Cheltuielile Guvernului României pentru Educație au fost de 3,4% din PIB în 2023 – Eurostat / Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB – GRAFIC

2.800 de vizualizări
Grafic Edupedu.ro
Cheltuielile publice pentru educație în România, raportate la PIB, nu au depășit niciodată pragul de 4,5% în ultimii aproape 30 de ani și au rămas constant printre cele mai mici din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat COFOG și analizele Comisiei Europene din raportul „Investing in Education 2025”, publicat miercuri, 27 august. În 2023, România a alocat educației doar 3,4% din PIB, ceea ce o plasează pe locul 26 din 27 în UE, depășind doar Irlanda, care a avut 2,8%. Media europeană este 4,7%.

Seria istorică arată că, în perioada 1995–2006, alocările au variat între 3,1% și 4,1% din PIB, cu un vârf temporar de 4% în 1998 și 2002. După aderarea la UE, România a avut un maxim de 4,3% din PIB în 2008, an de boom economic, urmat de scăderi succesive în anii crizei și de o stagnare la valori apropiate de 3,5% în ultimul deceniu. Niciun guvern nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB stabilită prin Legea educației din 2011, iar perioada 2020–2023 confirmă un trend descendent, pe fondul pandemiei și al austerității bugetare.

Din 2023 prin intrarea în vigoare a Legilor 198 și 199 alocarea obligatorie a fost schimbată cu 15% din chelutielile Bugetului General Consolidat, dar articolele care prevăd acest procent au fost primele prorogate la întocmirea bugetului și pentru 2024, și pentru 2025.

În paralel, raportul Comisiei Europene subliniază că țările care au depășit 6% din PIB investit în educație – precum Danemarca, Belgia sau Finlanda – au rezultate școlare mai bune, rate mai mari de angajare a absolvenților și mobilitate socială ridicată. România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de investiție, înregistrează cea mai ridicată rată de analfabetism funcțional (peste 44% conform rezultatelor PISA) și diferențe majore de acces la educație între mediul urban și rural.

Graficul Edupedu.ro bazat pe datele Eurostat arată clar că, de la 1995 până astăzi, finanțarea educației a rămas în permanență sub pragul european de referință, indiferent de creșterile economice sau schimbările de guvern. Deși alocările au crescut nominal, raportarea la PIB scoate în evidență lipsa unei prioritizări reale a educației în politicile bugetare.

Documentul CE arată că, la nivel comunitar, o creștere a nivelului competențelor de bază poate adăuga până la 8–10% PIB-ului statelor europene până în 2030, peste proiecțiile actuale, iar investițiile susținute în educație aduc beneficii repetate prin capital uman mai valoros, productivitate sporită și inovare.

Raportul avertizează și el asupra inegalităților educaționale profunde: aproape jumătate dintre elevii din medii defavorizate din UE au rezultate slabe la matematică (48%), față de doar 11% dintre cei din familii cu venituri ridicate. Aceste decalaje alimentează un cerc vicios al sărăciei și afectează competitivitatea economică prin subdezvoltarea capitalului uman. Comisia Europeană atrage atenția că educația de calitate este esențială pentru a răspunde declinului demografic și pentru a reduce deficitul de competențe, asigurând reziliență în perioade de criză economică.

Raportul CE „Investiția în Educație 2025” poate fi consultat și aici:

În prezent, Guvernul Bolojan promovează măsuri de reducere a costurilor – comasări de școli, creșterea normei didactice și tăieri de burse –, în timp ce Comisia Europeană insistă că investițiile în educație sunt cheia competitivității economice și a coeziunii sociale.


3 comments
  1. Unele articole de lege exista doar pentru ca guvernul, oricare ar fi acesta, sa le includă în ordonanța trenulet, spunând indirect ca legile-s pentru fraieri, și ca ei, guvernanții, nu țin seama de nimic atunci când împart banii tarii.

  2. Avem nevoie de cel putin 20 ani pentru a repara ce au distrus in 30 de ani, asta ar trebui sa dea de gandit tuturor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Niciun elev din județul Iași nu primește la școală lapte, corn sau fructe prin programul Guvernului pentru o alimentație sănătoasă: Licitațiile abia sunt în curs de derulare, deși școala a început de 3 luni

Elevii din județul Iași nu au primit, până în prezent, niciunul dintre produsele pe care statul este obligat să le dea gratuit preșcolarilor și elevilor de clasele I-VIII, prin Programul…
Vezi articolul

Kelemen Hunor: La legile educației nu ar trebui să avem amendamente, nici noi, nici colegii din coaliție, în Parlament. Eu de la bun început am spus să trecem legea prin asumare, cum am făcut în 2011 cu legea lui Funeriu, dar nu au fost de acord colegii

Vicepremierul Kelemen Hunor a spus că „UDMR nu are amendamente la legile Educației și nici colegii de coaliție nu ar trebui să aibă în Parlament”. Proiectele legilor Educației se află…
Vezi articolul

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a pierdut legătura cu sistemele de monitorizare a deșeurilor radioactive de la Cernobîl / Personalul de la centrala nucleară dezafectată nu a mai părăsit posturile de peste 2 săptămâni

Sistemele de monitorizare a materialului nuclear de la instalațiile de deșeuri radioactive ale centralei Cernobîl, care a căzut în mâinile rușilor luna trecută, au încetat să transmită date către organul…
Vezi articolul

DOCUMENT Inspectoratele școlare au posibilitatea să configureze o adresă de e-mail pentru înscrierea la Titularizare 2024, potrivit Ministerului Educației / Inspectorii școlari au obligația de a consilia candidații cu privire la disciplinele de concurs la care se pot înscrie în funcție de studii

Inspectoratele școlare au posibilitatea de a configura o adresă de e-mail pentru înscrierea candidaților la concursul naţional de Titularizare 2024, potrivit unei adrese a Ministerului Educației. Profesorii sau viitoarele cadre…
Vezi articolul

Ministrul Educației vrea o a doua probă de limbă străină la BAC: Vom vedea în ce măsură putem să introducem aceste competenţe de limbă străină înainte de primul Bacalaureat care ar putea să se organizeze începând cu anul 2027, dacă pachetul legislativ va intra în vigoare începând cu septembrie 2023

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că este foarte important ca, alături de competenţele digitale, să fie susţinute şi competenţele de comunicare în limbi străine, subliniind că își dorește o…
Vezi articolul