Cine sunt cei 10.000 de specialiști consultați în facerea „România educată”, menționați în fundamentarea proiectelor de legi ale învățământului?

10.476 de vizualizări
Foto: © Photographerlondon | Dreamstime.com
Ministrul Educației invocă la fiecare întrebare despre fundamentarea proiectelor actuale de legi ale Învățământului „cea mai largă consultare publică” din cadrul proiectului „România educată” în care „peste 10.000 de specialiști” au contribuit la raportul final. Cine sunt aceștia?

Ministrul Sorin Cîmpeanu spunea în ziua în care Guvernul Ciucă aproba în primă lectură proiectele de lege că „proiectul România Educată [este] un proiect la realizarea căruia au contribuit peste 10.000 de specialiști pentru o lungă perioadă de timp, un proiect care a beneficiat de consultarea cu Comisia Europeană și OECD, un proiect care a reunit toate așteptările societății românești în raport cu educația”.

În Raportul România educată, lansat public în urmă cu un an, pe 14 iulie 2021, se vorbea despre faptul că la dezbaterile și consultările din perioada celor 5 ani au participat 12.400 de persoane, fără să apară calitatea de specialiști a acestora.

”Procesul de consultare a durat aproape cinci ani și a implicat peste 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane”, scrie chiar în sumarul executiv al proiectului, pe prima pagină. Nicăieri în raport nu este menționat că ar fi vorba despre specialiști.

Dacă aceste persoane ar proveni dintre angajații celor aproximativ 70 de instituții participante, ar însemna că au fost circa 150 de angajați de la fiecare instituție, în medie.

În nota de fundamentare a ambelor proiecte de lege este copiat paragraful din Raportul România educată:

Revenind la Raportul România educată, la finalul documentului sunt enumerate instituțiile și organizațiile care au participat, în diferitele etape de consultare și dezbatere:

„Șapte universități – publice și private – au susținut organizarea dezbaterilor regionale, din prima etapă a proiectului: Universitatea din Craiova, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Tehnică din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Româno-Americană. Suplimentar, alte universități au transmis experți în grupurile de lucru tematice ale proiectului sau au contribuit la redactarea diverselor secțiuni ale documentelor, dintre care amintim: Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea din București, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, Universitatea de Vest din Timișoara etc.

Peste 70 de instituții publice, organizații non-guvernamentale și companii private au delegat membrii în grupurile de lucru tematice, din cea de-a doua etapă a proiectului. Le enumerăm în ordine alfabetică:

  1. Academia de Studii Economice din București,
  2. ADECCO,
  3. Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”,
  4. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR),
  5. Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP),
  6. Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS),
  7. Asociația AdAstra, Asociația Colegiilor Centenare,
  8. Asociația „Concordia” România,
  9. Asociația Elevilor din Constanța (AEC),
  10. Asociaţia Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice România,
  11. Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS),
  12. Asociația pentru Dezvoltarea Educației Montessori în România,
  13. Asociația pentru Promovarea Educației Deschise,
  14. Asociația pentru Valori în Educație (AVE),
  15. Asociația Română a Agenților de Muncă Temporară (ARAMT),
  16. Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR),
  17. Asociația Română de Literație (ARL),
  18. Asociația „Salvați Copiii” din România,
  19. Asociația „Ține de noi”,
  20. Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC),
  21. Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA),
  22. Banca Mondială,
  23. Camera de Comerț Româno-Franceză,
  24. Camera de Comerț și Industrie a României,
  25. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană,
  26. Camera de Comerț și Industrie Româno-Olandeză,
  27. Casa Corpului Didactic Constanța,
  28. Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale (CEAE),
  29. Centrul pentru Educatie și Dezvoltare Profesională „Step by Step”,
  30. Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT),
  31. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE),
  32. Centrul pentru Politici Educaționale (CPEdu),
  33. Centrul pentru Studiul Democrației (CSD),
  34. Coaliția pentru Educație (CpE),
  35. Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR),
  36. Consiliul Național al Elevilor (CNE),
  37. Consiliul Național al Rectorilor (CNR),
  38. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP),
  39. Federația Națională Sindicală „Alma Mater”,
  40. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI),
  41. Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”,
  42. Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German,
  43. Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV),
  44. Institutul de Politici Publice (IPP),
  45. Ministerul Educației Naționale,
  46. Ministerul Muncii și Protecției Sociale,
  47. OMV Petrom,
  48. OvidiuRo,
  49. Platforma pentru educație competitivă,
  50. Roma Education Fund,
  51. S.C. Continental Automotive România S.R.L.,
  52. Școala primară „Questfield”, Voluntari,
  53. The International Test Commission,
  54. UNICEF,
  55. Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI),
  56. United Way România,
  57. Uniunea Studenților din România,
  58. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași,
  59. Universitatea din București,
  60. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti,
  61. Universitatea de Vest din Timișoara,
  62. Universitatea Româno-Americană,
  63. Teach for Romania,
  64. Transylvania College,
  65. World Vision România”.

Edupedu.ro a solicitat Administrației Prezidențiale lista nominală a acestor specialiști/persoane care au contribuit la raportul România educată. Vom publica documentul imediat ce îl vom primi.

Foto: © Photographerlondon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


13 comments
  1. 80%trebuiau consultați cei care muncesc efectiv și primesc un singur salar dintr-o unitate școlară! Cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidacti!!!
    Pentru învățământul special nu au fost consultate școlile decât alte instituții care doresc integrarea forțată a elevilor cu CES!
    Asa funcționează în România… Decât sa faci invatamant de calitate mai bine distrugi și ce exista!!!
    Despre salarii existente și drepturile câștigate în instanta pentru calculul greșit ani de zile (cu bună știință), se dau știri false și se amână ani de zile legea.
    Trist!!!

  2. Multe din institutii cum e OMV Petrom sau Camere de Comert, nu au nicio autoritate, implicare, sau relevanta educationala!!! De cand ma invata pe mine OMV cum sa predau la clasa sau de cand stabileste OMV regulile formarii continue a cadrelor didactice, sau, mai cinic si cronic, regula de o IMBECILITATE fara margini, cum ca orice absolvent de facultate, fara modul pedagogic, poate da examen din pedagogie, (adica cum “examen din pedagogie”?) Si metodica, psihologia scolara, practica pedagogica??? Gata? Pai ce scrie la regulile de evaluare a unei ore la inspectie? In Monitorul Oficial, scrie!!!! Ori e una, ori e alta? Si de ce sa mai faca altii mastere si un an de pregatire daca vine orice nimeni din drum , ca a invatat el “informal” la un workshop sau voluntariat sau cine stie ce mobilitate de tineret, “cum se preda la clasa de la A la Z”? Pai asa valorificam experientele din Erasmus+ ???

  3. Cei 10 mii de specialiști sunt dintre cei 15 mii folositi si de presedintele Constantinescu, dar , între timp 5 mii sau pensionat sau au emigrat.

  4. Specialiștii ăștia au ajuns la concluzia că învățământul digital este de preferat învățământului tradițional???oare ei nu știu că digitalizarea se pretează la elevii mediocri cei inteligenți își folosesc creierul computerul fiind un instrument pentru a economisi timp și atât…câți oameni precum Procopiu Bohr Einstein Schrodinger etc etc au folosit computerul pt uriașele lor descoperi ,teorii ??? câți oameni de știință de acest calibru au apărut de când s au introdus în învățământ calculatoarele???cum rămâne cu creativitatea elevilor???ne bălăcim toți în această mediocritate digitală această mizerie numita globalizare cu scopul de a crea superbogati multinaționale unde lucrează pe bani mulți IT istii …o rasă zic ei superioară de oameni ce au ca scop sa producă bani mulți bani… majoritatea oamenilor covârșitoare trăind în mizerie cu lipsuri mari….dar ce contează???unii nu am avut niciodată un laptop și nici nu am simțit nevoia…rămân adeptul statului suveran al învățământului tradițional unde profesorii predau și elevii învață…sau ii obligăm să învețe prin toate mijloacele… altfel viitorul este compromis și chiar existența rasei umane… acești digitali in fond niște mediocri iremediabili globaliști idioți fara soluții viabile pentru ce 8miliarde de pământeni…

  5. Mai oameni buni dacă tot avem atatii specialiști în proiectul România educata luați un exemplu de la tarile europene unde școală e școală acolo de exemplu (Spania, Anglia, etc) școală începe la ora 8 sau 9 odată cu prezenta elevilor porțile scolii sunt închise și păzite de paznici dacă un elev nu este prezent la școală sunt sunați părinții să vadă ce sa întâmplat telelefoanele mobile nau ce cauta în prezența elevului pe parcursul orelor de curs de elev răspunde profesorul ce vorbim oameni buni ori eleve de clasa patra interacționează pe telefon cu diverși bărbați ori se postează pe diverse canale de socializare în diferite ipostaze intime nu mai vorbim de profesori și profesoare pedofili care predau în învățământ amant lacuri cu iz de (love) abandon școlar la greu în mediul rural a scăzut enorm nivelul de învățământ copii nu mai sunt motivați ca pe vremea răposatului când majoritatea elevilor buni plecau de la tara sa se facă domni căci n-or sta la coada vacii acum toți copii iau exemplul părinților care majoritatea sunt sclavii Europei la cei bună școala doar mergem în străinătate mulți dintre ei nu știu sa scrie nu mai vorbim de citit din cauza tehnologiei ca doar firmele ce produc telefoane mobile au creat tehnologie pentru toți prostii și uite asa as avea multe de spus asa ca va rog faceți ceva cu învățământul romanesc ca e strigător la cer tot respectul pentru elevi eminenți bravo lor și cinste părinților lor

    1. Dar oare de unde au scos o noua materie de trunchi comun pt liceu: Istoria evreilor. Holocaustul ?!
      De ce nu istoria germanilor sau turcilor sau tatarilor sau ungurilor sau chinezilor sau a altcuiva? De parcă istoria românilor este prea mult studiată! Nu cred că in ţara noastra ne confruntam cu un fenomen al discriminarii, slavă Domnului!
      Putea să fie mai bine Istoria universală!
      Cei care predau la liceu sau care au copii ce urmează sa faca liceul at trebui sa pună problema.

      1. Um… Din păcate cunosc destule persoane care spun că holocaustul nu a existat… In plus despre perioada comunistă se vorbește prea puțin, ceea ce îi împinge pe tineri la gândul că a fost mai bine atunci.

  6. Daca au ascultat de 10.000 – clar a iesit o tampenie. Nu ca tampenia era mai mica daca era scris de fosilele de la Academia Romana. Voi nu v-ati saturat de expertii astia in educatie care viseaza cu ochii deschisi? Inainte sa dam o lege prin care micsoram clasele, nu investim in scoli? Cate licee sau gimnazii ar trebui sa fie la localitate cu 40.000 de locuitori? Dar 100.000? Zic si eu asa pentru Chiajna, Popesti-Leordeni… aici aproape de minister. Poate au intrebat expertii de la Cuca-Macaii sau Baicoi… si acolo situatia e de 16 copii in toata scoala primara… si 2-3 la gimnaziu… dar vorba lui Moisil: in medie e bine! Mai dureaza mult pana vine alegerile ca ministrul educatiei poate are si el treaba pe la Agronomie: o facultate respectabila, mai ales pentru caminele in care veneau baietii de la Poli sa se intalneasca cu fetele de la ASE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Regulile pentru înființarea ludotecilor și grădinițelor comunitare, ca servicii private sau de stat complementare grădinițelor și creșelor, au fost puse în consultare publică / Angajarea personalului didactic, doar pe perioadă determinată – document

Regulile pentru înființarea ludotecilor și grădinițelor comunitare au fost puse în dezbatere publică vineri, 16 decembrie, de către Ministerul Educației. Metodologia de organizare și funcționare a serviciilor de educație timpurie…
Vezi articolul