Cheltuielile Guvernului României pentru Educație au fost de 3,4% din PIB în 2023 – Eurostat / Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB – GRAFIC

2.831 de vizualizări
Grafic Edupedu.ro
Cheltuielile publice pentru educație în România, raportate la PIB, nu au depășit niciodată pragul de 4,5% în ultimii aproape 30 de ani și au rămas constant printre cele mai mici din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat COFOG și analizele Comisiei Europene din raportul „Investing in Education 2025”, publicat miercuri, 27 august. În 2023, România a alocat educației doar 3,4% din PIB, ceea ce o plasează pe locul 26 din 27 în UE, depășind doar Irlanda, care a avut 2,8%. Media europeană este 4,7%.

Seria istorică arată că, în perioada 1995–2006, alocările au variat între 3,1% și 4,1% din PIB, cu un vârf temporar de 4% în 1998 și 2002. După aderarea la UE, România a avut un maxim de 4,3% din PIB în 2008, an de boom economic, urmat de scăderi succesive în anii crizei și de o stagnare la valori apropiate de 3,5% în ultimul deceniu. Niciun guvern nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB stabilită prin Legea educației din 2011, iar perioada 2020–2023 confirmă un trend descendent, pe fondul pandemiei și al austerității bugetare.

Din 2023 prin intrarea în vigoare a Legilor 198 și 199 alocarea obligatorie a fost schimbată cu 15% din chelutielile Bugetului General Consolidat, dar articolele care prevăd acest procent au fost primele prorogate la întocmirea bugetului și pentru 2024, și pentru 2025.

În paralel, raportul Comisiei Europene subliniază că țările care au depășit 6% din PIB investit în educație – precum Danemarca, Belgia sau Finlanda – au rezultate școlare mai bune, rate mai mari de angajare a absolvenților și mobilitate socială ridicată. România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri de investiție, înregistrează cea mai ridicată rată de analfabetism funcțional (peste 44% conform rezultatelor PISA) și diferențe majore de acces la educație între mediul urban și rural.

Graficul Edupedu.ro bazat pe datele Eurostat arată clar că, de la 1995 până astăzi, finanțarea educației a rămas în permanență sub pragul european de referință, indiferent de creșterile economice sau schimbările de guvern. Deși alocările au crescut nominal, raportarea la PIB scoate în evidență lipsa unei prioritizări reale a educației în politicile bugetare.

Documentul CE arată că, la nivel comunitar, o creștere a nivelului competențelor de bază poate adăuga până la 8–10% PIB-ului statelor europene până în 2030, peste proiecțiile actuale, iar investițiile susținute în educație aduc beneficii repetate prin capital uman mai valoros, productivitate sporită și inovare.

Raportul avertizează și el asupra inegalităților educaționale profunde: aproape jumătate dintre elevii din medii defavorizate din UE au rezultate slabe la matematică (48%), față de doar 11% dintre cei din familii cu venituri ridicate. Aceste decalaje alimentează un cerc vicios al sărăciei și afectează competitivitatea economică prin subdezvoltarea capitalului uman. Comisia Europeană atrage atenția că educația de calitate este esențială pentru a răspunde declinului demografic și pentru a reduce deficitul de competențe, asigurând reziliență în perioade de criză economică.

Raportul CE „Investiția în Educație 2025” poate fi consultat și aici:

În prezent, Guvernul Bolojan promovează măsuri de reducere a costurilor – comasări de școli, creșterea normei didactice și tăieri de burse –, în timp ce Comisia Europeană insistă că investițiile în educație sunt cheia competitivității economice și a coeziunii sociale.


3 comments
  1. Unele articole de lege exista doar pentru ca guvernul, oricare ar fi acesta, sa le includă în ordonanța trenulet, spunând indirect ca legile-s pentru fraieri, și ca ei, guvernanții, nu țin seama de nimic atunci când împart banii tarii.

  2. Avem nevoie de cel putin 20 ani pentru a repara ce au distrus in 30 de ani, asta ar trebui sa dea de gandit tuturor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David: Unele companii reproșează Educației că nu pregătesc suficient de bine tinerii pentru piața muncii. Evident că nu sunt de acord cu această generalizare. În plus, nicio universitate serioasă nu pregătește absolvenți pentru fișa postului din diverse companii

Ministrul Educației, Daniel David, a spus în contextul în care „unele companii mereu reproșează educației nu pregătesc suficient de bine tinerii pentru piața muncii”, că nu este de acord „în…
Vezi articolul

Un grup de studenți care vor să devină profesori, înscriși la masteratul didactic de la Universitatea din București, acuză într-o scrisoare deschisă limitarea accesului la burse și spun că nici universitatea, nici Ministerul Educației nu au răspuns solicitărilor lor

Posibila limitare a accesului la burse pentru studenții din anul II de masterat didactic, în cadrul Universității din București, i-a determinat pe aceștia să transmită o scrisoare deschisă ministrului Educației,…
Vezi articolul

Încă 6 școli și grădinițe din Timișoara trec online din cauza frigului din clase / Inspector Școlar: ”Am solicitat o verificare cu termometrul a situației temperaturilor de la unitățile de învățământ unde au scăzut temperaturile în clase”

În total, elevii din 8 licee, școli și grădinițe din Timișoara învață de miercuri de acasă pentru că este prea frig în clase, iar furnizorul de agent termic nu reușește…
Vezi articolul

Camelia Gavrilă, președintele departamentului de educație PSD: Ipoteza lansată de Raluca Turcan privind înghețarea anului școlar decredibilizează guvernarea și inflamează starea de spirit a românilor. Sistemul este capabil să recupereze, materia poate fi esențializată

Declarația vicepremierului Raluca Turcan cu privire la posibilitatea înghețării anului școlar „anulează toate eforturile Ministerului Educației de a menține elevii și profesorii activi și cu un confort psihologic bun în…
Vezi articolul