Bogdan Cristescu, Ministerul Educației: Cum va învăța copilul meu cu plăcere, dacă eu îi spun „te trimit undeva unde totul este prost și profesorul nu știe nimic”? Este important contextul de învățare creat de profesori, de părinți

2.275 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos / Alexandru Busca
Contextul de învățare este important și schimbarea se poate face „prin formarea profesorului, prin acordarea încrederii profesorilor. Cum va învăța copilul meu cu plăcere, dacă eu îi spun te trimit undeva unde totul este prost și profesorul nu știe nimic?”, a declarat Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, la o conferință organizată de CursDeGuvernare.ro, pe 27 februarie.

„Se pune problema foarte clar despre ceea ce au învățat profesorii, despre ceea ce fac profesorii. Nu cred ca este încărcată programa de matematică. Diferența este cum se face. Unul dintre lucrurile pe care le putem face fără a schimba programa este ca înainte să ajungem să notăm cu x și y, să vizualizăm”, susține Bogdan Cristescu, referitor la rezultatele de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024

„Dacă vrem să creștem excelența, în opinia mea, trebuie să creștem baza, pentru că cei cu un anumit profil oricum vor face, au această capacitate, susținerea părinților, a spus Cristescu”, referindu-se la exercițiul de clasa a II-a pe care un elev din cinci nu l-a rezolvat la simularea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a, la Matematică.

Declarațiile secretarului de stat Bogdan Cristescu legate de subiectele la matematică de la simularea Evaluării Naționale:

„Se pune problema foarte clar despre ceea ce au învățat profesorii, despre ceea ce fac profesorii. Sunt un apărător al programei de matematica, nu cred ca este încărcată. Diferența este cum se face.

Vă dau un exemplu. Anul acesta nu am fost aproape de subiectele de matematică, dar m-am uitat la unul dintre exercițiile la care s-a făcut cel mai puțin. Era o proporție, ceva de genul x minus doi pe trei, egal cu y pe cinci și se cerea o relație. Mă uitam la abordările din jurul meu. Toate abordările au început cu mezii, cu extremii și formula și x și y. Aceasta este o abordare algoritmică. 

Am încercat să le dau colegilor un exemplu pe care eu îl dau mult în cursurile de formare pe care le făceam înainte să ajung în minister. O relație, un egal, pentru a o prezenta unui copil la mintea lui de-a clasa a II-a clasa a III-a este o balanță. Egalul e o balanță. 

Dacă într-o balanță în echilibru, am două bile negre și trei bile albe și o bilă neagră și cinci bile albe și dacă cer unui copil să-mi spună care e relația dintre bile albe și bile negre, el dă de-o parte ce-i la fel și îmi spune ca unul e de două ori mai mare decât celălalt. Eu, dacă sunt profesor de matematică sau învățător inspirat, îi explic cum v-am explicat dvs. Dacă nu sunt inspirat, spun trecem în balanță cealaltă cu semn schimbat bilele albe și le tăiem. 

Gândiți-vă pentru copilul care aude asta, ce înțelege și cu ce rămâne. Deci, unul dintre lucruri pe care le putem face fără a schimba programa este ca înainte să ajungem să notăm cu x și y, să vizualizăm. De ce? Pentru contextul de învățare. Cum se ajunge aici? Prin formarea profesorului, prin acordarea încrederii profesorilor. Cum va învăța copilul meu cu plăcere, dacă eu îi spun te trimit undeva unde totul este prost și profesorul nu știe nimic?  Să-i ajutăm pe profesori, să le creăm un spațiu confortabil, pentru că dacă eu întotdeauna mă simt atacat, ce o să fac? Mă duc în rețetă. 

Dacă ne uităm iar la rezultate la simulare, sunt 20% dintre copii nu au răspuns corect la un exercițiu de tipul 52 – 5 x (25 – 2), doi din zece. Eu am de lucrat și acolo și copiii aceștia, iertați-mă, după 9 ani de școală, sigur nu-i vina lor sau nu-i doar vina lor. Dacă vrem să creștem excelența, în opinia mea, trebuie să creștem baza, pentru că cei cu un anumit profil oricum vor face, au această capacitate, susținerea părinților. Noi trebuie să creștem baza, ca să avem de unde să extragem.”

Informații de context

Rezultatele de la simularea Evaluării Naționale arată la matematică o situație îngrijorătoare: puțin peste jumătate nu au luat nota 5 la proba de matematică, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației, care indică un record negativ la simulare: cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani.

Aproape 3 din 4 elevi de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2024 nu au obținut nici un punctaj la ultimul item, la subiectul III, de geometrieMinisterul Educației a publicat date pentru fiecare item, pentru prima oară, pentru că lucrările au fost corectate digital pe o platformă care permite mai multe tipuri de analize. La subiectul III, mai puțin de 1% au luat punctaj maxim.

La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult. Trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică.

Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, remarcă faptul că, în ceea ce privește problemele ce țin de gramatică, care au ieșit la iveală la o analiză a rezultatelor publicate de la simularea Evaluării Naționale, “este greu să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”.


4 comments
  1. pai daca elevii vin din ciclul primar fara sa stie tabla inmultirii si a impartirii pe de rost, fara sa stie adunarea si scaderea peste 10 , profesorii de la gimnaziu in nici un caz nu ii invata ce trebuiau sa ii invete la ciclul primar, asa ca astea sunt rezultatele
    Tot din ciclul primar vine si analfabetismul acela mare, din cauza ca in clasa pregatitoare si clasa I , se trec toti elevii chiar daca nu stiu sa citeasca si citesc pe litere, din clasa a II-a nu ii mai invata nimeni cititul, raman analfabeti pe litere sau sa ghiceasca cuvintele
    Doar nu credeti ca profesorii de gimnaziu stau sa invete elevii adunarea si scaderea peste 10 sau inmultirea si impartirea, nu, in nici un caz
    Ii trec cu 5 mai departe pe elevi , pentru ca la gimnaziu nu mai sta nimeni sa invete elevii tabla inmultirii si impartirii pe de rost sau adunarile si scaderile peste 10, de aici din ciclu primar , din cei 5 ani de primar vin ei fara sa le stie si raman asa pana la sfarsitul clasei a VIII-a, de aceea sunt rezultate la simulare si evaluare sub 5 , aproape de 50 % si intra la liceu cu notele de 1 si 2 sau 3
    Ce sa faca profesorii de liceu cu acesti elevi care nu stiu inmultirea, impartirea, adunarea , scaderea peste 10?????? Viitorii meseriasi
    Ei de abia stiu sa citeasca pe silabe sau cauta sa ghiceasca cuvantul-40 % analfabeti pe tara

    1. subscriu.
      cls IX, jumatate de clasa corigenta la fizica, prima sedinta cu parintii; stiti cum s-a pus problema? profesorul e de vina ca da subiecte prea grele… parintii au sarit cum ca ai lor copii au fost bursieri tot gimnaziul… eu am tacut pentru ca profesoara de fizica din gimnaziu a copilului meu dadea 10 pentru un pupic. In cele din urma profesorul de fizica a cedat si dupa cate o lucrare da si 10 pentru caligrafie, sau pentru cat de frumos arata caietul de fizica

  2. Algoritmii ajută cel mai mult exact pe acei copii care NU pot gândi inventiv, nu pot face saltul de la practic la abstract și invers cu mare ușurință. Algoritmii sunt structuri logice, ajută la formarea unor minime abilități de rezolvare, deși nu sunt singurele metode aplicabile pentru rezolvarea unor situații problemă.

    Pentru cei care POT, sigur, funcționează foarte bine și metodele creative. Dar pentru majoritatea absolută, algoritmii (în matematica de nivel primar-gimnazial) sunt absolut fundamentali. Până învață copiii să sară trebuie să învețe să meargă la pas.

    Pe lângă ce spune d-l Cristescu despre atitudinea părinților față de școală (și care se reduce practic la demotivarea elevilor), mai există și situația din ce în ce mai prezentă a fondului genetic, din păcate. Lucrez în rural. Primele generații pe care le-am avut aici (înainte de aderarea la UE) formau clase absolut normale, eterogene dar cu mulți copii de nivel mediu și câțiva care erau buni. După deschiderea granițelor, toți elevii medii sau buni s-au dus la oraș (în țară sau străinătate) și nu s-au mai întors niciodată. Cei foarte buni nici măcar n-au făcut prea mulți copii, indiferent unde s-au stabilit.

    Au rămas și au făcut copii foștii elevi mai slabi. Lor nu le-a plăcut școala, unii nici n-au putut să se descurce în ea indiferent cum au fost sprijiniți (în ciuda unor părerologi de pe site-ul ăsta, profesorii nu urăsc elevii). Copiii lor au ajuns la rândul lor în școală – nu sunt ajutați acasă, nici măcar verificați, nu le place nici lor școala, nu văd care e sensul educației, se gândesc doar la bani și traiul bun, chiar dacă pentru asta trebuie să muncească în meserii care nu necesită educație prea înaltă (și de altfel foarte respectabile, munca n-a înjosit pe nimeni), drept care nu depun niciun efort pentru a excela în școală. Aud peste tot în jurul lor că nu le trebuie matematică, nu le trebuie română, nu le trebuie fizică, nu le trebuie istorie/geografie/muzică/TIC, nu le trebuie nimic. Statul îi pedepsește practic să vină la școală vreme de 13 ani ca să-i chinuiască cu lucruri despre care li se spune constant, din toate direcțiile, că nu le vor fi necesare vreodată. Așa că și cei care mai au o inteligență nativă se pierd, uneori, iar majoritatea, din medii-normal dotați, au ajuns slabi-cel mult mediu dotați (cu destul de puțini din cei din urmă).

    Pierderea creierelor nu începe după facultate… a început imediat ce oamenii au fost liberi să meargă să-și construiască viața oriunde pot, iar cei care au avut un minim de inteligență, pregătire și motivare/suport (disperare/bani) au plecat deja. Putem să ne prefacem că din oameni cu inteligență scăzută se pot naște genii (și poate rareori chiar se întâmplă asta) dar în general, așchia nu sare departe de trunchi, spune proverbul. Iar lor, orice le-ai preda, la orice nivel, li se va părea greu, inaccesibil și inutil.

    Dar am ajuns în sfârșit și noi atât de PC încât nu mai e voie să vorbim și despre asta, că ”discriminăm”…

    1. Corect.Daca nu ai aptitudini pentru carte e ca și când ai pune un măgar sa învețe sa cânte pe note.Comparatia poate părea ilara unora și jignitoare altora doar bietul măgar știe ca este perfect adevărat și asa chin nu ii trebuie.
      Și asa este:f multi intelectuali nu mai fac copii.De ce?Pentru că…
      Da ,genetica este clara în multe privințe dar ei tot spera ca li se modifica și IQ-ul dacă ii tin cu forța la școală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Peste 1.600 de directori de școli au fost schimbați cu persoane numite „în interesul învățământului”, prin decizii ale inspectoratelor școlare. Doar pentru 300 dintre ei motivul schimbării a fost „deficiențe de management”

Peste 1.600 de directori și directori adjuncți de școli au fost schimbați din funcții în luna august, reprezentând 18.5% din totalul posturilor de conducere din sistemul preuniversitar de învățământ, potrivit…
Vezi articolul

DOCUMENT Formularul pentru consimțământul de vaccinare a minorilor. Gheorghiță: Campania din școli se va derula fie cu echipă mobilă, fie cu înființarea unui cabinet de vaccinare propriu, fie prin arondarea unității de învățământ la un centru de vaccinare din proximitate

Autoritățile au aprobat măsurile pentru organizarea campaniei de vaccinare din școli, care se va desfășura pe o perioadă de două luni din momentul începerii noului an școlar (13 septembrie) și…
Vezi articolul