Când elevului i se dă o notă proastă, mai mult se demotivează și mai mult se adâncește în rana mentalității că nu poate și că nu e bun, spune profesorul Flavian Georgescu: Trebuie să știm că elevii au nevoie de reușite mici și dese

Profesorul Flavian Georgescu a declarat, referitor la cum poate fi crescută încrederea elevilor, că ei „au nevoie de reușite mici și dese”. „Dacă acum 30 de ani, unui elev i se punea nota 4, ca a doua zi să fie înverșunat și să demonstreze profesorului că el e bun, în ziua de azi, observ cum lucrurile nu mai funcționează la fel”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Sfatul Profesorului” de la Național FM, în colaborare cu educatieprivată.ro.

„Trebuie să știm că elevii au nevoie de reușite mici și dese. Însă, aici apare o mare problemă a noastră, a adulților. Noi așteptăm de la elevi să ne arate ceva măreț pentru a-i lăuda, pentru a avea motiv să îi apreciem. Nu, noi, adulții, noi, dascălii, trebuie să le creăm elevilor contextul necesar pentru a se simți mereu apreciați și utili. Abia apoi, când se vor simți astfel, vor încerca și mai mult să ne demonstreze ce pot ei și așa vor veni rezultatele și succesele lor”, a precizat profesorul.

Flavian Georgescu a făcut o comparație cu o situație de acum 30 de ani și a concluzionat că „lucrurile nu mai funcționează la fel”:

„Dacă acum 30 de ani, unui elev i se punea nota 4, ca a doua zi să fie înverșunat și să demonstreze profesorului că el e bun, în ziua de azi, observ cum lucrurile nu mai funcționează la fel. Când elevului i se dă o notă proastă, mai mult se demotivează și mai mult se adâncește în rana mentalității că nu poate și că nu e bun.

Fiecare copil are are nenumărate motive pentru care poate fi apreciat. Poți să îl întrebi, de exemplu, cât face 5 ori 5. După ce îți răspunde, îl poți felicita în fața clasei, spunându-i că anul trecut nu știa tabla înmulțirii și iată că acum a învățat-o și cât de repede a răspuns. Reacția copilului va fi ca apoi să învețe și mai mult. Asta pentru că i-a plăcut să fie apreciat și a simțit că poate. Asta înseamnă încredere în tine”, a completat cadrul didactic.

Despre notarea elevilor

În luna septembrie, Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „fiecare profesor este suveran pe rubrica lui și stabilește modalitatea de evaluare a elevului pe care îl pregătește”. Acesta a mai spus că după a două perioadă de învățare „ar trebui să existe cel puțin o notă la fiecare disciplină”.

 Profesorii vor pune cel puțin 4 note pe an școlar la o disciplină, prevede noul regulament de organizare și funcționare al unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP).

ROFUIP 2024, aprobat prin ordin de ministru pe 6 august și publicat în Monitorul Oficial (MO) pe 12 august, menționează și că pentru disciplinele cu mai puțin de o oră pe săptămână este nevoie de cel puțin două note până la încheierea cursurilor.

Iată ce scrie în ROFUIP 2024:

”Articolul 107 – (4) Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru.

La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este, de regulă, cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ, dar nu mai mic de patru note pe an școlar pentru fiecare disciplină. În cazul disciplinelor de studiu cu mai puțin de o oră/săptămână, numărul minim de note acordate pentru un an școlar este de două”.

Despre evaluarea elevilor, potrivit ROFUIP 2024

Art. 103 – „(1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.

(2) La sfârşitul clasei pregătitoare și clasei I, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil împreună cu consilierul școlar, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. 

ART. 104 – (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

a) evaluări orale;

b) teste, lucrări scrise;

c) experimente şi activităţi practice;

d) referate;

e) proiecte;

f) probe practice;

g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei/inspectoratele școlare.

(2) În învăţământul primar, la clasele I-IV, în cel gimnazial, liceal, profesional şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar. 

ART. 106 – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;

b) calificative la clasele I-IV din învățământul de masă şi, respectiv, pentru clasele I-IV și pentru nivelul de învățământ gimnazial din învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;

c) note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi în învăţământul postliceal;

d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;

e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.

(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/data”, respectiv „Nota/data” sau în catalogul electronic, în cazul unităţilor-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării şi arhivării acestuia la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat.”

Citește și:

Flavian Georgescu, profesor de matematică: Dacă urmează un examen național cu timp de lucru de 2 ore, încercați să faceți acasă simulări care chiar să dureze 2 ore și abia apoi uitați-vă la soluții

Flavian Georgescu, profesor de matematică: Ordinea nu e să îi învățăm pe elevi să calculeze integrale, ci mai întâi să îi învățăm de ce trebuie să învețe integralele. Îi vom câștiga pe elevi, le vom arata utilitatea și chiar frumusețea matematicii

Trist este că majoritatea orelor de matematică au ca scop învățarea unor algoritmi care mai departe duc la promovabilitatea unui examen, spune profesorul Flavian Georgescu: Scopul matematicii este să te învețe să gândești rațional, obiectiv. Această disciplină nu are legătură cu învățatul pe de rost

În primele 5-10 minute, citiți cu mare atenție toate subiectele unei probe de examen, fie că este vorba de un test la școală, de un examen național, de olimpiadă, spune profesorul Flavian Georgescu: Ce înseamnă să le citiți? De exemplu, mă uit pe problema 1, o înțeleg, eventual mi-o și notez pe ciornă și stau un minuțel și mă gândesc cum s-ar rezolva

Prin ce trece un copil conștiincios care a luat 4. Profesorul Flavian Georgescu: Dacă părintele îl învinovăţeşte, practic, toată munca lui o va resimţi în zadar, va fi demoralizat, va căpăta teamă de şcoală, iar învăţatul îl va face din frică

De ce trebuie să meargă copiii la şcoală? / Flavian Georgescu: Degeaba ne dorim să aibă rezultate bune la şcoală, dacă noi, acasă, nu facem decât să blamăm şcoala, profesorul, inspectorul şi aşa mai departe