Consiliul Național al Elevilor reacționează pe conținuturile programei de clasa a IX-a la limba și literatura română: „Predoslovie adecă voroava cătră Ministerul Educației și Cercetării” – Cerem regândirea „din temelii” a proiectului de programă și actualizarea „profundă” a conținuturilor pentru a reflecta provocările lumii în care trăim azi: tehnologie, etică digitală, fake news

Consiliul Național al Elevilor (CNE) reacționează la conținutul programei de clasa a IX-a la limba și literatura română, criticată în spațiul public de scriitori și profesori, într-un comunicat de presă. Reacția vine la peste 10 zile de când a fost pusă în dezbatere programa, care ar urma să se aplice elevilor care acum sunt în clasa a VIII-a. Reprezentanții CNE cer regândirea „din temelii” a proiectului actual de programă și actualizarea „profundă” a conținuturilor, astfel încât „programele să reflecte realitățile și provocările lumii în care trăim astăzi: tehnologie, etică digitală, fake news, identitate, diversitate culturală”.

„Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!” Peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori și profesori, printre care Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Ioana Pârvulescu, cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”
Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică, pe 25 noiembrie 2025 și până pe 12 decembrie 2025, noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, prima actualizare curriculară majoră la nivel de liceu, după mai bine de două decenii. Documentul marchează trecerea de la modelul tematic, introdus în anii 2000, la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române.

Într-un document intitulat „Predoslovie adecă voroava cătră Ministerul Educației și Cercetării”, CNE cere regândirea „din temelii în spiritul relevanței și al echilibrului, a proiectului de programă actual” pentru că „școala ar trebui să pregătească elevii pentru lumea în care trăiesc, nu să-i teleporteze cu secole în urmă„, potrivit unui comunicat de presă.

Elevii au făcut aluzie la Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul”, text recomandat de profesorii care au scris programa la limba și literatura română pentru clasa a IX-a aflată în dezbatere publică până pe 12 decembrie, și amplu criticată de profesori și scriitori. Vezi aici ce conține programa propusă.

Ironia elevilor continuă cu adresarea: „Fost-au gîndul nostru, iubite cititorule, să ne exprimăm îngrijorarea față de proiectul noilor programe școlare, aflată în dezbatere publică”.

„De foarte multe ori, decidenții, atunci când vorbesc despre elevi, îi prezintă ca pe viitorul României. Totuși, elevii sunt mai mult decât atât, sunt prezentul în care este important să investim și pentru care trebuie să alocăm resurse, astfel încât sistemul de educație să răspundă cu adevărat nevoilor pe care aceștia le au.

Despre elevi se vorbește foarte des și în rapoarte, în dezbateri, în politici publice, în conferințe, însă, de multe ori, atunci când începe adevăratul proces decizional, interesele lor ajung să fie lăsate în plan secund sau chiar ignorate. Același lucru se întâmplă, din păcate, și în privința curriculumului: deși este o reformă pe care o așteptăm de foarte mult timp, dorindu-ne un sistem educațional în care elevii să învețe cu sens, aceasta continuă să întârzie.

La disciplina Limba și literatura română, spre exemplu, elevilor de clasa a IX-a le este propus să înceapă studiul „de la începuturile literaturii”, parcurgând primele secole în ordine cronologică. Cu alte cuvinte, adolescenții de 14-15 ani ar urma să fie introduși brusc într-o lume de mult apusă, populată de cronici și texte vechi din secolele XVII-XIX, în care autori precum Ion Neculce, Dinicu Golescu, Dimitrie Bolintineanu sau Anton Pann sunt dați ca referințe timpurii. Limbajul arhaic și contextul învechit al acestor scrieri riscă să îi pună serios în dificultate pe elevi, transformând ora de limba și literatura română mai degrabă într-un exercițiu de descifrare lingvistică, decât într-o experiență de lectură și descoperire. Contrastul dintre modernitatea generației actuale și caracterul anacronic al programei propuse nu poate fi exagerat”.

„Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită următoarele:

Elaborarea și adoptarea unor programe școlare cu adevărat orientate spre reformă, fundamentate pe principii pedagogice moderne și pe valorile europene ale educației, care să funcționeze ca instrumente vii și adaptabile pentru creșterea calității actului educațional, ci nu ca simple conținuturi necesare pe hârtie;

Integrarea consecventă în noul curriculum a competențelor esențiale ale educației secolului XXI: gândirea critică, literația media, creativitatea, competențele socio-emoționale și capacitatea de argumentare, susținute prin acces real la literatură contemporană și resurse didactice relevante;

Actualizarea profundă a conținuturilor, astfel încât programele să reflecte realitățile și provocările lumii în care trăim astăzi: tehnologie, etică digitală, fake news, identitate, diversitate culturală, funcționarea instituțiilor democratice și rolul comunicării în societatea actuală, în locul unei abordări exclusiv istorico-literare, cu relevanță limitată pentru profilul actual al elevului;

Instituționalizarea unei consultări reale cu elevii în procesul de elaborare a noului curriculum, prin mecanisme clare și transparente.

De asemenea, facem apel către toate organizațiile care se regăsesc în solicitările elevilor reprezentanți să se alăture demersului și să ceară public autorităților o reformă care poate contribui la reducerea decalajelor dintre România. Credem în potențialul unei astfel de reforme și de aceea ne dorim să fim parte din schimbarea pe care cu toții o așteptăm, nu spectatori pasivi, pentru că doar împreună putem aduce educația pe primul loc.

Considerăm esențial ca procesul de reformă să fie unul transparent și participativ, în care vocile elevilor, profesorilor și organizațiilor din sfera educației să fie ascultate și valorificate. O reformă autentică nu poate fi construită în spatele ușilor închise, ci doar prin dialog, colaborare și asumarea responsabilității comune pentru viitorul sistemului nostru educațional”.

Comunicatul de presă integral al CNE

Informații de context

Ministrul Educației Daniel David a spus că nu știe dacă un adolescent de clasa a IX-a este pregătit sau suficient „echipat” să studieze vechii cronicari, „dar mă gândesc că aceiași elevi au făcut la un moment dat latina, un an. Cronicarii sunt 3-4 ore„, a spus David.

Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027 și a stârnit critici ample în spațiul public din cauza modelului „diacronic” prin care se prezintă literatura elevilor, adică din perspectiva evoluției literare românești, pornind din secolul al XVI-lea cu cronicari precum Costin Miron.

Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici și din și consilierul ministrului Educației, Radu Szekely care a vorbit despre o programă retrogradă.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.

Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Szekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.

Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart apreciază că: o programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal.

Dana Papadima, profesor, editor de manuale, specialist în educație și director educațional al Avenor College, scrie într-o postare publică pe Facebook, despre „bubuiala” provocată de proiect și avertizează că documentul riscă să îndepărteze elevii de literatura română, să reactiveze reflexe naționaliste și să ignore complet competențele europene și nevoile reale ale adolescentului din 2025.

Într-o altă intervenție, la Rock FM, Dana Papadima avertizează că programa propusă riscă să repete o viziune filologică, de tip universitar, și că îi lipsește integrarea în context cultural european și legăturile cu alte arte, precum și accentul pe comunicare, scris, oralitate și gândire critică. „Noi vrem ca liceul să repete sau să prevină Facultatea de Litere? Sau vrem oameni care să știe ce fac cu cunoștințele pe care le au ca să se descurce, să poată să comunice?„, se întreabă profesoara.

La rândul său, profesoara Mădălina Chitez, specializată în lingvistică aplicată, arată într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că noua programă are un profil lingvistic învechit, bazat pe termeni academici abstracți și pe un vocabular metalingvistic dificil, care poate bloca învățarea reală și împinge elevul într-o pedagogie a conspectului, nu a competențelor. În ansamblu, criticii susțin că programa nu creează continuitate cu gimnaziul, nu răspunde nevoilor generației actuale și riscă să accentueze problemele deja grave de înțelegere a textului la adolescenți.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

„Elevul real este absent din această programă”, spune profesoara Florentina Sâmihăian despre programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere: „Excluderea textelor nonliterare e cu adevărat riscantă, pentru că elevii rămân vulnerabili la manipulare și dezinformare”, mai spune profesoara de la Facultatea de Litere.

De precizat, din grupul de lucru care a realizat programa au făcut parte 30 de profesori preuniversitari și universitari, coordonați de decana Facultății de Litere, Oana Fotache. Aceasta a anunțat într-un interviu că organizarea cronologică a literaturii pentru clasa a IX-a nu a fost decisă în grupul de lucru de la Ministerul Educației și Cercetării, pe care l-a coordonat științific, ci în discuții cu 30 de profesori de liceu organizate de ea anul trecut la Facultatea de Litere.

Daniel Georgescu, reprezentant al Ministerului Educației, a spus că „s-a avut în vedere ideea de responsabilitate, în special morală și o armonizare a perspectivelor, astfel încât să nu reprezinte punctul de vedere al unei singure persoane, nici al unui duo sau al unui „grupuleț” și să ajungem la cel mai bun produs curricular”.

Oana Fotache a pasat profesorilor responsabilitatea alegerii textelor pentru a le vorbi elevilor, însă criticile aduse în spațiul public nu vorbesc neapărat de anumite texte ci semnalează rigiditatea limbii și literaturii învechite. Indiferent de textul ales, acesta trebuie să aparțină decadelor recomandate în programa de clasa a IX-a.

Elevi de la Colegiul Național Iași au reacționat și ei pe programa de limba română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere – Sara, elevă la filologie: „Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține. Altfel, ne pierdeți ca viitori cititori”.

„Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim”, mai spune o elevă.