Premierul Ludovic Orban a anunțat în urmă cu câteva momente, în Parlament, unde Guvernul își angajează răspunderea pentru modificările la OUG 114, Legea Bugetului și Legea bugetului de asigurări sociale că a acceptat o excepție în privința profesorilor din mediul preuniversitar – aceștia vor putea cumula pensia cu salariul, dacă vor să lucreze în continuare în învățământul de stat, potrivit G4Media.ro.
Redăm declarația premierului Orban din Parlament:
”În cuprinsul legii, de asemenea, trebuie să vă prezint câteva măsuri care vizează îndreptarea unor chestiuni care nu sunt în regulă. Practic, am introdus în proiectul de lege o interdicție de a cumula salariul obținut într-o instituție publică, cu pensia care este acordată, evident, tot de sistemul public de pensii sau de alte forme de pensii. Sigur că aici am acceptat amendamente, ca să arătăm că nu suntem lipsiţi de realism şi cunoaştem şi noi situaţiile care există, deşi aceste situaţii ar trebui să înceteze. Am acceptat un amendament privitor la anumite excepţii pe care să le facem; în învăţământul preuniversitar, în special în şcolile din mediul rural sunt situaţii în care nu există cadre didactice, învăţători, profesori care, în cazul în care am interzice ca aceste cadre didactice care sunt pensionari să nu mai predea copiilor, practic am putea lăsa clase din multe localități din mediul rural fără profesori. Ca atare, am acceptat pentru învățământul preuniversitar această excepție.
De asemenea, am acceptat o excepție, iarăși de foarte mult bun simț, privitor la excepția acordată asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități. Sunt situații în care membri ai familiei, care sunt cu pensionare pentru limită de vârstă, chiar se ocupă de membri ai familiei și care, dacă am fi introdus această incompatibilitate, practic, am fi putut lăsa persoane cu dizabilități fără asistenți personali care să aibă grijă de ei.
De asemenea, am acceptat o excepție privitoare la anumite companii și societăți. Vă dau câteva exemple, ca să înțelegeți; la CFR SA, la CFR Călători și la CFR Marfă există foarte mulți mecanici de locomotivă și personal angajat în mișcare, să nu le zicem acari, personalul care se ocupă de dirijarea traficului, care sunt angajați prin cumul pentru că, din cauza modului în care a fost tratată calea ferată în ultimii ani de zile, mulți ani de zile, nu mă refer numai la guvernul care a fost, din cauza salariilor destul de mici care au fost acordate, nu a existat posibilitatea asigurării funcțiilor respective decât de către personal cumulard. Dacă aplicăm, de exemplu, în CFR SA, în CFR Călători și în CFR Marfă această prevedere ca, de asemenea, în industria de apărare, unde există multe persoane care cumulează pensia cu venitul, înseamnă că, practic, de exemplu, pe calea ferată am putea să nu asigurăm mersul trenurilor în conformitate cu programarea, din cauza absenței mecanicilor de locomotivă care sunt vitali; fără mecanic de locomotivă trenul nu merge.
De asemenea, am introdus în lege ca de la 1 ianuarie să înceteze toate contractele prin detașare din mediul privat în mediul public. A existat o practică ca în instituțiile publice să fie angajați, prin detașare, oameni care fuseseră angajați în organizații neguvernamentale, în companii private care pur și simplu erau detașați fără niciun concurs, fără o testare a capacităților lor, dacă au sau nu posibilitatea, calitățile, pregătirea profesională, să exercite funcția publică respectivă, pur și simplu au fost detașați din privat, încălcându-se obligația ca funcțiile publice totuşi să fie ocupate prin concurs sau măcar să fie ocupate prin detaşare sau prin transfer de la alte instituții publice, de către oameni care au exercitat funcția publică și despre care există clar o evaluare privitor la capacitatea girării funcțiilor publice. Deci, de la 1 ianuarie, practic, toți cei care sunt astăzi angajați în sistemul public prin detașare din sistemul privat li se încheie contractul, cu o singură excepție notabilă și anume – am și făcut această excepție, am acceptat un amendament – este vorba de personalul Ministerului Afacerilor Externe. Evident că le-am dat un timp, până la 31 august, să își reglementeze problema, să ocupe funcțiile cu oameni angajați în sistemul public dar, la ora actuală, din personalul misiunilor diplomatice aproape 50% sunt angajați prin detașare din sistemul privat. Am fi lăsat misiunile diplomatice fără personal. Evident că nu acceptăm o lungă perioadă de timp să persiste acest mecanism, am dat un timp Ministerului Afacerilor Externe de a ocupa toate funcţiile prin concursuri organizate, astfel încât, în toate misiunile diplomatice, să avem angajați care sunt efectiv angajați, care sunt oameni care pot să gireze în cele mai bune condiții misiunile pe care le desfășoară.
De asemenea, am mai făcut o excepție privitor la cumulul pensiei cu salariul, mi-am adus aminte, la Şcoala Superioară de Aviație Civilă, unde, din 20 şi ceva de angajați, 18 sunt pensionari și la Academia Română cred că această minimă formă de respect față de acest înalt for al națiunii române am permis, dar și acolo pe o perioadă limitată. ”
Decizia vine după ce Edupedu.ro a scris că proiectul de modificare a OUG 114 prevedea, în forma inițială că niciun angajat bugetar nu mai poate cumula pensia cu salariul de la stat de la 1 ianuarie 2019. În această situaţie erau şi aproape 5 mii de profesori din şcolile de stat şi din universităţile publice, potrivit notei de fundamentare a proiectului, consultată de Edupedu.ro. Măsura venea în contradicţie cu mesajele date de ministrul Muncii, Violeta Alexandru şi premierul Ludovic Orban, care au declarat în ultimele zile că “se gândesc” ca pentru profesori, actori şi medici să existe o excepţie: cei care au pensii mai mici decât salariul minim brut, vor putea în continuare să cumuleze aceste venituri.
”Din centralizarea datelor transmise Ministerului Finanțelor Publice de ordonatorii principali de credite ai administrației publice centrale și locale, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2005 pentru reglementarea unor măsuri privind numărul de posturi și cheltuielile de personal în sectorul bugetar, la nivelul lunii octombrie 2019 se înregistra un număr de 13.474 posturi ocupate cu personal care cumulează pensia cu salariul”, se arăta în proiect.
- 3.944 profesori în învățământul preuniversitar
- 996 posturi în învățământul universitar
- 1.282 în unitățile sanitare
Efectele plecării din sistem în semestrul al II-lea al anului şcolar 2019-2020 a unui număr de profesori pensionari, fie toţi cei vizaţi, fie doar o parte, dacă aceştia ar alege să rămână la pensie şi să nu mai predea în şcolile/universităţile publice ar putea fi unele importante, scria Edupedu.ro pe 19 decembrie. Și asta pentru că era vorba despre o procedură care apărea în mijlocul anului şcolar şi intervenea în contracte aflate în derulare, putând afecta elevii care au ca profesori pe cele aproape 4 mii de cadre didactice în preuniversitar și pe studenții celor aproape 1.000 de profesori în facultăți.
Decizia vine după ce premierul Orban declara pe 10 decembrie că “în momentul în care faci excepţii, deschizi poarta la solicitări pentru excepţii care să fie făcute pentru orice categorie”, lăsând de înțeles că nu este de acord cu acordarea unor asemenea excepții de la regula interzicerii cumulării pensiei cu salariul în sistemul bugetar.
FOTO: gov.ro
Mihai Coman
R.P.
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
6 comments
Daca salariile in invatamant sunt asa de mari, de ce refuza posturile tinerii absolventi de studii superioare? Ma refer la tinerii din fruntea grupelor de studenti. Ca sa ajungi asistent universitar, pe langa facultate trebuie sa mai urmezi timp de 2 ani cursurile unui masterat, apoi doctorat, sa publici mai multe lucrari si in final te trezesti cu un salariu net de maxim 2500 lei.
Cati tineri absolventi cu note mari cunosti, Sutule, care sa accepte ca dupa 22-23 de ani de scoala sa primeasca salariul precizat anterior?
Lectorii universitari tineri aleg sa paraseasca invatamantul superior in favoarea marilor concerne. De aceasta problema se lovesc toate universitatile din Romania.
Cu cine mai acoperi posturile daca nu vor mai veni nici pensionarii?
Tinerii nu refuza sa predea la sate! Posturile sunt blocate sau se scot doar cuatele de 2-3 ore. Un profesor nu poate fi titular decat pe un post complet (min.18 ore) pe 4 ani. Insa scolile nu scot astfel de posturi la concurs. Scot posturi pe un 1, de suplinitor, care sunt si incomplete, astfel incat ori zbori daca reusesti cumva sa faci numarul de ore ori renunti. Se intampla sa iei examenul si sa fi tot suplinitor. Si asta inseamna ca vei da titularizarea iar la anul, si tot asa. Eu, de exemplu, am nota peste 7, si totusi se poate sa plec cu mana goala de la sedintele de repartizare. Nu ti se face o catedra daca ai nota peste 7. Se face o lista cu posturi si de multe ori aceasta se modifica pana la sedinte. Chiar mi-as dori sa lucrez la sat, insa sa stiu ca pot sa devin titular si sa progresez in domeniu, nu sa am acelasi stres an de an. Cunosc pe cineva care de 11 ani, cu definitivat, da titularizarea an de an si e suplinitor. Si materia nu numai ca nu este ceea ce se preda la scoala, pentru materii precum Limba si literatura engleza, insa este si grea si examenul este destul de greu.
O mare nesimțire la profesori! Nu fac nimic dar ocupă posturile celor tineri care nu au ce manca și sa si cumpere o casa!!!! Rusine!!!
Nu, domnule, Sutu! Nu pricepi despre ce este vorba! Aceste posturi NU SUNT OCUPATE de nimeni : fie că sunt doar ceva ore prin unele școli (până la jumătate de normă), fie că nu se duce nimeni în acele zone!
Nesimtire pe profesori? De ce? Ca raman cateva ore pe care nu le vrea nimeni? Pensionarii sunt ULTIMII care intra la repartitie. Nu au luat NICIODATA postul unui tanar pentru ca legea nu le permite. Cu toate astea, nu e inghesuiala in sistem de aceea raman fractiuni de norma neocupate.
Care tineri, Sutu? Cele 5 milioane din diaspora? Chiar ai impresia ca is asa multi doritori sa intre in invatamant? Nu stii pe ce lume traiesti, inspectoratele se roaga pur si simplu de pensionari sa vina sa tina locul titularilor…