Calendarul anului școlar 2023-2024, pus în dezbatere de Ministerul Educației, are o vacanță de primăvară care nu cuprinde nici Paștele Catolic, nici Paștele Ortodox

25.298 de vizualizări
Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com
În structura anului școlar viitor, 2023-2024, lansată în dezbatere publică de Ministerul Educației vineri, 27 ianuarie, vacanța din luna aprilie nu cuprinde nici Paștele Catolic, nici Paștele Ortodox, fiind pusă la mijlocul unei perioade de peste o lună distanță între cele două sărbători. Structura este încă în dezbatere încă două săptămâni, până pe 10 februarie 2023. O situație similară a mai fost și în anul 2013, dar și în anul 2016. În 2021, au existat chiar două vacanțe distincte – detalii, mai jos.

Concret, conform calendarului anunțat de Ministerul Educației în variantă de proiect, vacanța este marcată cu verde, ca celelalte vacanțe, și cuprinde zilele 13-21 aprilie 2024, fiind situată la mijlocul acestei luni și separând modulul 4 de modulul 5 din anul școlar 2023-2024.

Prima zi de Paște Catolic este, în anul 2024, duminică 31 martie. În ceea ce privește Paștele Ortodox, acesta pică pe 5 mai 2024, astfel că diferența dintre cele două este de 35 de zile.

Calendarul anului școlar arată că vor începe cursurile pe 11 septembrie 2023, iar durata acestora ar fi tot de 36 de săptămâni, ca acum. Împărțirea pe module rămâne, potrivit proiectului, la fel și vacanța de schi în luna februarie, decisă de inspectoratele școlare. – detalii aici

Ce s-a întâmplat în alți ani în care au fost diferențe mari între cele două date ale Paștelui

În anul 2013 a existat o situație similară, chiar cu aceleași date: 31 martie 2013 pentru Paștele catolic și 5 mai pentru cel ortodox. La acea vreme, structura anului școlar 2012-2013 a cuprins vacanța de Paști între 6 aprilie și 14 aprilie 2013, după cum scria HotNews.ro.

În anul școlar 2015-2016, vacanța de Paști a fost pusă între 23 aprilie 2016 și 3 mai, potrivit HotNews.ro. Ea a cuprins doar Paștele ortodox care a fost pe 1 mai, dar nu și Paștele catolic de pe 27 martie 2016.

O situația recentă a fost și recent, în anul școlar 2020-2021. În primăvara anului 2021, Paștele catolic a fost pe 4 aprilie, iar Paștele ortodox în 2 mai. În structura anului școlar au fost prevăzute două vacanțe de câte o săptămână în perioadele: 2 aprilie – 11 aprilie și 30 aprilie – 9 mai 2021, după cum nota EduPedu.ro la acea vreme.

Structura completă a anului școlar 2023-2024

Anul școlar 2023 – 2024 se structurează, pe intervale (module) de cursuri și intervale de vacanță, astfel, potrivit proiectului:

Cursuri – de luni, 11 septembrie 2023 până vineri, 27 octombrie 2023.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 28 octombrie 2023 până duminică, 5 noiembrie 2023.

Cursuri – de luni, 6 noiembrie 2023 până vineri, 22 decembrie 2023.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 23 decembrie 2023 până duminică, 7 ianuarie 2024.

Cursuri – de luni, 8 ianuarie 2024 – până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024 sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.

  • Vacanță – o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.

Cursuri – de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024 sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 13 aprilie 2024 până duminică, 21 aprilie 2024.

Cursuri – de luni, 22 aprilie 2024 până vineri, 21 iunie 2024.

  • Vacanţă – de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024

În forma actuală, proiectul mai prevede:

– Desfășurarea Programului național „Școala altfel” și a Programului „Săptămâna Verde” în perioada 11 septembrie 2023 – 12 aprilie 2024, la decizia unităților de învățământ.

– Săptămâna de vacanță, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024.

Prin excepţie,

  • „pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 7 iunie 2024;
  • pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 14 iunie 2024;
  • pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la litera a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 28 iunie 2024;
  • pentru clasele din învăţământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare”.
DOCUMENT Descarcă Proiectul integral de Ordin privind structura anului școlar 2023-2024 poate fi consultat aici:

Propunerile și sugestiile cu privire la proiectul de act normativ pot fi trimise la Ministerul Educației, până la data de 10 februarie 2023.

Calendarul anului școlar actual, 2022-2023, pentru fiecare județ, în format printabil, poate fi consultat aici.

Foto: © Oksun70 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
BREAKING Calendarul anului școlar 2023-2024, lansat în dezbatere de Ministerul Educației / Școala ar începe pe 11 septembrie, dar ar fi prelungită până pe 21 iunie, tot pe module și cu vacanță „mobilă” în februarie

12 comments
  1. In mintea lor perversa gandesc ca 1 mai miercuri e liber, joi baga o punte, vineri 3 mai Vinerea Mare e liber, sambata si duminica sunt oricum nelucratoare de Inviere si Pasti prima zi. Si dupa aceea, de luni, a doua zi de Pasti la scoala. Nu ma mai mira nimic. Nu sunt aceiasi cretini care ne-au chemat in vacanta Sarbatorilor de iarna la ore? Ori e Bucuresti, ori Seul, totuna. Au murit oameni in ’89 ca sa fim tot in Comunism in 2023. Pumnul in gura e legea lui Iohannis de cand e presedinte.

  2. Vacanta intre sarbatorile de paste – basca 1 mai si libera.
    Ce scoala se poate face in saptamana cu pastele ? 1 mai – marti – liber, 4 mai vineri – vinerea mare, luni 6 mai liber, marti 7 mai liber.
    Acolo sunt 2 saptamani faramitate . Chiar nimeni nu se gandeste sa le uneasca intr-o vacanta de 2 saptamani si se rezolva toate faramele !
    Bagam vacantele asa cum se nimereste, ce scoala mai putem face ?
    Basca faramarea cu vacantele de o saptaman intre module ? Nu foloseste nimanui vacanta de 1 saptamana, e doar o rupere a ritmului de invatare.
    Ne bucuram inainte de covirusache ca am scapat de vacanta “imbecila” din februarie si ne-am trezit cu inca una in octombrie !
    Se doreste doar DISTRUGEREA invatamantului, mai bine spus ce a mai ramas din el.

    1. Ela Popescu, asa ceva nu va accept nimeni. Cum sa nu dai vacanta de Pasti? Noi, prostii Europei? Cand toti sarbatoresc noi mergem la scoala? Doamne fereste, dar unde traim? In Coreea de Nord?

  3. dacă s ar revizui materiile.si ar fi scoala din nou pe 3 trimestre wr fi ideal este multa materie iar elevii nu au cum sa acumuleze nici 50% iar împărțirea pe module este catastrofala pentru elevi anul școlar fiind foarte mult fracționat nu se face nimic pentru îmbunătățirea învățământului romanesc ci doar se distruge

  4. Cea mai buna structura a anului școlar :

    -TREI TRIMESTRE
    – 15 septembrie început de an scolar (indiferent în ce zi cade)
    – Crăciun – 3 săptămâni vacanta
    – Paște – 2 săptămâni vacanta
    – 15 iunie ultima zi de școală (indiferent în ce zi cade)

    1. Mergeau si doua semestre,nu neapărat trei,iar vacantele alea specificate de dumneavoastră mai sus sunt bune.Dar nu le pasa.Doamna de la putere e la fel de praf ca si Câmpeanu,slugi oarbe si atat.Iar programa are nevoie de actualizare din mai multe motive.

  5. În loc sa gândim serios și responsabil ce masuri sa luam pentru a aduce învățământul romanesc pe un loc onorabil, ne complicam aiurea cu tot felul de probleme (se pare capitale pt Ministerul Învățământului) vacantele, module, semestre sau trimestre etc. etc.
    Nu tu programa revizuita adaptata timpului, nu manuale unice, (respingem din start varianta manuale alternative care umple buzunarele smecherilor) vizate și agreate de Minister, pusa la punct școală on-line (pt situații deosebite, vezi pandemia).
    Ce părere aveți?

    1. Ma iertati dar nu se doreste decât destabilizarea copiilor. România educată a lui Iohanis este Romania dereglata ….pas cu pas spre dezastru …din pacate…noi părinții stam nepăsători și le dăm voie acestor nemernici sa isi bată joc de copii, de profesori, de noi …de viitorul acestei țări. Analfabeti funcționari pe banda rulantă…asta nu este ÎNVĂȚĂMÂNT din pacate ….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cătălina Curceanu, director de cercetare la Institutul de Fizică Nucleară din Italia, reacție virulentă către Ministerul Educației și Președintele Iohannis, după apariția planurilor-cadru de liceu: Într-o lume care avansează, a lua o decizie ca aceasta echivalează cu o sinucidere

Fizica, chimia și biologia nu ar mai apărea în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real, la clasele a XI-a și a XII-a, conform drafturilor de planuri-cadru pentru liceu…
Vezi articolul

Ministerul Educației nu știe câți elevi navetiști trebuie să primească sume forfetare care nu pot fi decontate prin lege: Practic, cred că în toate județele avem această situație, spune secretarul de stat Sorin Ion / Propunerile elevilor pe proiectul de hotărâre de guvern privind alocarea sumelor forfetare pentru transport

Ministerul Educației nu știe câți elevi navetiști sunt în situația în care trebuie să primească sume forfetare care nu pot fi decontate prin legea actuală. Este vorba despre acei elevi…
Vezi articolul

Raport al ministerului Educației: Doi din zece absolvenți de liceu nu se înscriu la bacalaureat, trei din zece nu reuşesc să-l treacă. 28% au luat medii între 6 și 7

Doi din zece absolvenți de liceu nu se înscriu la bacalaureat, potrivit celui mai recent raport despre starea învățământului preuniversitar publicat de Ministerul Educației.  Documentul analizează examenul de Bacalaureat și…
Vezi articolul