekend sa imi dea mie o carte pe care o am si acasa!) s-ar putea face activitati frumoase, daca si-ar dori scoala, bibliotecarii. Cred ca ar putea fi un loc in care oamenii sa se adune, un loc in care copiii sa poata stea daca parintii pleaca la serviciu si ii lasa sa se joace pe afara (printre betivii de la MaxBet)
Si, pana la urma, ce vreti sa spuneti? ca daca la scoala la care predati dvs nu e bibliotecar, ar trebui ca absolut nicaieri, in nicio scoala, nu ar trebui sa se petreaca ceva interesant ?
Sincer, nu cred ca ai intelege ceva din orice ai citi.
Dumneata nu vezi nicio problema nicaieri. Cine munceste in weekend, bibliotecarul scolii? Dar de ce sa faca asta? Sau sa plateasca o scoala 2-3 bibliotecari care sa te astepte pe dumneata cu Mara, pentru cand doresti sa citesti? Este aberant ce spui din moment ce exista atatea biblioteci publice. Scolile au fond de carte adaptat la profil. Daca o scoala are 10 volume din acelasi fel pe stoc, nu e normal sa le pastreze pentru elevi si nu sa le dea la comunitatea de la care Dumnezeu stie cum o sa le recupereze vreodata? Hai sa ne gandim la toate, e ca si cand ai spune ca pot veni si adulti sa stea in banci in timp ce predau profesorii, ca vorba aia, ce are? Are!
propun să lăsăm și cancelarie la îndemâna oricui…se mai pot organiza nunti,cumetrii:))
auzi …biblioteca la îndemâna oricui?! cum mai ai control pe accesul persoanelor străine ?!
Oare cum pot intra străinii în școală când legea nu o permite? Aceeași lege votată deja? Părinții nu au voie , au voie cititorii bibliotecilor! 🙃
un post caldut,daca esti si amic cu directorul…. nu ai de munca decat la distribuirea manualelor si colectarea lor ,cateva zile pe an scolar….
poti deveni un expert in navigarea online,ha,ha…
Sa le strice linistea? Oare ce salariu are un bibliotecar de scoala? Cred ca nu e chiar mic.
Pai daca vorbim si nu stim, nu mai bine tacem? Are cel mai mic salariu dintre toate cadrele didactice auxiliare. Problema este de logistica, nu ca strica cineva cuiva linistea, ca nu va da buzna comunitatea niciodata intr-o biblioteca, se vede asta clar din felul in care se pune problema aici in discutii. Este asa ca sa ne aflam in treaba sau luam o data Mara ca sa vedem cu cine a ramas pana la final.
scolile din mediul rural nu au bibliotecar angajat. o noua aberatie
Se vede de la o posta ca dna ministru habar nu are cum functioneaza o biblioteca publica – scolara, universitara, populara, de cartier, etc…. Ca activista studenteasca si functionar european nu a avut cu siguranta cum sa aiba contacte cu lumea – odinioara fabuloasa – a bibliotecilor si bibliotecarilor (devenita de 3 decenii o profesie pa cale de disparitie daca se limiteaza la tiparituri!).
Dna bibliotecara cunoaste, in schimb, perfect toate obstacolele care se opun – nu de azi, de ieri – nastrusnicei idei ministeriale… Dar nu ne spune ca, de fapt, problema esentiala consta in reducerea pana la anulare a numarului de cititori in bibliotecile publice… Nu numai in cele scolare si universitare ci si in cele de cartier, municipale, etc. Ceea ce in capetele birocratilor guvernamentali ar trebui sa determine decizia anularii posturilor de bibliotecari publici… Cu toata inefabila idiosincrazie determinata de aceasta noua trista realitate ar trebui sa stim ca, LA NOI, tot mai multi semeni isi arunca la gunoi sau distrug cartile tiparite – in absenta oricarei initiative publice (ca in alte state mai civilizate!!) de colectare, conservare/ pastrare, oferire si redistribuire (mai ales gratis) a cartilor devenite aparent inutile primilor lor proprietari (care, ulterior, vor sa scape de ele desi nu cer de mancare!). Intrucat asemenea initiative COSTA si NU GENEREAZA BANI, putem explica absenta lor in Romania, tara in care, pentru tot mai multi, prima valoare morala este acum, din pacate, BANUL/ AVEREA! Si nu mai este cunoasterea/ cunostintele obtenabile prin lectura fiecarei carti – deschizatoare de noi universuri…..
Solutia problemei este cu totul alta si a fost adoptata in statele dezvoltate de cateva decenii : DIGITALIZAREA/ NUMERIZAREA CONTINUTURILOR TIPARITURILOR si oferirea online a acestora (gratuit sau contra cost)… S-ar rezolva astfel si inapetitul pentru lectura al noilor generatii care asimileaza orice lucrare/ carte/ articol cu o tiparitura prafuita greu/ imposibil de obtinut, citit, pastrat, etc… Dar aceasta revolutie a bibliotecilor inseamna dotarea unor biblioteci cu scanere performante si, mai ales, reconvertirea profesionala a bibliotecarilor plus cooperarea lor cu alte profesii din domeniul tehnologiilor informationale… Ma indoiesc ca ei doresc asa ceva… In unele biblioteci universitare sau centrale din Romania (BCU, BNR, etc.) a fost demarat acest proces dar el se desfasoara prea lent si fara suficienta informare-instruire a cititorilor potentiali. In statele dezvoltate orice carte sau revista din evidente este oferita de bibliotecile publice ca HARDCOPY (tiparita) sau SOFTCOPY (in format electronic), gratuit sau contra cost, in conditii tehnice impecabile… Dar, la noi, birocratia financiar-judiciara mai considera cartea ca fiind OBIECT DE INVENTAR iar procedura de restituire/ recuperare a oricarei tiparituri imprumutate este – de decenii – total INEFICACE sau chiar inaplicabila… In plus, la noi, unele biblioteci publice mai refuza accesul cititorilor la raftul cu publicatii de teama furturilor in loc sa se introduca un sistem antifurt informatic simplu si eficient dar avand anumite costuri….Nicio biblioteca din Romania nu a implementat un sistem de management al calitatii care ar fi orientat-o spre cerintele, nevoile si asteptarile cititorilor ei potentiali si reali… De 70 ani am inceput construirea Societatii informationale si in Romania, dar cu asemenea obstacole financiar-contabile, juridice si birocratice se pare ca nu vom putea realiza vreodata un asemenea proiect… Ministrul Educatiei ar fi trebuit sa fie primul care sa cunoasca tristele realitati din lumea bibliotecilor scolare si universitare…. Si asa se poate explica perindarea celor 30 ministri ai educatiei in 303 de ani.
Curtea școlii e a tuturor, biblioteca școlii e a tuturor… păi atunci de ce nu și căminele, atelierele, laboratoarele… hai să facem treaba toată o dată.
Madam Deca habar n-are că TOATE satele și comunele (nu mai vorbim de orașe și municipii) au bibliotecă administrată de primărie. Iar în bibliotecile alea se găsesc (deseori) cărți pe care unii (în special doamnele) chiar le împrumută ca să le citească de bună voie.
Parcă văd o mămică venind să împrumute Mara, că nu găsea cartea nicăieri.
O nouă zi, o nouă aberație din partea ministrului… Tot, orice, doar abate atenția de la problemele reale – bursele, noua lege proaspăt modificată, sistemul modular falimentar, noul tip de corectură ”digitalizată” la bac, cu număr record de note modificate ș. a. m. d.