Cercetarea pierde 1,3 milioane lei la rectificarea bugetară – proiect. Alocarea pentru Cercetare în 2019 scade la 0,13% din PIB

2.064 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Rectificarea bugetară pentru Cercetare prevede tăierea a 1,3 milioane lei, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor. Cele mai mari fonduri sunt tăiate de la cheltuielile cu bunuri şi servicii şi cele de personal. Rectificarea actuală reduce bugetul Cercetării la 0,13% din PIB, faţă de 0,18% cât era iniţial şi de 0,15% la cât scăzuse după prima rectificare din acest an.

Suma de 1.300.000 lei este tăiată din bugetul Ministerului Cercetării, potrivit proiectului de rectificare (în proiectul de rectificare apare ministerele în formatul guvernării trecute, acestea nu au fost comasate încă după noua structură anunţată de actualul guvern).

În Anexa 2 sunt defalcate aceste tăieri: se taie atât creditele bugetare cât şi creditele de angajament în valoare identică. Tăierile sunt de la Titlul 1, cheltuieli de personal, şi de la Titlul 2, bunuri şi servicii.

Rectificarea bugetară din august, făcută de fostul Guvern, pentru Cercetare a însemnat o tăiere  370 de milioane de lei, din bugetul inițial de 1,7 miliarde lei. Dacă actualul proiect de reducere cu 1,3 milioane lei a bugetului Cercetării va intra în vigoare, bugetul final pe 2019 va ajunge la 0,13% din PIB, de la 0.18% iniţial. (PIB estimat pentru 2019 este de 1.031 miliarde lei).

Informaţii de context:

La începutul anului Guvernul Dăncilă anunța triumfal că a crescut bugetul Cercetării cu 27%, suplimentând suma din execuția pe 2018 cu 380 de milioane de lei. La rectificarea bugetară din august, deci cu prima ocazie de tăiere a fondurilor, banii suplimentați atunci au fost luați înapoi – suma rectificată fiind de 370 de milioane de lei.

Sistemul de Cercetare și Inovare românesc este într-o subfinațare cronică, notează cel mai recent raport RIO pe această temă, elaborat de Comisia Europeană. Romania aloca cea mai mică cheltuială per capita în domeniul cercetării și dezvoltării.

Eurostat

România este un inovator modest, potrivit European Innovation Scoreboard 2018. Performanța în acest domeniu a scăzut constant față de anul 2010. Dacă în 2010 performanța României în domeniul Inovării era de 47 de puncte față de media Uniunii Europene, în 2017 aceasta a scăzut la 33 de punte față de acel moment, față de performanța UE din 2010. Uniunea nu a stat pe loc, iar dacă e să comparăm România Inovatoare 2017 cu Europa Inovatoare 2017, atunci scorul este de 100 la 31, deci un decalaj și mai mare.

Absolvenții de doctorat noi erau, ca număr, la fel ca media UE în 2010, adică România obținea la acest capitol 100 de punte. Dacă e să comparăm situația din 2017 cu cea de atunci, numărul acestora a scăzut la mai mult de jumătate (49,9 puncte). Dacă ne comparăm însă cu performanța UE din 2017, atunci suntem și mai jos – doar 35,8 puncte.

Populația cu studii superioare, este un indicator care a rămas oarecum constant. Degradarea s-a produs însă la capitolul învățare pe tot parcursul vieții, unde aveam 3,1 puncte în 2010, raportat la UE. În 2017 avem ZERO puncte în comparația cu UE 2010, la fel și dacă ne comparăm cu situația UE 2017.

Atractivitatea sistemului de cercetare a crescut ușor, dar cheltuiala cu cercetarea în domeniul public a scăzut dramatic, de la 27,4 puncte comparativ cu UE 2010, la 9,7 puncte în 2017 comparati cu EU 2010 și la 10,1 puncte comparativ cu UE 2017.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Rectorii surpriză din noul CNATDCU: Daniel David și Anca Buzoianu fac parte din noul consiliu general condus de Ioan Aurel Pop. Care sunt membrii forului în care alți 12 rectori s-au bătut să-și impună oamenii

Numiri surpriză în CNATDCU, forul care decide cine devine conducător de doctorat, care sunt universitățile care primesc granturi pentru acest ciclu, care este soarta doctoratelor și a plagiatelor. Doi rectori…
Vezi articolul

Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează şi oferirea de stimulente clare – Leonard Spînu, bursier al Ambasadei SUA la ELI-NP

“Cheia atragerii celor mai buni cercetători este identificarea factorilor care îi motivează pe cercetătorii disponibili şi încercarea de a răspunde acestor aşteptări oferind stimulente clare”, spune Leonard Spînu, profesor şi…
Vezi articolul

Raport CE: Finanțare eficientă, eliminarea fragmentării din sistem și canalizarea banilor către institutele performante – printre recomandările experților europeni pentru cercetarea românească, prinsă într-un “cerc vicios” al incoerenței, inerției, fondurilor puține cheltuite prost / Ce mesaje au reținut autoritățile române

Cercetarea românească nu funcționează coerent, este prea fragmentată, este erodată la nivel de guvernanță, capital uman și interacțiuni public-privat și puținii bani care există în acest sector sunt cheltuiți prost…
Vezi articolul