Pe 13 octombrie, mii de profesori vor intra în prima probă a concursului național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct de școală, primul concurs de acest fel după cele din 2021-2022. Sunt scoase la concurs aproape 8.000 de posturi de director de grădinițe, școli și licee. După cinci ani în care școlile românești au fost conduse, în proporție tot mai mare, de oameni numiți „din pix”, acesta ar fi trebuit să fie momentul în care statul le spune profesorilor buni, fără legături politice și fără protectori în inspectorat: veniți, candidați, aici contează doar ce știți și ce puteți face pentru școala voastră.
Ministerul Educației și Cercetării le transmite, prin tot ce face și spune în aceste săptămâni, exact opusul. Nu știu dacă asta este intenția. Știu însă care este efectul: descurajarea tocmai a oamenilor de care școlile au cea mai mare nevoie.
„Nu pot să garantez”
Întrebat de Ziarul de Iași dacă metodologia oferă garanția unei intruziuni minime a politicului, ministrul Mihai Dimian a răspuns: „Cu încredere participați, nu pot să garantez că totul va fi corect”. Pentru eventualele nedreptăți, soluția oferită de ministru a fost că „avem și contestații” și „avem și procese la final”. În același interviu, Dimian a recunoscut că unii candidați vor fi „timorați” sau chiar „presați”.
Ministrul a povestit apoi ce a văzut în cele 30 sau 40 de comisii de concurs din care a făcut parte: evaluatori care puneau, cu toții, aceeași notă, diferită de a lui. „Zic, mă, cum v-ați potrivit voi împreună?”, a spus Dimian, care a numit aceste situații „excepții”. Nu a spus dacă a sesizat vreodată vreo instituție faă de neregulile constatate personal și pentru care nu pare să-și fi luat acum măsuri de precauție pentru că ar fi spus asta cu voce tare.
Să ne punem în locul unui profesor care se gândește să candideze pentru conducerea școlii în care predă de 15 ani. Are de strâns un dosar, de construit un plan managerial pe baza planului de dezvoltare al școlii, de trecut două teste eliminatorii, o evaluare a planului și un interviu în fața unei comisii. Va investi luni de muncă și își va pune în joc relațiile cu colegii și cu inspectoratul. Iar omul care răspunde politic de întreg sistemul îi spune, înainte de start, că nu garantează corectitudinea și că, dacă va fi nedreptățit, se poate judeca. Pentru un asemenea profesor, mesajul real este simplu: nu merită. Cei care rămân motivați sunt cei care nu au nevoie de garanții, pentru că au deja protecție.
Un ministru care a văzut cu ochii lui comisii ce par să voteze la comandă nu are voie să transforme observația într-o anecdotă de emisiune, pentru că a povestit șmecherește scena pățită de el, cu un zâmbet căruia nu i-a urmat nimic. Are datoria să spună ce a făcut atunci și ce face acum ca lucrul acesta să nu se repete. Dimian nu a spus nici una, nici alta.
Arbitrii concursului, numiți fără concurs
Concursul este organizat de inspectoratele școlare județene. De la 1 septembrie 2026, toți cei 42 de inspectori școlari generali și toți cei 109 inspectori generali adjuncți din țară sunt în funcție prin detașare în interesul învățământului, numiți prin decizia ministrului. Ultimul concurs pentru aceste funcții a avut loc în 2017, iar mandatele au expirat în 2021. Patru miniștri la rând nu au organizat altul. La rândul lor acești oameni numiți politic numesc toți inspectorii de sub ei, aproape 1000 de oameni. Toți au funcția în pixul cuiva, toți au frică de pixul cuiva.
Unsprezece dintre inspectorii generali sunt noi de la 1 septembrie. În Caraș-Severin și Mehedinți, șefi de inspectorat de la PSD au fost înlocuiți cu șefi de la PNL, ministrul invocând depășirea bugetului. Întrebat cine face propunerile, Dimian a răspuns că „propunerile vin din preuniversitar”, fără să numească pe cineva.
Ministrul susține că inspectorul este prezent în comisia de interviu doar „pentru a asigura legalitatea desfășurării, nu pentru a domina comisia”. Metodologia aprobată chiar de ministerul său spune altceva. Inspectorul școlar general constituie, prin decizie, comisiile. Un inspector sau un metodist al inspectoratului este președintele comisiei de interviu. Aceeași comisie, condusă de inspector, evaluează planul managerial, o etapă subiectivă și eliminatorie, cu prag de nota 7. Tot președintele comisiei „mediază divergențele” atunci când notele evaluatorilor diferă cu mai mult de 3 puncte. Dacă cei din consiliul local, firmele sau universitățile nu își desemnează la timp reprezentanții, inspectorul școlar general pune în locul lor un inspector sau un metodist. Contestațiile la interviu sunt judecate de o comisie din alt județ, în care, pe lângă președinte, trei din ceilalți patru membri sunt inspectori sau metodiști, adică oameni din același aparat numit fără concurs. Rezultatele sunt validate de consiliul de administrație al inspectoratului, iar numirea și contractul de management se fac cu inspectorul școlar general.
E adevărat că primele două probe, testele din 13 și 20 octombrie, sunt corectate automat de o platformă informatică. Dar tot ce urmează după ele, adică exact partea în care se decide cine câștigă, trece prin mâna inspectoratelor.
Aceiași inspectori au ales deja cine stă pe scaun
Acești inspectori nu vin neutri în concurs. În ultimele luni, ei au decis cine conduce școlile până la finalizarea concursului, au pus cu mâna lor peste 8.000 de directori, iar pe fiecare decizie de detașare „în interesul învățământului” scrie negru pe alb că în orice moment, prin decizia inspectorului șef, acea detașare poate înceta. În martie 2026, 5.841 de funcții de conducere erau ocupate prin detașare, de două ori mai multe decât cu un an înainte.
Felul în care s-au făcut unele dintre aceste numiri la 1 septembrie spune multe. La Liceul Tehnologic Tomis din Constanța, consiliul profesoral a votat cu 40 la 10 pentru directoarea în funcție, Valentina Apostol. Inspectoratul a detașat însă director, de la 1 septembrie, chiar o inspectoare a ISJ Constanța, Alina-Viorica Dumitrașcu, inspector pentru management instituțional, cea căreia profesorii îi respinseseră avizul. Aceeași inspectoare figura printre autorii procedurii prin care sunt evaluați anual directorii, evaluare de care depinde menținerea lor în funcție. Inspectorul școlar general Claudia Portase a explicat că decisive sunt decizia inspectorului general și avizul consiliului de administrație al ISJ, iar avizul consiliului profesoral este doar consultativ. Altfel spus, profesorii școlii sunt întrebați, dar nu contează.
La Școala Gimnazială Săcălaz din Timiș, directoarea Manuela Matits a fost înlocuită printr-o decizie luată pe 17 iulie în consiliul de administrație al inspectoratului, despre care ISJ Timiș a spus că a fost luată „exclusiv în interesul unității de învățământ”. Matits a declarat că nu i s-a reproșat niciodată nimic și că nu înțelege motivele. La Liceul Tehnologic nr. 1 Corod din Galați, directoarea Adriana Masgras, care câștigase de două ori concursul, spune că a fost înlocuită cu o altă profesoară, deși consiliul profesoral al școlii s-a pronunțat de două ori, covârșitor, pentru ea, iar noii directoare nu i-a dat aviz. Masgras pune schimbarea pe seama unui conflict cu primarul comunei. Am cerut explicații ISJ Galați.
La Colegiul Național „B. P. Hasdeu” din Buzău, directoarea adjunctă Anca Florea, evaluată cu „Foarte bine” patru ani la rând și fără nicio sancțiune, nu a mai fost numită de la 1 septembrie. Explicația ISJ Buzău a fost că nu și-a depus acordul pentru numirea prin detașare. „Nu am știut de procedură, nu mi-a comunicat-o nimeni”, a răspuns Florea. Succesoarea ei, o profesoară a colegiului, fostă inspectoare adjunctă și șefă de organizație PNL de tineret, își depusese acordul încă din 13 august. Inspectoratul a negat orice legătură între pozițiile ei publice și decizie. Într-o scrisoare adresată ministrului Dimian, Florea a scris că „managementul inspectoratelor e puternic viciat de interese de grup meschine”. Niciun răspuns de la minister.
Directorii instalați astfel vor fi, în multe cazuri, și candidați la concurs. Ei pornesc cu un avantaj pe care metodologia nu îl neutralizează. Candidații din afară trebuie să își construiască planul managerial pe baza planului de dezvoltare instituțională al școlii, document aflat sub controlul directorului în funcție. La același Colegiu Hasdeu, singurul plan de dezvoltare publicat pe site era cel pentru perioada 2022-2025, iar prelungirea lui a fost aprobată cu trei zile înainte de deschiderea înscrierilor, la aproape două luni după termenul din metodologie. La acel moment, era singura școală din județ aflată în această situație. Mai mult, doi dintre cei cinci membri ai comisiei de interviu sunt profesori din școala condusă chiar de directorul-candidat.
La Liceul Tehnologic nr. 1 Corod din Galați, directoarea Adriana Masgras, care câștigase de două ori concursul, spune că a fost înlocuită cu o altă profesoară, deși consiliul profesoral al școlii s-a pronunțat de două ori, covârșitor, pentru ea, iar noii directoare nu i-a dat aviz. Masgras pune schimbarea pe seama unui conflict cu primarul comunei. Am cerut explicații ISJ Galați.
O metodologie care protejează cârdășia, nu evaluatorul onest
Metodologia are și reguli care, citite lângă povestea ministrului, devin îngrijorătoare. Dacă după mediere notele evaluatorilor de la interviu diferă în continuare cu mai mult de 3 puncte, se calculează media, iar notele care se abat cu peste 2 puncte de la ea sunt eliminate. Să luăm exact situația descrisă de Dimian: patru evaluatori dau aceeași notă, al cincilea dă o notă diferită. Nota eliminată nu va fi a cârdășiei, ci a celui care a votat altfel. Regula nu îl protejează pe evaluatorul care nu s-a „potrivit” cu ceilalți. Îl anulează.
La fel de opace sunt și cele două teste standardizate de la începutul concursului, ambele eliminatorii. Primul ar urma să măsoare, în 20 de itemi cu un singur răspuns corect, „capacitățile și aptitudinile personale” ale candidaților. Nu știm care sunt acestea și nici cum poate avea o întrebare despre aptitudini un singur răspuns corect. Nu știm de ce aceleași „capacități și aptitudini personale” sunt evaluate din nou la interviu. Nu știm dacă itemii au fost pretestați, dacă toți candidații primesc aceleași întrebări, cum s-au stabilit pragurile de 12, respectiv 14 răspunsuri corecte din 20, sau dacă un candidat va putea contesta o întrebare greșită, nu doar punctajul. Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare nu a publicat niciun model de test. Edupedu.ro a trimis Ministerului Educației zece întrebări pe aceste teme. Când primim răspunsul, îl publicăm.
Ce ar trebui să facă ministerul
Un minister care își dorește cu adevărat ca oamenii buni să candideze nu se mulțumește să le spună „cu încredere participați”. Le dă motive de încredere. Poate publica, înainte de 2 octombrie, modele pentru cele două teste și procedura prin care au fost construite. Poate publica, după fiecare probă, testele și răspunsurile corecte. Poate cere ca notele fiecărui evaluator de la interviu să fie publicate, anonimizat, pentru fiecare comisie, astfel încât cei aflați în cârdășie, care votează identic, să devină vizibile. Poate deschide comisiile către observatori independenți. Iar ministrul poate spune public ce a făcut cu neregulile pe care le-a văzut personal.
Mai presus de toate, ministrul trebuie să înțeleagă că declarațiile lui nu sunt comentarii de pe margine. Când omul care a numit fără concurs toți inspectorii ce vor organiza concursul spune că nu poate garanta corectitudinea lui, el nu descrie o realitate. O produce. Iar profesorii care ar fi putut schimba o școală vor trage singura concluzie rezonabilă și vor rămâne acasă.