Consiliul Național al Elevilor, despre structura anului școlar 2021-2022: O fragmentare extremă și dezechilibru semnificativ între semestre / Ce variantă propusese organizația, care se plânge de lipsa consultărilor

7.599 de vizualizări
Sursă foto: Facebook.com / Rareș Voicu, președintele CNE
“Ministerul [Educației] își asumă, practic, o fragmentare extremă a anului școlar și un dezechilibru semnificativ între semestre. Atragem atenția faptul că o astfel de măsură a fost aprobată și în timpul ministeriatului Ecaterinei Andronescu, iar, la acel moment, atât elevii, cât și părinții și profesorii s-au poziționat puternic împotriva unei astfel de inițiative”, afirmă Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor, într-un comunicat prin care această organizație critică structura anului școlar 2021-2022, aprobată de minister.

Comunicatul Consiliului Național, prin care organizația își prezintă și propria propunere de structură a anului școlar:

“Poziția Consiliului Național al Elevilor cu privire la structura anului școlar 2021-2022

În cursul zilei de astăzi, Ministerul Educației a aprobat structura anului școlar 2021- 2022, fără, însă, a supune dezbaterii publice un astfel de proiect și fără a ține cont, în esență, de opiniile reprezentanților societății civile.

La momentul de față, majoritatea unităților de învățământ preuniversitar din România nu dispun de unități de aer condiționat. Astfel, organizarea cursurilor până la mijlocul lunii iunie (începutul lunii iulie, pentru elevii din învățământul profesional și tehnic) afectează în mod direct calitatea actului educațional, elevii și profesorii fiind nevoiți să participe la cursuri în condiții de disconfort termic semnificativ. De aceea, este absolut necesar ca anul școlar să înceapă în prima zi de luni din septembrie 2021, astfel încât cursurile, sesiunile practice din învățământul tehnic, profesional și vocațional, dar și examenele naționale să se desfășoare în condiții optime.

Mai mult, fragmentarea semestrului I creează confuzie în sistem și generează fenomenul „goana după note”. De aceea, susținem decizia ca semestrul I să se încheie înainte de începerea vacanței de iarnă, însă atragem atenția asupra unei structuri inegale și dezechilibrate a semestrelor, întrucât semestrul I este compus din 14 săptămâni de cursuri, iar, cel de-al II-lea, din 20 de săptămâni.

Având în vedere nevoia de organizare logică a arhitecturii anului școlar viitor, Consiliul Național al Elevilor prezintă public proiectul de structură a anului școlar 2021- 2022, pe care l-a înaintat și Ministerului Educației, spre analiză:

 Semestrul I – 16 săptămâni, după cum urmează:

o Cursuri: luni, 16 septembrie 2021 – miercuri, 22 decembrie 2021;
o Vacanță pentru grădinițe și clasele primare: sâmbătă, 23 octombrie 2021 – duminică, 31 octombrie 2022.

  •   Vacanță de iarnă/intersemestrială: joi, 23 decembrie 2021 – duminică, 9 ianuarie 2022;
  •   Semestrul al II-lea – 18 săptămâni, după cum urmează:

Cursuri: luni, 10 ianuarie 2022 – joi, 14 aprilie 2022;
Vacanță de primăvară: vineri, 15 aprilie 2022 – duminică, 1 mai 2022; 
Cursuri: luni, 2 mai 2022 – vineri, 3 iunie 2022;

De asemenea, propunem ca, pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar să aibă 32 de săptămâni de cursuri şi să se încheie la data de 20 mai 2022, iar, pentru clasa a VIII-a, anul şcolar să aibă 33 de săptămâni de cursuri şi să se încheie la data de 27 mai 2022.

„Criticăm cu fermitate decizia Ministerului Educației privind structura anului școlar 2021-2022. Aprobând o astfel de structură, ministerul își asumă, practic, o fragmentare extremă a anului școlar și un dezechilibru semnificativ între semestre. Atragem atenția faptul că o astfel de măsură a fost aprobată și în timpul ministeriatului Ecaterinei Andronescu, iar, la acel moment, atât elevii, cât și părinții și profesorii s-au poziționat puternic împotriva unei astfel de inițiative. Solicităm ministrului educației să acționeze cu responsabilitate și să nu amâne începerea anului școlar în mod nenecesar. Acest lucru va conduce la încheierea cursurilor la începutul lunii iunie/mijlocul lunii iulie (pentru elevii din învățământul profesional), în condiții de disconfort termic extrem. Nu asta înseamnă educație de calitate.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.”


2 comentarii
  1. Sunt indicii că structura anului şcolar 2021-2022 – aşa cum apare în prezent în ordinul 3243 / 2021 – încalcă articolul 7, alineatele b) şi k) din Statutul Elevului. Predarea, învăţarea şi evaluarea nu pot fi separate. Ori, faptul că evaluarea va avea două “maxime” (înainte de săptămânile 11 şi 31 deoarece acelea sunt termenele limită pentru teze) va afecta atât corectitudinea evaluării (lucru prevăzut expres în alineatul k) din articolul 7), cât şi adecvarea strategiilor didactice de către profesori – lucru stabilit în cadrul alineatului b). Ba mai mult. vacanţa de primăvară este între săptămânile 28 şi 29, iar termenul limită pentru teze este vinerea săptămânii 31 pentru semestrul al doilea. Şi, având în vedere că articolul 5 al ordinului 3243 prevede că teza trebuie dată “după parcurgerea programei” este puţin probabil ca aceasta (teza) să fie dată mai repede de vacanţa de primăvară. Aşadar, după o perioadă istovitoare (săptămânile 15-28 fără nicio vacanţă) va urma vacanţa de primăvară binemeritată, iar după vacanţa de primăvară, tezele. Asta în condiţiile în care prima săptămână de după vacanţă este una de reacomodare şi reactualizarea unor cunoştinţe; orice elev uită o parte a materiei în vacanţă. Ori, în aceste condiţii, este foarte proabil ca o parte a tezelor să se dea în săptămâna 29. Ce e de făcut? sunt 3 variante:
    1. Devansarea vacanţei de primăvară în aşa fel încât să fie la jumătatea semestrului
    2. Renunţarea la semestre şi stabilizarea vacanţelor
    3. Reintroducerea răului necesar numit vacanţă intersemestrială.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Munca la negru în învățământ. Unul din trei întreprinzători individuali din Educație nu e înregistrat. România e a doua în UE la muncă nedeclarată

Aproape 30% din numărul total de salariați și patroni, considerați întreprinzători pe cont propriu din domeniul Învățământ, nu sunt înregistrați oficial pentru activitatea aceasta, arată calculele făcute de Ionuț Dumitru,…
Vezi articolul