Liviu Axinte, liderul Ligii Învățământului Preuniversitar din Botoșani, a declarat că cel mai rapid „ar trebui date dispoziții de la minister în ceea ce privește constituirea claselor la liceu. Nu la numărul maxim de elevi, ci la numărul mediu”. Acesta a afirmat că măsura ar rezolva imediat „câteva zeci de norme în fiecare județ”. Declarațiile au fost făcute pentru Radio Iași.
- Declarația vine în contextul în care în această perioadă are loc încadrarea profesorilor, conform metodologiei-cadru de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027.
„Desigur că, cel mai rapid, ar trebui date dispoziții de la minister în ceea ce privește constituirea claselor la liceu. Nu la numărul maxim de elevi, ci la numărul mediu. O măsură care ar rezolva imediat câteva zeci de norme în fiecare județ. Și desigur că revendicarea noastră principală este cea din vara trecută, anularea legii 141, care a produs un adevărat dezastru în învățământ”, a spus liderul sindical.
Amintim că Alin Badea, vicepreședintele USLI (Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ) Gorj, a declarat pentru Edupedu.ro că Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 conțin „niște erori grave”, în privința numărului de elevi la clasă.
USLI Gorj a cerut Ministerului Educației și Cercetării, printr-o adresă, clarificări referitoare la prevederile ce vizează numărul de elevi la casă din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și din metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare.
Informații de context
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a declarat că „da, vom avea ceva mai puține clase de a IX-a, dar nici pe departe nu trebuie să facem din asta o tragedie, pentru că lucrurile în sistem se reglează”. Acesta a afirmat că există o legătură între planul de școlarizare și personalul didactic, doar că „nu e nici pe departe de o amplitudine atât de mare încât să creeze îngrijorări ca cele pe care le-am văzut în spațiul public”. Declarațiile au fost făcute pentru Prima News.
Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, a declarat pentru Edupedu.ro că reducerea claselor de a IX-a pentru anul școlar viitor „e pur și simplu amputare din rațiuni contabile”. „Pot să înțeleg că nu e o catastrofă în sine faptul că se reduc clase. Din punctul meu de vedere, trist este că ele se reduc din aceleași motive pur contabile, fără să țină cont de o analiză a impactului pe termen lung”, a precizat acesta.
Clasele de a IX-a din liceele teoretice și tehnologice care se vor forma în anul școlar 2026-2027 vor avea 28 de elevi, în loc de 26 ca până acum, astfel că numărul claselor se va reduce ceea ce va influența norma didactică a profesorilor de liceu.
Un alt factor care va influența numărul claselor de liceu și norma didactică este faptul că „sunt mai puțini elevi la clasa a VIII-a decât în anii precedenți și chiar mai puțini decât în viitorii ani. E fel de minim”, conform secretarului de stat în Ministerul Educației și Cercetării Sorin Ion.
„Colegii vor trebui să-și completeze catedrele în localități care se află la 30, 40, 50 de kilometri de distanță de localitatea de domiciliu și atunci unii vor prefera să renunțe la niște ore din norma didactică de predare”, a susținut Marius Nistor.
Sindicatele din Învățământ solicită abrogarea de urgență a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice, potrivit unui comunicat de presă remis Edupedu.ro de către cele două federații sindicale din preuniversitar.
„Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație fiind una evidentă și constantă”, conform sindicatelor.
Ministerul Educației va monitoriza aplicarea corectă a prevederilor legale privind constituirea claselor, inclusiv integrarea elevilor cu CES, a spus liderul FSLI, Simion Hăncescu, după întâlnirea sindicatelor cu reprezentanții Ministerului de pe 22 ianuarie.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul
Foto: © Sarawut Nirothon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.