Bursele pentru elevii navetiști de la sate și bursele de studiu trebuie să fie reintroduse în școli, solicită World Vision România: „Acestea asigurau o formă de sprijin pentru zeci de mii de copii din familii dezavantajate” / Organizația a cerut Ministerului Educației reanalizarea cotei de 30% per clasă pentru bursa de merit

2.014 vizualizări
Foto: World Vision România
Reintroducerea burselor pentru elevii navetiști din mediul rural, reintroducerea burselor de studiu și reanalizarea cotei de 30% per clasă pentru bursa de merit sunt cele trei solicitări făcute Ministerului Educației de Fundația World Vision România. Reacția organizației vine în perioada în care cea mai recentă metodologie de acordare a burselor școlare este supusă dezbaterii publice de către Ministerul Educației până în data de 4 septembrie 2023.

„În baza experienței programelor pe care le desfășoară de peste 30 de ani pentru accesul copiilor din mediile dezavantajate la o educație echitabilă și de calitate, inclusiv prin oferirea de burse, organizația a trimis către Ministerul Educației trei solicitări: reintroducerea burselor pentru elevii navetiști din mediul rural, reintroducerea burselor de studiu și reanalizarea cotei de 30% per clasă pentru bursa de merit”, scriu reprezentanții World Vision într-un comunicat primit de Edupedu.ro. 

În 30 de ani de prezenţă în România, World Vision a ajutat prin programele sale peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 18 judeţe.

„Ne dorim să înțelegem cum s-a ajuns la această cotă de 30% per clasă pentru bursa de merit – care sunt studiile și analizele de impact ale unei astfel de măsuri, dar și cum a fost stabilit procentul. În clipa de față, această propunere vine cu un grad semnificativ de imprectibilitate și de decalaje între clase. Există inclusiv riscul ca elevii să se transfere în clase cu un nivel mai scăzut de învățare pentru a-și crește șansele de a primi bursă de merit”, potrivit președintei Fundației, Mihaela Nabăr.

Reamintim că reacția World Vision are loc în condițiile în care proiectul de metodologie privind bursele școlare a stârnit reacția părinților și elevilor deopotrivă, plus a organizațiilor reprezentative ale acestora. Edupedu.ro a scris că bursele de merit vor fi acordate indiferent de medie, pentru primii 30% dintre elevii fiecărei clase, conform proiectului pus în dezbatere. Singura condiție este nota de la purtare. Prin modificările făcute de noua lege și de proiectul de HG, dispar 91 de mii de burse de studiu.

Revenind la reacția World Vision, organizația explică și argumentele pentru care solicită cele trei modificări în actuala legislație privind bursele elevilor:

1. „Fundația cere reintroducerea burselor sociale destinate elevilor navetiști din mediul rural, pentru toate ciclurile de învățământ din mediul preuniversitar. Deși în urmă cu un an fundația World Vision România și alte organizații reprezentative din domeniul educației au atras atenția asupra faptului că eliminarea burselor pentru liceenii de la sate navetiști va crește riscul abandonului școlar, iar CNCD a confirmat că este o măsură discriminatorie, observăm că Ministerul Educației nu a ținut cont de argumentele venite dinspre societatea civilă și alte instituții abilitate. 

Concret, în loc să fie reintroduse bursele pentru liceenii din mediul rural care sunt nevoiți să studieze în altă localitate, așa cum prevedea ORDINUL nr. 3.073 din 31 ianuarie 2022, Ministerul Educației elimină, prin ultima propunere de metodologie pentru acordarea burselor, acest drept pentru toți elevii navetiști din mediul rural: atât din ciclul primar și gimnazial, cât și din ciclul liceal.

Reamintim doar câteva date ale fundației World Vision România din cercetările realizate preponderent pe un eșantion de copii și adolescenți din mediul rural, care arată de ce ar trebui să păstrăm această bursă.

  • Doi din zece părinți din mediul rural nu-și susțin copiii la liceu din cauza greutăților financiare;
  • 18% dintre adolescenți nu au bani pentru biletul de autobuz către școală;
  • 14% merg frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncaţi, 
  • 35% niciodată sau doar uneori au suficiente rechizite și cărţi pentru școală;
  • Un sfert dintre copii spun că elevii din familiile sărace sunt discriminaţi (mult sau foarte mult).

Totodată, reamintim decalajul dintre mediul urban și mediul rural pe care îl vedem în fiecare an la rezultatele de la examenele naționale. Doar 42,3% dintre elevii înscrişi în clasa I acum 12 ani au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat în sesiunea de vară 2023. În mediul rural, situaţia este mult mai gravă: doar 27,7% au promovat Bacalaureatul dintre cei înscrişi în 2011 la şcoală. În același timp, numărul de note sub 7 de la Evaluarea Națională este de două ori mai mare în rândul elevilor de la sate față de colegii lor din mediul urban.

2. Cerem reintroducerea burselor de studiu în varianta Ordinului nr. 3.073 din 31 ianuarie 2022, care prevedea că un elev poate beneficia de bursă de studiu dacă venitul per membru de familie nu depășește minimul pe economie și dacă are media anuală cel puțin 7,50. 

Prin vechea metodologie, bursa de studiu împreună cu bursa pentru elevii navetiști din mediul rural asigurau o formă de sprijin pentru mii de copii din familii dezavantajate, dar care reușeau totuși să ajungă la școală. 

De exemplu, venea în sprijinul unui copil crescut doar de mama sau de tatăl său al cărui salariu poate depășea doar cu 100 de lei salariul minim. La fel cum venea și în sprijinul unei familii cu doi copii și unde ambii părinți câștigau minimul pe economie ori în ajutorul unui elev de la sat care trebuie să facă naveta în fiecare zi pentru a ajunge la liceu sau la școală.

Mii de copii pentru care aceste burse reprezentau posibilitatea unui abonament de autobuz sau de cumpărat minimul de rechizite necesar rămân pe dinafară dacă actuala propunere de metodologie pentru burse va fi adoptată. 

De asemenea, considerăm criteriile pentru bursa socială mult prea restrictive. Mai exact, acestea se raportează doar la copiii care trăiesc în sărăcie extremă, dar ce se întâmplă cu cei peste 40% de minori din România care trăiesc în risc de sărăcie și exluziune socială (conform Eurostat)? Totodată, credem că este important să luăm în considerare legătura directă care există între sărăcie și lipsa educație: 85% din copiii români care provin din familii cu o slabă educație se confruntă și cu deprivări materiale. Așadar, eliminarea bursei pentru elevii navetiști din mediul rural și a bursei de studiu nu fac decât să îngreuneze parcursul educațional al majorității copiilor din mediile dezavantaje care se confruntă cu două obstacole: lipsa de educație a părinților și lipsa unui venit pentru un trai decent.

3. Ne dorim justificarea și reevaluarea cotei de 30% de elevi/clasă pentru acordarea burselor de merit.

Conceptul de meritocrație asociat unei treimi dintre elevii acestei țări nu reflectă realitatea din teren. Într-o țară în care 44% dintre elevi sunt analfabeți-funcționali (conform rezultatelor testărilor PISA) și 30% care ar primi bursa de merit, ar însemna că doar 26% dintre elevi sunt de nivel mediu. Astfel, noua metodologie propusă de Ministerul Educației tratează copiii ca și cum ar fi la două extreme în privința nivelului de învățare. Nu vedem cum sunt sprijiniți copiii de nivel mediu de învățare, care nu trăiesc la limita de supraviețuirii, dar vin totuși din familii vulnerabile. 

“Ne dorim să înțelegem cum s-a ajuns la această cotă de 30% per clasă pentru bursa de merit – care sunt studiile și analizele de impact ale unei astfel de măsuri, dar și cum a fost stabilit procentul. În clipa de față, această propunere vine cu un grad semnificativ de imprectibilitate și de decalaje între clase. Există inclusiv riscul ca elevii să se transfere în clase cu un nivel mai scăzut de învățare pentru a-și crește șansele de a primi bursă de merit. Pentru un elev care învață foarte bine, dar vine dintr-o familie dezavantajată, suma de 450 de lei (cât reprezintă cuantumul bursei de merit) poate ajunge un factor determinant în această direcție. Subliniem că Fundația World Vision România sprijină stimulentele financiare pentru elevi și apreciem că se dorește extinderea procentului de copii recompensați pentru evoluția școlară, dar ne dorim ca astfel de măsuri să se aplice în baza unei radiografii corecte a situației educaționale și sociale a acestora. În plus, în situația de față, avem îndoieli că denumirea de “bursă de merit” atribuită pentru 30% dintre copiii din fiecare clasă este cea mai corectă din punct de vedere al definiției meritului, așa cum se raportează celelalte țări din UE și nu numai la elevii cei mai performanți”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

„Nu suntem de acord cu eliminarea burselor pentru elevii din mediul rural care învață în altă localitate decât domiciliul lor și nici cu eliminarea burselor de studiu. Trebuie să oferim astfel de burse pentru cât mai mulți copii din medii dezavantajate, care chiar au nevoie de acestea, nu să le eliminăm și fără să-i întrebăm pe copii mai întâi. Mulți elevi depind de aceste burse. În primul rând, copiii respectivi trebuie să folosească transportul în comun oferit de firme private, deseori la un preț costisitor, pentru a ajunge la școală. Iar în multe cazuri, școlile nu le decontează prețul abonamentelor. În al doilea rând, pe lângă transport, rămân multe cheltuieli, poate mai puțin văzute, pentru copii. De la faptul că nu ai avut timp să-ți pregătești pachetul de mâncare și ai nevoie să-ți cumperi ceva de la magazin la situațiile în care ți se rupe singura pereche de adidași și trebuie să-ți cumperi urgent alta. Pentru alți copii, aceste burse reprezintă singura posibilitate de a-și sprijini familiile cu cheltuielile pentru alimente sau alte nevoi de bază. Sperăm că Ministerul Educației va reveni asupra deciziei. Cu toții ne dorim o generație de copii cât mai pregătiți pentru viitor, iar încurajarea participării la școală este fundamentală în acest scop”, a transmis Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România.

În context, Federația părinților a anunțat că nu susține acordarea burselor de merit fără prag de medie pentru 30% dintre elevii fiecărei clase, așa cum prevede proiectul cu regulile de acordare. Iulian Cristache, președintele FNP a declarat că „propunerea actuală nu ne aparține”.

Critici au venit și de la Consiliul Național al Elevilor. Organizația solicită plata integrală a cuantumului minim al burselor și acordarea acestora și pentru premianții la competițiile județene.

Mai multe asociații ale elevilor au criticat și ele proiectul de ordin de ministru privind modalitatea de acordare a burselor școlare și au solicitat schimbarea acestuia: „Asociațiile de elevi din țară au criticat noul sistem propus încă de la introducerea sa la nivelul Legii învățământului preuniversitar. Proiectul de metodologie publicat perpetuează haosul început de lege, ridicând mai multe semne de întrebare”, se arată în comunicat.

Într-o analiză pe mediile de la clasa a IX-a, Edupedu.ro a arătat cum bursele de merit de 450 de lei vor fi primite în acest an școlar și de primii opt elevi din cea mai bună clasă de a IX-a de la Colegiul „Sf Sava“, cu ultima medie 9,97, și de primii opt de la Liceul „Pallady“, cu medii între 6,72 și 5,10.

Edupedu.ro a mai arătat că, potrivit regulilor aflate în dezbatere acum, niciun elev nu va primi cuantumul minim al burselor, altele decât cele sociale, stabilit de noua lege a Educației, cel puțin în acest an școlar, pentru că în fiecare lună sunt zile de vacanță.

Joi la ora 14 Ministerul Educației a organizat o dezbatere publică deschisă pentru maximum 100 de persoane, în sistem de videoconferință. Dezbaterea publică a fost solicitată de către FePal – Federația părinților și aparținătorilor legali – și vizează proiectul de metodologie pentru acordarea burselor și cel pentru funcționarea consiliilor de administrație din școli.


4 comments
  1. De ce nu folosoti banii aceea pentru a construii unitati mobile de bucatarii. Gasiti si mana de lucru in mod sigur. Sau mai bine achizitionati un sistem automat brevetat de preparare a mancarii. Cumparati alimentele/materia prima de la localnici. Bursele pe care le dati se duc pe cu totul altceva si nu faceti altceva decat sa aruncati mai bine de 60% din bani (vb de efect).

  2. Copiii care invatau de 9 erau motivati sa invete si mai mult pentru a primi bursa de merit.Cel putin in lumea asta in care tehnologia si libertatea îi domina aceasta bursa îi motivau sa dea mai multa atentie invataturii.Nu este corect fata de acesti elevi sa fie puși in aceeasi linie cu acei elevi care din pacate nu au interes maxim la scoala.Din pacate nu copiii constiinciosi si harnici sun prioritatea tarii ci baizadelele…..se stie.

  3. Felicitări, pt inițiativa! Nu este corecta aceasta propunere ca 30 % dintre elevii unei clase să obțină bursa de merita. Asta ar genera diferențe foarte mari între clase. Dacă intr-o clasa bună pot exista copii care au avut media 9,80 și nu vor putea obține bursa de merit pt că nu se afla între cei 30%, intr-o clasa mai slaba se poate obține bursa de merit și cu media 8,00. Consider că actualele criterii de acordare a burselor de merit sunt obiective ( media generala minimum 9,50, media 10 la purtare…).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scoaterea Informaticii de la BAC generează reacția dură a celor mai bune universități: scrisoare către Andronescu de la profesorii de Informatică din Consorțiul Universitaria

Scoaterea informaticii de la bacalaureat – așa cum prevede viziunea pe educație lansată de Ecaterina Andronescu – generează reacția dură a celor mai bune universități*. Profesorii de informatică din Universitatea…
Vezi articolul

Câte 20 de profesori și directori din 216 școli participă, în martie și aprilie, la Studiul Principal TALIS 2024, făcut de OCDE în 50 de state, printre care și România / Cercetarea are și un modul de evaluare a cunoștințelor pedagogice generale ale profesorilor

Eșantionul TALIS 2024 are, în România, 4.000 de profesori participanți, potrivit unui comunicat dat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Eșantionarea și alegerea profesorilor a fost făcută…
Vezi articolul

Reorganizarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice din învățământul militar, „o prioritate majoră” în noua Strategie Militară a României

Reorganizarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice este „o prioritate majoră” pentru învățământul vocațional militar, potrivit Strategiei Militare a României, pe care Guvernul vrea să o adopte…
Vezi articolul

Transformarea meritului în mită electorală, rețeta Deca-Iohannis pentru reforma Educației din România: bursele de merit de 450 de lei vor fi primite în acest an școlar și de primii opt elevi din cea mai bună clasă de a IX-a de la Colegiul „Sf Sava“, cu ultima medie 9,97, și de primii opt de la Liceul „Pallady“, cu medii între 6,72 și 5,10

Legea care a fost prezentată de președintele Klaus Iohannis și de ministrul Educației Ligia Deca drept „reformatoare“ pentru învățământul din România se pregătește să intre în vigoare, iar odată cu…
Vezi articolul