Competențele civice ale elevilor români, la 5 ani după introducerea Educației sociale în curriculum: profesori nepregătiți, teme esențiale insuficient studiate / Lipsa formării de specialitate pentru profesori limitează impactul reformelor curriculare – STUDIU

Elevii de clasa a VIII-a sunt insuficient pregătiți pentru rolul de cetățeni activi, iar noile programe de Educație socială sunt aplicate neuniform în școli, la cinci ani de la includerea competențelor civice în centrul politicilor curriculare din România, conform unui studiu bazat pe datele ICCS 2022, publicat în Journal of Pedagogy în decembrie 2025. Autorii susțin ca lipsa formării de specialitate pentru profesorii care predau Educație socială limitează impactul reformelor curriculare.

Cercetarea, realizată de Octavia Borș-Georgescu și Cătălina Ulrich Hygum (Universitatea din București), evidențiază că schimbările curriculare introduse în 2016-2017 au avut un impact limitat. Deși competențele civice au fost consolidate prin profilul absolventului și prin disciplina Educație socială (clasele V–VIII), implementarea acestora diferă semnificativ între școli și profesori.

Elevii studiază puțin teme civice esențiale

Între o treime și două treimi dintre elevii de clasa a VIII-a declară că au studiat puțin sau deloc la școală teme precum:

• protejarea drepturilor cetățenești
• schimbarea legilor
• rezolvarea problemelor locale
• modul de a candida la alegerile locale

Deși aceste teme sunt incluse în programa școlară, rezultatele sugerează limite importante ale curriculumului aplicat.

Majoritatea elevilor afirmă că au învățat despre protecția mediului, iar cel puțin 70% spun că au studiat votul, drepturile cetățenilor și funcționarea economiei. În schimb, mai puțin de jumătate asociază școala cu studierea politicii internaționale sau cu procesul de candidatură la alegeri.

Profesori nesiguri să predea teme civice

Aplicarea neuniformă a curriculumului este corelată cu nivelul de pregătire resimțit de profesori. 

• 40% se simt puțin sau deloc pregătiți să predea despre sisteme constituționale și politice
• cel puțin 30% întâmpină dificultăți în predarea temelor despre vot, alegeri, migrație sau sustenabilitate
• majoritatea se simt bine pregătiți doar pentru drepturile omului și responsabilitățile cetățenești

Autorii sugerează că lipsa formării de specialitate pentru profesorii care predau Educație socială limitează impactul reformelor curriculare.

Nivel mediu-scăzut al competențelor civice

Elevii români au obținut un scor mediu de 470 la testul ICCS 2022, sub media internațională de 508. Rezultatele sunt apropiate de Bulgaria și Serbia, dar mult sub cele ale unor state precum Suedia, Polonia sau Estonia.

Mulți elevi întâmpină dificultăți în:

• explicarea rolului parlamentului
• înțelegerea reprezentativității votului
• justificarea separării puterilor în stat

Doar 18,3% ating nivelul cel mai ridicat de performanță civică.

Participare civică: interes social, reticență politică

Majoritatea elevilor se văd implicați în discuții sociale și politice, iar aproximativ jumătate ar semna petiții sau ar participa la demonstrații pașnice. În schimb, mai puțin de o treime se văd membri ai unui partid sau sindicat.

Participarea la activități de protecție a mediului este semnificativ mai ridicată decât media europeană.

Contradicții privind egalitatea de gen

Deși elevii declară în general susținerea egalității de drepturi între femei și bărbați, aproximativ o treime sunt de acord cu afirmații discriminatorii la adresa femeilor.

Ce influențează dezvoltarea competențelor civice

Analiza arată că nu există o singură formă de educație civică ce determină competențele elevilor. În schimb, rezultate mai bune sunt asociate cu:

• acoperirea mai largă a temelor civice,
• climat deschis de discuții în clasă,
• implicarea elevilor în deciziile școlii,
• activități civice și participare comunitară.

Educația nonformală și implicarea în comunitate se corelează puternic cu intențiile de participare civică și protecția mediului.

Nevoia de sprijin pentru profesori și continuitate la liceu

Studiul concluzionează că nesiguranța cadrelor didactice și politicile de încadrare a personalului limitează potențialul inovațiilor curriculare. 

Autorii recomandă:

• formare continuă specializată pentru profesori,
• politici mai eficiente de încadrare didactică,
• consolidarea educației civice și la nivel liceal.

Rezultatele ICCS 2022 arată că dezvoltarea competențelor civice nu depinde exclusiv de curriculum, ci de interacțiunea dintre educația formală, experiențele școlare și implicarea în comunitate, factori esențiali pentru participarea democratică și consolidarea societății.

• Studiul „Young Citizens’ Views and Engagement in a Changing Europe – IEA International Civic and Citizenship Education Study 2022 European Report”, a fost realizat în rândul elevilor de clasa a VIII-a / în vârstă de 14 ani. Analiza , susținută de Comisia Europeană, a fost co-realizată de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale, 

Articole Edupedu.ro despre studiu:

Elevii români susțin democrația și spun că vor să voteze, dar au rezultate sub medie în ceea ce privește cunoștințele civice și au mai puțină încredere în autorități decât colegii lor din alte țări – studiu internațional în care România a participat în premieră

Elevii români percep discriminări față de femei, bătrâni sau reprezentanți ai minorităților în mai mare măsură decât colegii lor europeni / Profesorii cred că școala oferă șansa învățării pe teme civice sau europene, dar se simt mai puțin pregătiți să predea astfel de subiecte – studiu

Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.