Cinci „categorii de profesori” identificate de președinta ARACIP, agenția care evaluează, acreditează și autorizează școlile / Mariana Dogaru: În momentul în care gândim generalități ce duc mai degrabă la etichetare, nu avem cum să obținem rezultate

15.436 de vizualizări
Foto: AVE
Într-un mesaj publicat pe Facebook, președinta ARACIP, Mariana Dogaru, susține că dacă „gândim generalități ce duc mai degrabă la etichetare, nu avem cum să obținem rezultate”, în contextul dezbaterii create de publicarea rezultatelor elevilor de clasa a VIII-a la simularea Evaluării Naționale.

Șefa agenției care evaluează toate școlile din România și care se ocupă de asigurarea calității în învățământul preuniversitar scrie că își exprimă această opinie în calitate de „profesor de profesori”. „Mi se pare nedrept să îi punem pe toți la un loc” spune aceasta și, după ce a scris că nu trebuie să existe etichetări, Dogaru identifică cinci „categorii de profesori”. Președinta ARACIP se poziționează „de partea profesorilor” și transmite mesajul că aceștia „au nevoie să fie sprijiniți, nu să fie blamați”.

Reamintim că, la Matematică, aproape 60% dintre elevi nu au luat nota 5 și au fost doar 91 de elevi cu nota 10. În plus, trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică.

Mariana Dogaru propune directorilor de școală, indirect, acțiuni pe termen lung în situația în care au obținut rezultate slabe la aceste simulări: „analiza modului în care se facilitează învățarea la nivelurile preșcolar și primar, modul în care elevii de acum, din clasa a VIII-a au fost susținuți după evaluările de la clasele a II-a,a IV-a, a VI-a”.

Redăm integral analiza președintei ARACIP:

„Eu cred că profesorii au nevoie să fie sprijiniți, nu să fie blamați!

Dragi directori, dragi părinți, sprijiniți-vă profesorii și aflați cauzele! Cu siguranță, data viitoare rezultatele vor fi mai bune!

Am citit în ultimele zile dezbaterile legate de rezultatele la simularea Evaluării Naționale și, în calitate de ”profesor de profesori”, îmi exprim opinia că, în momentul în care gândim generalități ce duc mai degrabă la etichetare, nu avem cum să obținem rezultate.

De la bun început, îmi exprim poziția de a fi de partea profesorilor. Desigur, în contextul unor rezultate mai puțin bune, ar putea fi scandalos.

Cred că trebuie să distingem între categoriile de profesori la care ne referim. Și, în acest cadru, mi se pare nedrept să îi punem pe toți la un loc.

Așadar, avem mai multe categorii de profesori:

  • Profesori care stăpânesc conținut, dar nu au metodă să faciliteze învățarea (încă sunt profesori de gimnaziu care nu au înțeles că nivelul de abstractizare ridicat al conținuturilor nu se pliază pe etapa dezvoltării cognitive a copilului, care până la 12 ani -eu zic că și mai mult- se bazează preponderent pe operații concret intuitive) Ce are de făcut profesorul? Să accesibilizeze cunoașterea.
  • Profesori care aplică ”metode noi”, însă mutilate și fără valoare adăugată (deunăzi îmi povestea o prietenă dezastrul pe care îl face profesoara de matematică a nepoatei sale din clasa a VI-a cu „clasa răsturnată” care s-a redus la „învățați singuri”; copiii sunt nevoiți să își verifice înțelegerea prin pregătire suplimentară, mai ales dacă nu au siguranța propriei înțelegeri legate de conținut; pentru a avea valoare adăugată o astfel de metodă este important să se cultive încrederea copilului că poate fi autonom în învățare, doar verificându-i înțelegerea în clasă și valorizându-i-o)
  • Profesori care nu stăpânesc conținut, îl predau machetat și care orientează copilul pe tipuri de sarcini (în situația în care simularea sau evaluarea propriu-zisă iese din machetă, copilul nu mai poate face față provocării)
  • Profesori care stăpânesc conținut, au și metodă, dar au învățat că adevărata sursă de trai decent este alta decât școala (aceștia sunt lipsiți de etică)
  • Profesori care stăpânesc conținut, au metodă, dar nivelul remedial al elevilor este copleșitor (aceștia sunt cei ce se uzează cel mai mult, mai ales când progresul întârzie să apară. Despre această categorie aș vrea să vorbesc mai mult pentru că, în mod paradoxal, sunt cei care depun efortul cel mai mare, dar au rezultatele cele mai proaste. Iar ceea ce este și mai ciudat e că nivelul cu care elevul vine în gimnaziu nu este influențat de el, deci cauza este la nivel preșcolar sau la nivel primar.

Ce aș face ca director de școală?

Aș analiza situația obiectiv și, individualizând, aș crește reziliența profesorului. Sau, mai exact, aș transforma rezultatele într-o oportunitate de învățare pentru profesorii implicați, pentru elevi, dar și pentru părinți, cum spunea J. Sidlow Baxter ”Care este diferența între un obstacol și o oportunitate? Atitudinea noastră. Fiecare oportunitate are o dificultate și fiecare dificultate are o oportunitate”.

Deci, reflecție împreună cu cei implicați, apoi plan de îmbunătățire și acțiuni care să schimbe situația la examen. Și aș avea două tipuri de acțiuni: pe termen scurt (se adresează elevilor care mai au puțin până la examen), dar și pe termen lung (analiza modului în care se facilitează învățarea la nivelurile preșcolar și primar, modul în care elevii de acum, din clasa a VIII-a au fost susținuți după evaluările de la clasele a II-a,a IV-a, a VI-a).

Alte țări se preocupă de profesor mai mult. Noi, imediat ce nu obținem rezultate, blamăm. Aș blama doar profesorii care știu, pot, dar nu vor. Aceia nu iubesc copiii și nu ar trebui să mai stea în sistem.

Și, pentru ca demersul să fie complet, vă pun din literatura de specialitate ce înseamnă reziliența profesorului și ce complexitate are”.

Mariana Dogaru publică o imagine cu o digramă:

Din septembrie 2018 Mariana Dogaru este lector universitar la Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din Universitatea Politehnica din București, titular de cursuri: Pedagogie 1, Pedagogie 2, Educație și stare de bine, Învățare prin cooperare, Managementul calității, Practică pedagogică; cadru didactic asociat la Universitatea București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, master Management educațional, conform CV-ului public.

Nota: Analiza a fost publicată cu acordul autoarei.

Citește și:


9 comments
  1. Doamna Dogaru nu e din sfere inalte, stie bine fenomenele, pentru ca instruieste profesori in momentul in care ACESTIA au initiativa de a invata ceva nou, nu se duc 100% fortati,, accepta mai usor sa invete in plus de ce au ca abilitati din liceul padagogic sau “la catedra”. Are audienti care se plan ca intr-un chestionar anonim, ii spun toate problemele pe care le vad in scolile unde predau, toate!la rece
    Zice bine ca “Aș blama doar profesorii care știu, pot, dar NU VOR.” Aceasta reavointa se vede, transpare, o vad chiar si copiii de 7 ani, sunt capabili multi din ei sa vada, prin comportamentele afisate de profesor chiar la o simpla intrebare de tip “nu am inteles, doamna!”, chiar si la felul cum primeste un martisor.
    Nu o cunosc, nu ma cunoaste, insa a blama pur si simplu un specialist doar pentru ca reprezinta partea buna a ARACIP nu mi se pare in regula. Priviti atenti, are CV-ul public, a oferit un link in articol.
    Iar partea cu a spune ca teoriile sunt inspirate doar de statul la birou si ganditul “la rece” asupra clasei de elevi nu va fac onoare celor ce ganditi asa. Studiul din poza e australian; pai stiti dumneavoastra cata munca a facut Australia in a integra copii de tot felul din Asia in cele mai recente DECENII si a-i face eficienti in invatare si in acord cu piata globala?!?
    Nu intamplator vin di Australia aceste studii, si pe piata romaneasca de pedagogie-psihologie-management educational s-au publicat lucrari ce citeaza aceste studii, pe zeci de mii de copii si profesori, a se vedea de eexemplu “Invatarea vizibila” de Hattie….adica, doamna/ dom’le B., sa se vada ca ai trecut prin scoala, nu ca gasca prin apa.
    Prefer niste specialisti ca doamna din articol decat niste inspectorate inutile (ce in alte state europene nici nu exista, stiu). Ei uite, ca le spune OECD ce sa faca si alor nostri, mai bine sa iti spuna cineva ca ti s-a dus ochiul la ciorap decat nimeni. Bravo!

  2. Eu as intreba cati dintre profesorii de matematica au reluat/rezolvat exercitiile de la simulare la clasa, cu copiii, dupa aceste rezultate. Am intrebat un copil ce clasa VIII si răspunsul a fost negativ.

  3. Sper ca afirmația să nu se fi dorit una care completează întregul corp profesoral!
    Un coleg, in comentarii, a marcat faptul că face parte dintr-un alt grup (fericit).

    Vă mai spun eu unul: cel al profesorilor dedicați (s-au pregătit din toate punctele de vedere pentru postul lor), cu conștiența că efortul spre a cunoaște este singurul care poate face bine individului, societății, umanității, care au fost onești la clasă (și care da, au ajutat și in timpul liber pe alții să devină ce iși doresc prin efort: vecini, prieteni, rude etc.), dar care nu au convenit unor directori hapsâni, imorali. Acești directori au vândut visul măreției fără muncă, au spus că știu ei metode care ,,nu stresează ” , dar care aduc bune rezultate! Au numit ( prin putere dată de legislație lască) oamenii lor, i-au prezentat comunității ca fiind miracolele ( ,,pâine fără muncă”). Le-au venit mănușă și subiecte de doi lei date la examene naționale, mergând până la roata norocului ,,1 din 100″! Au făcut tot felul de ,,minuni” directorii: elevi de cinci (cu evaluare pe criterii) aveau nouă la examen, rezolvările bune de pe tezele acestor elevi veneau…din cer! Așa că profesorii care nu aplicau aceste ,,metode- miracol” erau puțin câte puțin nevalorizați, izolați (metode clasice – îndepărtați din poziții de decizie, de relaționare cu părinții (pentru a nu-i face să își pună întrebări firești), de conlucrate colegială (ca să pară suspecți, dubioși, de nedorit)!
    Numărul acestor oameni e mare, deci e necesar a fi numit!

    Acești profesori sunt încă o resursă a sistemului- una obosită de nefiresc trai, dar care poate incă ajuta! Pe cine? Doar pe copiii celor formați de ei prin efort, antrenament! Căci cei care nu au apreciat efortul nu-l vor face nici mâine! Aceștia din urmă vor apăsa prin copiii lor sistemul să le dea fără efort ( ajutoare de tot felul, funcții, putere de decizie-eventual asupra celor care au devenit prin rânduială firească)!

    Obs.Dihotomia director de școală – profesor nu există la noi, deci directorii fac și ei parte din grupuri numite de articol!
    Bunul exercițiu de identificare personală ar trebui făcut și de ei!
    Dar ,, nimeni nu-i așa perfect …ca șefu” (Al.Andrieș), așa că el e într-o grupare veșnic de neatins!

  4. Degeaba batem câmpii cu tot felul de teorii și dezbatem rezultate, dacă nu vedem realitatea din scoli, nu vedem adevăratele probleme:indisciplina, și programa!
    Trebuie restabilirea ordinii și disciplinei în școli, și schimbarea programei la materiile de examen!
    Sunt profesor de matematica, și spun din experienta mea de 27 de ani de predare, este foarte multa materie de predat!
    Conform planificării pe lecție ai 2 ore, 1 de predat, 1 de exerciții. Când aprofundezi, când fixezi?
    Degeaba înțelege copilul pe moment, după 2 săptămâni a uitat deja! De aceea au nevoie și de meditații, sa mai exerseze, nu ca profesorii (în general) nu își fac treaba la clasa, ci se merge repede cu materia, sa respecți programa. Asigurarea calității…??!! – cred ca e o glumă
    Ani de zile am raportat zilnic absenții (cică ptr prevenirea absenteismului), întrebarea mea este la ce s au folosit acele raportări (și asta este doar una din multele)?
    Care sunt masurile luate efectiv, soluțiile propuse?
    De ce nu sunt legi și regulamente prin care se poate restabili ordinea și disciplina în școli?
    De ce dam mereu vina pe profesori?

  5. Doamna, invatatoare, a venit de la clasa a 3-a direct in post de profesor de profesori si sef de agentie care decide multe.
    Intrebati pe oricine o stie ca invatatoare in Craiova si veti vedea ca este ultima indreptatita sa faca clasificari.

  6. Aberatii de universitar odihnit la cap, pus sef peste o agentie care functioneaza ilegal. Exista, tanti, si o a sasea categorie. Profesorii care stiu carte, au metoda, au pregatire psihopedagogica, iubesc copiii si au si rezultate cu ei. Dar, ghinion, urasc birocratia din care traieste agentia peste care te-a pus nu stiu cine sefa!

    1. Tantea asta necoborata din sferele inalte debiteaza numai peostii. Si cand te gandesi ca una ca asta baga baubaul anual prin diferite scoli ce au nevoie de acreditare pe multi bani. De unde stie ea sa se pronunte dupa o simpla inspectie cat de mult iubesc eu copiii, ce pregatire am? Capacitatea de a educa(cu tot ce presupune ea) se reduce la “minutul” de inspectie ARACIP? Aceasta institutie si-a castigat de-a lungul timpului reputatia de baubaul acreditarilor.

  7. Un mediu steril a creat profesori sterili care la rândul lor creaza minți sterile. Dacă sistemul nu merge, poate e timpul sa îl schimbăm. Nu să îl reformam – să îl schimbăm.

    1. Asa se va ajunge ca si in sistemul medical, ca MIn Edu sa deconteze pur si simplu partial sau total costurile unei familii pentru o scoala privata a copiilor. Asa inteleg deocamdata schimbarea in educatia de la noi. Oamenii din sistem trebuie sa treaca, fara doar si poate, printr-un malaxor numit sistem de calitate, cum altie domenii au ISO de diverse numere. Toti muncim. Sa muncim cu folos. Respectul vine, nu e “by default”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Până pe 31 mai, se pot depune proiecte pentru formarea a 100.000 de profesori în pedagogie digitală. Prioritară este formarea profesorilor din mediul rural și zone defavorizate / Ministerul Educației a scos termenul „non-binar” din Ghidul solicitantului

Ministerul Educației a lansat apelul pentru formarea a peste 100.000 de profesori în pedagogie digitală, de 80 de milioane de euro. Valoarea unui proiect este de minim 2,4  milioane euro…
Vezi articolul

Directorii școlilor cu rată mică de vaccinare în rândul profesorilor și angajaților vor fi schimbați, spune ministrul Educației: Vom lua măsuri chiar și la nivel de inspectorat școlar județean / Sunt 3.000 de școli sub pragul de 60%

Directorii școlilor cu rată mică de vaccinare în rândul profesorilor și angajaților vor fi schimbați din funcție, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, duminică seara, la Digi24. Acesta a lăsat…
Vezi articolul