Căprioarele, mistreții și peștii sunt cele mai frecvent braconate specii de animale, arată primul studiu despre acest fenomen în România, realizat de cercetători din cadrul Universității din București / Tulcea, Bacău și Hunedoara – principalele zone în care se practică braconajul

Căprioarele, mistreții și peștii sunt speciile de animale cele mai frecvent braconate, arată studiul „Wildlife at Risk: A Media-Baed Analysis of Wildlife Poaching in Romania”, realizat de un grup de cercetătorii din cadrul Universității din București, folosind relatări din presa locală și națională, din perioada 2007-2024. Potrivit publicațiilor consultate de aceștia, principalele județe în care se practică braconajul sunt Tulcea, Bacău și Hunedoara. Studiul a fost popularizat de publicația SciDigest.ro.

• De menționat că este primul studiu care vizează acest fenomen în România. Acesta a fost realizat de cercetătorii Andra Claudia Neagu, Steluța Manolache și Laurențiu Rozylowicz, din cadrul Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact al Universității din București. Cercetarea se bazează pe informațiile extrase din 58 de publicații locale din toată țara și opt publicații naționale – în total 1.105 de articole jurnalistice din perioada 2007-2024.
• Autorii studiului precizează că, deși presa este principala sursă de informații pentru documentarea acestui subiect, în lipsa unor date oficiale, analiza poate fi afectată de „subraportare sau supraraportare determinate de interesul jurnalistic”.

Potrivit studiului, specia ungulatelor, adică animale copitate, este principala țintă a braconajului. Cercetătorii au găsit informații despre braconajul acestora în 41,7% dintre articolele analizate. Este vorba în special despre căprioare și mistreți, care apar în peste două din cinci articole.

Următoarea categorie de animale vizată de braconaj este reprezentată de pești și alte specii acvatice. Informații despre astfel de activități au fost identificate în peste o treime (33,8%) dintre articolele selectate. Acestea menționează, cu precădere, carasul și sturionii, care sunt protejați prin convenții internaționale, conform publicației citate.

Urmează animale carnivore mari: ursul brun, lupul cenușiu și râsul eurasiatic. Aceștia sunt capturați cu ajutorul unor capcane ilegale, plasate în apropierea satelor din Carpații centrali și de est. Printre motivele care stau la baza braconajului îndreptat asupra acestor animale se numără intoleranța comunităților față de acestea.

Cel mai adesea, carnea acestor animale este folosită pentru comerț. Cercetătorii atrag atenția că, pentru a pune capăt acestui fenomen, nu este suficient îndemnul la respectarea legii, ci este nevoie de soluții pentru problemele financiare și presiunile sociale care îi determină pe oameni să practice braconajul.

Studiul indică județele Tulcea, Bacău și Hunedoara drept zone în care activitățile de braconaj sunt cele mai frecvente. Cea mai frecventă metodă de braconaj este împușcarea animalelor, identificată de cercetători în aproape jumătate dintre articole – 44,98%. Urmează pescuitul ilegal, identificat în 33,76% dintre sursele analizate și capcanele neautorizate, menționate în 9,41% dintre articole.

Autorii studiului recomandă mai mult accent pe supravegherea ariilor în care trăiesc animale protejate, prin intensificarea patrulelor și introducerea de instrumente de monitorizare bazate pe Inteligență Artificială. În plus, aceștia subliniază că implicarea localnicilor în activități de ecoturism ar putea duce la diminuarea problemelor financiare pe care braconierii încearcă să le acopere prin astfel de activități.

DOCUMENT Studiul dedicat braconajului din România, realizat de cercetătorii din cadrul Universității din București