Un președinte extremist ar însemna sfârșitul democrației și ar îndrepta România către iliberalism, care este un pericol, a avertizat pentru Edupedu.ro profesorul Mihai Manea. Contactat de Edupedu.ro după ce primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost câștigat de liderul partidului extremist AUR cu peste 40% din voturi, urmat de candidatul pro-european Nicușor Dan cu 20,99% din voturi, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România Mihai Manea a atras atenția că iliberalismul este o ideologie dezvoltată în ultimii 20 de ani mai ales în Europa Centrală, care cultivă „teme false, exagerate, «poporul», «rolul poporului», «poporul își ia în mâna sa soarta»”.
„Un președinte extremist ar însemna sfârșitul democrației. Sunt ani negri pentru democrație. Și România se va duce către iliberalism. Dacă vă duceți la Budapesta sau duceți la Bratislava, n-o să vedeți prin stradă elemente care să ne arate regimuri autoritare. În momentul de față însă și la români, în România, ne îndreptăm către zile negre pentru democrație. Democrația românească este în impas pentru simplul motiv că suveranismul a luat avânt și un avânt foarte mare”, a declarat Mihai Manea.
„Iliberalismul susține că vrea să vorbească în numele poporului, deși poporul nu-i altceva decât un instrument care acționează pentru democrație. E foarte bine reprezentat de Victor Orban și de partidul Fides în Ungaria, a câștigat adepți serioși în Slovacia, sub președinția lui Robert Fico, iar în ultimă instanță vorbim de președinția guvernului italian, a doamnei Georgia Meloni. Lucrurile nu par la prima vedere că s-ar întâmpla, dar acolo o analiză profundă a scos la iveală faptul că încălcările drepturilor omului se produc, lupta asta împotriva diversității, a egalității, gândiți-vă ce face Donald Trump în Statele Unite pe tema asta”, a explicat președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România.
Mihai Manea este profesor de istorie, doctor în istoria relațiilor internaționale si studii europene, autor de lucrări științifice, metodice și articole în periodice, membru al Comisiei Naționale de Istorie, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România (APIR – Clio).
Redăm explicațiile profesorului de istorie Mihai Manea privind iliberalismul, acordate Edupedu.ro:
Edupedu.ro: Ce ar însemna un președinte extremist pentru democrație?
Mihai Manea, profesor de istorie: Un președinte extremist ar însemna sfârșitul democrației. Sunt ani negri pentru democrație. Și România se va duce către iliberalism. Dacă vă duceți la Budapesta sau duceți la Bratislava, n-o să vedeți prin stradă elemente care să ne arate regimuri autoritare. În momentul de față însă și la români, în România, ne îndreptăm către zile negre pentru democrație. Democrația românească este în impas pentru simplul motiv că suveranismul a luat avânt și un avânt foarte mare.
Edupedu. ro: Ce este iliberalismul?
Mihai Manea, profesor de istorie: Iliberalismul este o ideologie dezvoltată mult în Europa ultimilor ani, ultimelor două decenii, mai ales în Europa Centrală, care cultivă, dacă vreți, teme false, exagerate, „poporul”, „rolul poporului”, „poporul își ia în mâna sa soarta”.
Iliberalismul susține că vrea să vorbească în numele poporului, deși poporul nu-i altceva decât un instrument care acționează pentru democrație. E foarte bine reprezentat de Victor Orban și de partidul Fides în Ungaria, a câștigat adepți serioși în Slovacia, sub președinția lui Robert Fico, iar în ultimă instanță vorbim de președinția guvernului italian, a doamnei Georgia Meloni. Lucrurile nu par la prima vedere că s-ar întâmpla, dar acolo o analiză profundă a scos la iveală faptul că încălcările drepturilor omului se produc, lupta asta împotriva diversității, a egalității, gândiți-vă ce face Donald Trump în Statele Unite pe tema asta.
Este o campanie puternică împotriva acestui lucru și, nu în ultimă instanță, candidatul suveranist din România a preluat ideea liderului autoritar tip Donald Trump, deși n-o declară întotdeauna. El vede mai mult în Meloni un idol, dar prin Donald Trump el vede un erou, dacă vreți.
Sigur, iliberalismul este un pericol care se manifestă și continuă să existe”.
Citește și:
INTERVIU Ce este extremismul? Profesoara de istorie Iuliana Căplescu: Unii părinți le spun copiilor să-și întrebe profesorii diriginți sau pe noi, cei de istorie. Ne onorează încrederea / Extremismul nu poate aduce pacea. Este un fapt, nu o opinie
INTERVIU Un președinte extremist înseamnă sfârșitul democrației – avertizează Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Este halucinant că 40% dintre românii care au mers la urne au votat un candidat suveranist
INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București
„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor
INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România
INTERVIU Ce este xenofobia / Csaba Asztalos: Xenofobia este o formă de ură împotriva altor persoane, de regulă împotriva străinilor. Societatea e extrem de tensionată, nici nu mai ajungem să încercăm să îl convingem pe celălalt de ce credem noi, ci îl facem prost, direct
Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Valorile creștine nu permit xenofobia, nu acceptă intoleranța. Cultele au obligația să oprească și să prevină manipularea prin aceste argumente religioase
INTERVIU Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii în teologie: Este o problemă modul în care e predată teologia în Facultățile de teologie. Se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice și ai preoți care desconsideră virtuțile democrației / Ideea mea de reformă: cursuri pentru studenții teologi despre modul în care funcționează democrația, ce este libertatea religioasă, dialogul inter-religios
Profesorul de Istorie Mihai Manea: Din intelighenția românească interbelică – cazul lui Nae Ionescu, ideolog al Mișcării Legionare, care a fost demis și din funcția universitară
Costin Ionescu
Matei Pop
Raluca Pantazi
Redacția
1 comment
„Poporul”, în accepțiunea unuia dintre candidați, este reprezentat de românii „demni” („Voi sunteți poporul român”, „Voi sunteți coloana vertebrală a demnității românești”) plecați din țară, și nu de „Forma istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală”, așa cum cunoaștem (https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2025/mesajul-lui-george-simion-pentru-diaspora-dupa-primul-tur-al-prezidentialelor-mi-a-fost-greu-sa-spun-acest-discurs-3227689).
Cu alte cuvinte, noi, cei care trăim aici, muncim și plătim taxe și impozite acestui stat, nu facem parte din „poporul” român și nu suntem nici „demni”.
Dacă este să mă refer strict la subiectul articolului de față, subscriu, vor fi vremuri foarte grele dacă rezultatul alegerilor ne va conduce către un președinte extremist. Iar țara, în niciun caz, nu poate fi guvernată de „popor”, cu atat mai mult nu de „poporul” considerat de candidatul respectiv (mulți dintre apartenenții acelui „popor” nemaiavând nicio legătură efectivă cu țara, dar și-au păstrat dreptul de vot…).