Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, despre standardele de evaluare: Elevii de nivel D2, echivalentul repetenților, trebuie tratați separat. Dezvoltarea competențelor în rândul acestora nu mai poate fi făcută la clasă

2.587 de vizualizări
Bogdan Cristescu / Foto: Edupedu.ro/ Ștefan Lefter
Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, a declarat că lucrul cu elevii care vor fi încadrați, pe baza noilor standarde de evaluare, la nivelul D2 nu mai poate avea loc la clasă. Într-un interviu pentru Radio Iași, acesta a afirmat că, în cazul unor elevi precum cei care nu știu operațiile de bază în clasa a IX-a, „este clar că nu poți să lucrezi cu el în mediul școlar al clasei, cel obișnuit, pentru că, efectiv, acel copil nu te poate urmări”.
  • De precizat că descriptorii de performanță D1 și D2 sunt menționați și explicați în nota de prezentare a standardelor naționale de evaluare, însă în documentele cu standardele de evaluare pe disciplină nu apar decât descriptorii A, B și C, adică „de bază”, „consolidat” și „avansat”.

Bogdan Cristescu a subliniat faptul că, pentru elevii de nivel D2, se „impune remediere în cu totul alt context, remediere dedicată. Dacă vreți, sunt copiii care au rămas în urmă sau copiii care, nu știu, ar putea fi într-o situație care odată era considerată repetenție, care trebuie tratați separat, pentru că deja adresarea către ei pentru a le forma, dezvolta competențele suficiente, nu mai poate fi făcută în cadrul uzual al clasei”.

„Și vă dau aici un exemplu bun, poate extrem, dar un exemplu cu care colegii profesori se mai confruntă. Ai un copil care a ajuns în clasa a IX-a și care nu știe operațiile de bază. Este clar că nu poți să lucrezi cu el în mediul școlar al clasei, cel obișnuit, și să-ți și continui predarea materiei de clasa a IX-a, pentru că, efectiv, acel copil nu te poate urmări”, a mai adăugat el.

Directorul CNCE nu a precizat însă cum ar urma să se desfășoare concret această „remediere dedicată”, în care profesorii nu mai lucrează la clasă cu elevii de nivel D2, ci le predau în afara colectivului.

Informații de context

Noul sistem de evaluare propus de Ministerul Educației cu descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10, arată o analiză Edupedu.ro

În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:

  • Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;
  • Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;
  • De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;
  • În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;
  • În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.
Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli

Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli. „Standardele naționale de evaluare vor reduce notele de 9 și 10 acordate „în masă”. Spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate”, a spus ministrul.

În paralel, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, declara recent că, pe termen lung, utilizarea standardelor ar putea permite ca mediile obținute la clasă să capete o pondere mai mare în admiterea la liceu, dacă evaluarea profesorilor va deveni suficient de unitară.

În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.

Standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta, avertizează expertul în educație Șerban Iosifescu. 

În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”

De asemenea, Iosifescu întreabă cum vor fi transformate cele trei sau cinci niveluri de performanță în sistemul actual de notare de la 1 la 10: „Cum se traduc aceste trei (sau cinci) niveluri într-o scală de notare cu 10 trepte?”


5 comments
  1. In acest moment, prin declaratiile iresponsabile ale acestui domn, se ridica intrebari serioase privind dreptul la educatie incluziva si la egalitate de sanse in Romania. Exista un risc serios de segregare pe criteriul performantei scolare, cel putin la o materie.

    Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, precum si principiile educatiei incluzive promovate de UNESCO si OECD, sustin ca sprijinul trebuie adus la elev in cadrul scolii obisnuite (sau clasei obisnuite) ori de cate ori este posibil, nu prin separare de orice fel.

    In cazul exemplului ipotetic dat de acest ignorant un copil care nu poate face adunari, scaderi, inmultiri si impartiri probabil sufera de discalculie severa. In acest caz dificultatile se compenseaza cu un calculator personal. Un asftel de copil isi poate continua invatarea in clasa, eventual cu adaptari sau modificari curriculare. Foarte probabil un astfel de elev nu are probleme la alte materii si nu trebuie discriminat.

  2. eu l as întrebă pe acești individ cat are el salariu și dacă știe că un profesor debutant are 3700ron?
    apoi l as întrebă dacă în ultimii 10ani a ajuns in vreo clasa de elevii să vadă cum sunt acești elevi
    l as întreba de asemenea dacă știe că sunt clase cu 18 elevi în mediul rural din care 3 au c.e.s agresiv și este o oroare sa predai acolo,nu exista prof de sprijin,etc
    de vreo 6_9 luni toate lumea ne da numai cerințe de făcut și noi sarcinii ,noi criterii de evaluare,etc etc…..pt 3700 de Ron pe luna….mai mult pe legea salarizării ne mai taie la fiecare câte 300_600ron plus o dirigenție de ….4 pizza pe luna 200
    eu stau și mă gândesc cum le vin atâtea idei de a distruge învățământul și corpul profesoral
    de când avem această pro Europa toate măsurile se iau numai în Educație
    totul de aici pleaca

  3. >> echivalentul repetenților
    >> este clar că nu poți să lucrezi cu el în mediul școlar al clasei, cel obișnuit, pentru că, efectiv, acel copil nu te poate urmări

    Individul asta ar trebui reclamat la CNCD.

  4. Dacă standardele voastre minunate ar fi clare și ușor de utilizat, n-ar mai fi nevoie să veniți să dați pe gură despre ce e vorba. Verba volant, scripta manent. Scrieți clar, negru pe alb, ce și cum se aplică, și nu vor apărea nedumeriri. Dacă e nevoie să explicați fără asumare, fiecare va face ce-a înțeles de-acolo și-l taie capul să facă.

  5. Limbaj de politruci…
    Avem un plan. E măreț. E extraordinar.
    Dar îl ținem secret. Exact ca la legea salarizării.

    De ce?

    Fix așa apar teoriile conspirației.
    Din lipsă de transparență, de explicații, de dezbatere, de diseminare completă…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *