Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat că trebuie căutată o variantă astfel încât indemnizația de dirigenție să fie acordată în continuare. „Cert este că niciunul dintre colegii noștri care au beneficiat de această indemnizație nu trebuie să fie prejudiciați”, a spus liderul sindical miercuri, 28 mai, pentru Știrile TVR, după consultările de la Ministerul Muncii.
- Luni, 25 mai, proiectul legii salarizării a fost pus în dezbatere publică. Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că salariile nu scad, niciun venit nu va scădea.
- Proiectul noii legi a salarizării nu mai prevede acordarea indemnizației de dirigenție. În prezent, profesorii care sunt diriginți beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază.
„Trebuie căutată o variantă vizavi de modul în care va fi acordată mai departe indemnizația în cauză. Cert este că niciunul dintre colegii noștri care au beneficiat de această indemnizație nu trebuie să fie prejudiciați. Este o activitate foarte importantă. Am explicat explicat acest lucru atât ministrului Muncii, cât și experților din partea Băncii Mondiale și categoric va trebui identificată formula cea mai corectă pentru acordarea ei în continuare”, a spus Marius Nistor.
Liderul sindical a atras atenția că, dacă dispare indemnizația de dirigenție, „niciun profesor nu va mai fi interesat să mai desfășoare o astfel de activitate”:
„În momentul de față, indemnizația în cauză este 10%. În momentul în care dispare acel 10%, categoric, veniturile colegilor noștri vor fi diminuate, iar, pe de altă parte, niciun profesor nu va mai fi interesat să mai desfășoare o astfel de activitate, pentru că un profesor diriginte are cu totul și cu totul alte atribuții decât profesorul care nu are dirigenție.”
Redăm declarațiile integrale ale liderului sindical Marius Nistor:
Întrebare: Explicați-ne puțin ce înseamnă sporul de dirigenție, adică va fi inclus, va fi acordat altfel?
Marius Nistor: Este indemnizația de dirigenție, nu a fost spor. Nu a fost spor niciodată.
Ea așa figurează în Legea 153. Trebuie căutată o variantă vizavi de modul în care va fi acordată mai departe indemnizația în cauză. Cert este că niciunul dintre colegii noștri care au beneficiat de această indemnizație nu trebuie să fie prejudiciați. Este o activitate foarte importantă. Am explicat explicat acest lucru atât ministrului Muncii, cât și experților din partea Băncii Mondiale și, categoric, va trebui identificată formula cea mai corectă pentru acordarea ei în continuare.
Întrebare: Ce înseamnă eliminarea acestui spor?
Marius Nistor: În momentul de față, indemnizația în cauză este 10%. În momentul în care dispare acel 10%, categoric, veniturile colegilor noștri vor fi diminuate, iar, pe de altă parte, niciun profesor nu va mai fi interesat să mai desfășoare o astfel de activitate, pentru că un profesor diriginte are cu totul și cu totul alte atribuții decât profesorul care nu are dirigenție.
Întrebare: Sporul de mediul rural?
Marius Nistor: Am discutat și acest aspect, am ridicat problema crizei resursei umane, mai ales în mediul rural, acolo unde mai avem și învățământ simultan, printre altele. I-am explicat foarte clar domnului ministru că această scădere cu 5% a sporului de zone izolate și mediu rural va avea un efect destul de negativ asupra învățământului din zonele respective. Este bine să rămână același procent, mai ales în condițiile în care nu există prea multă atractivitate. Avem destul de mulți necalificați care își desfășoară activitatea în zona respectivă, iar primii care vor fi afectați, dacă numărul necalificaților va crește, vor fi copiii. Categoric, Ministerul Muncii va trebui să țină cont și de ceea ce spunem noi, în calitate de reprezentanți ai cadrelor didactice, și, până la urmă, de ceea ce spun experții în domeniul educațional.
Întrebare: Se va găsi o formulă din discuțiile pe care le-ați avut, astfel încât să nu se mai ajungă la proteste sau la boicotarea examenelor naționale? Credeți că se va găsi o rezolvare?
Marius Nistor: Eu mi-aș dori acest lucru, pentru că asta ar da dovadă, ar demonstra că există suficient de multă responsabilitate din partea factorilor decidenți. Dacă însă nu înțeleg că demersurile noastre sunt legitime și sunt în interesul învățământului, în interesul corpului profesoral, în interesul copiilor, atunci se poate ajunge la acțiuni de protest. Repet, ar trebui să dea dovadă de foarte multă responsabilitate și înțelepciune.
Întrebare: Cu cât scad veniturile profesorilor și personalului auxiliar? Care va fi salariul debutantului, dacă va fi atractiv?
Marius Nistor: Salariul debutatului nu poate să fie decât unul singur: salariul mediu brut pe economie, exact ceea ce s-a stabilit după greva din 2023 prin ordonanța 57. De aici trebuie construită grila de salarizare în sistemul de învățământ românesc.
Informații de context
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.
Citește și:
UPDATE Consultări cu sindicatele din învățământ privind proiectul Legii salarizării, la Ministerul Muncii
Legea salarizării 2026. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: Niciun român nu va pierde vreun leu / Angajații ale căror salarii scad după aplicare noii legi vor primi lunar o compensație până în decembrie 2031, potrivit proiectului
„Este o bătaie de joc”, spune Marius Nistor, FSE Spiru Haret, despre proiectul legii salarizării 2026: Este o palmă dată colegilor care au vechime și experiență în sistem, salariile lor îngheață / Sporul de mediul rural scade la 15%, transmite liderul sindical
Legea salarizării 2026. Diminuarea veniturilor pentru „mulți profesori”, semnalată de liderul sindical Simion Hăncescu: Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei
BREAKING Salariul profesorului debutant ar urma să fie 7.544 de lei brut, adică circa 4.400 de lei net, de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii legi a salarizării pus în dezbatere de Ministerul Muncii
BREAKING Sporurile pentru profesori din proiectul legii salarizării: 5-15% pentru profesorii care predau la simultan și cei care coordonează practica pedagogică / Spor de 15% pentru învățământul special și special integrat și de izolare, dacă profesorul predă în localitate izolată
Indemnizația de dirigenție a fost eliminată din proiectul noii legi a salarizării – document
Gradația de merit pentru profesori dispare și va fi înlocuită cu premii de performanță, în noua lege a salarizării, anunță Dragoș Pîslaru: Educația va fi primul domeniu în care se va pilota performanța, din 2027
Sporul de doctorat nu se va mai acorda pentru profesori. Dragoș Pîslaru: În educație, a fost inclus în salarizare
9 comments
Acum vor primi dirigenție cei care nu au primit pana acum ! Adica fr……. ati nostri !
Este pentru prima dată, în ultima sută de ani, când dirigenția nu se mai plătește în învățământul românesc. Ceea ce se petrece, de aproape doi ani, în sistemul de educație este inacceptabil, de neimaginat. Inși care nu au o minimă cunoaștere a realităților școlii, probabil cu o aversiune remanentă, durabilă față de învățătură, față de profesori, hotărăsc din pix, pentru cine mai poate ști câți ani, număr de ore în catedre, de elevi în clase, acum, peste noapte, coeficienți de salarizare, în care, după bunul plac, împart banii țării, prin care un demnitar cu numai 10 clase (este și un astfel de exemplu!) poate avea coeficientul 5 -6, iar profesorul care s-a chinuit să-l promoveze clasa numai 1,85 până la 2,30!
În ultimii 20 de ani, învățământul a fost lăsat pe mâna partidelor de dreapta, ajungându-se astăzi în dezastrul generalizat în care se află școala și educația românească. Deși din rândul acestora s-a ridicat, pe la 1900, o minte luminată, lăudată și peste hotare, până în Japonia (!), care a revoluționat învățământul românesc, cu rezonanțe peste timp, până aproape de zilele noastre, până în momentul în care pretinși reformatori au bulversat întregul sistem, propagând incoerent, din diverse țări, experiențe educative care nu se integrează pe deplin la noi.
Cunosc oare acești inși, miniștri și parlamentari pe care îi vedem zilnic pe ecrane, fundamentele școlii, au citit vreo lege a învățământului din cele aproape 20 apărute de-a lungul timpului, pentru a-și desluși măcar o firavă gândire despre școală, pentru a-și da seama ce înseamnă efortul și abilitatea de a elabora o lege de o asemenea importanță, cum este aceea a salarizării în întregul sistem?
A apărut, în media, ideea că actuala grilă s-a definitivat în două-trei zile (sau nopți?!), cu principii, cu ierarhii, cu tot, pe care „autorul” ei nici nu a știut să o explice, nemaivorbind de măsluirea datelor finale, din care a reieșit că educația și sănătatea sunt, în societatea românească, domenii cu totul neglijabile, lipsite de orice importanță.
Ar fi bine ca aceste personaje implicate în elaborarea unei atât de importante legi, să citească măcar grilele de salarizare ale Legii nr. 57/1974, în care profesorii erau situați în locul meritat, după importanța, calitatea și cantitatea muncii, în corelație cu toate domeniile de activitate.
Grila de atunci avea 41 de coeficienți, iar unul din criterii era nivelul studiilor și importanță socială a activității. Profesorii puteau ajunge, după o activitate de 25 de ani, cu toate gradele didactice, la coeficientul 32. Aveau mai mult conducătorii de mari întreprinderi, iar învățământul se putea compara cu justiția (34-36), cu sănătatea (32-34), cu alte categorii pentru care primul criteriu era nivelul studiilor.
Acum?… „te-or întrece nătărău, chiar de-ai fi cu stea în frunte”. Și pe atunci, domnilor legiuitori, existau SPORURI de salarizare, de dirigenție, de premiere, indemnizații de conducere!
Prin anii ’40 ai secolului trecut, în deplin „regim burghezo-moșieresc”‘, profesorii aveau salarii chiar mai mult decât cei din justiție.
Citind lista rezultată din aceste grile de acum, se desprinde disprețul absolut, la nivel macrosocial, pentru cele peste 200 000 de cadre didactice, pentru care dispare sporul de stres (lucrând cu o populație școlară tot mai agitată), de doctorat, reprezentând nivelul 8 de pregătire profesională (CEC,CNC), o diplomă ignorată acum de legislație, după ce învățământul superior a promovat, potrivit legii, perfecționarea pregătirii profesionale, foarte utilă în învățământ.
Probabil că vor obliga pe profesori să fie și diriginți. Acolo unde vor fi mai mulți profesori decât numărul de clase, aceștia vor avea mai mulți diriginți la clasă, evident neplătiți… Sau că dirigenția nu este necesară…
Și totuși domnul Nistor nu ne dă și nouă propunerile făcute către Guvern?
Concret, clar…nu vorbe.
Nu ar fi surprinzător ca in grilele propuse sa se regăsească doar echivalarea gradației cu premiile.
Nimic despre dirigenție. Știm cum acționează sindicatul de obicei.
Greșit domnule sindicalist. A trecut doar o zi de la anunțarea legii salarizării.
Oamenii partidelor (și nu numai) deja lucrează în cancelarii:
Citez: Dacă ai făcut cerere de dirigenție NU mai ai voie să renunți la ea decât dacă ești bolnav grav”
Sau ,, Poți renunța doar când termină ei liceul/gimnaziul dar trebuie să ii duci până la capăt gratuit”
Am întrebat…Nu ar trebui să plătesc și o taxă lunară pentru acest ,,privilegiu”?
Răspuns” Un profesor dedicat face ORICE pt elevii săi ”
Am întrebat: De ce se taie dacă e indemnizație si nu e spor?
Răspuns: Nu te chinui tu să gândești, la guvern sunt cei mai mari specialiști in legislația muncii”
Afirm: Deci nu legile in vigoare decid ci ,, specialiștii din partide” . Răspuns:DA
Concluziile le trageți singuri.
Asta a reușit să construiască în societate aceste rotative ale acelorași partide anchilozate, decrepite, ancorate în cel mai pur bolșevism.
De asemenea contribuția majoră a avut-o un sindicat amorf, fără ședințe cu dezbateri reale, fără transparență, fără implicare în decizii majore.
A creat oameni de paie, înfricoșați de viitor, dependenți de frimiturile aruncate de politicieni dispuși să plătească ,, taxă de protecție” pt a nu mai fi hărțuiți, temători in a își spune părerea de teama turnătorilor din partid, de la isj sau a telefoanelor de la Minister.
Aici s-a ajuns!
Profesorii nu mai pot fi salvați nici măcar de ei înșiși. Teama și slugărnicia au făcut din unii executanții perfecți ai oricăror decizii. Mulți sunt atât de împietriți de frică încât nici măcar un boicot nu au fost in stare să mimeze.
Trist …… pentru cei care ar trebui să deschidă ochii unor generații viitoare !
Este atat de mare ruptura intre generatiile trecute , generatii de luptatori , si aceste generatii incat indiferent cat ai incerca ranile adanci nu mai pot fi peticite !
vor fi forțați de directori așa cum a fost și cu simularea la EN.
Dacă dirigenția nu e plătită (bine), nimeni nu va mai lua dirigenție. Nimeni nu muncește de dragul muncii. Punct.
O sa o treacă în fisa postului, la fel ca și responsabilitatea de a corecta minimum 30 lucrări la simulările naționale.
Doh!!!
Întrebarea e „ce face domnul Nistor pentru a preîntâmpina acest lucru???”
Răspuns: deocamdată nimic. Sa vedem, sa cântărim, sa așteptăm…