Consiliul Tineretului din România a lansat o campanie prin care îndeamnă tinerii să iasă la vot duminică, la alegerile prezidențiale. Plus: harta județelor cu cea mai mare prezență a tinerilor în alegerile precedente

1.641 de vizualizări
Consiliul Tineretului din România a lansat o campanie prin care îi îndeamnă pe tineri să participe la alegerile prezidențiale. Duminică, 10 noiembrie, se desfășoară primul tur al scrutinului prezidențial. „O participare semnificativă va genera o mai mare presiune asupra clasei politice și a decidenților, inclusiv a proaspăt numitului Guvern, pentru a aborda mai energic și cu o mai mare responsabilitate problemele tinerilor”, se arată în apelul CTR.

Organizația a publicat cu această ocazie și o analiză a participării tinerilor în precedentele alegeri: cele europarlamentare. „Prezența semnificativă a tinerilor la alegerile europarlamentare și la referendumul organizat pe 26 mai 2019 a creat o emulație în societate, fiind pentru prima dată după mult timp când tinerii nu au fost percepuți ca fiind o categorie socială absentă la alegeri„, spune Consiliul Tineretului din România (CTR).

Harta prezentei tinerilor la vot, la alegerile europarlamentare 2019 / Foto: CTR

Potrivit analizei cu privire la europarlamentare, județele în care s-a înregistrat cea mai mare prezență a tinerilor la vot raportat la numărul total de tineri cu domiciliul în acel județ sunt marile centre universitare:

 

CTR cere introducerea votului prin corespondență în cazul tuturor categoriilor de alegeri, „pentru a nu exista premisele neparticipării tinerilor la vot prin prisma incertitudinii privind situația locativă”.

Gabriel Carnariu, președintele Consiliul Tineretului din România, susține că „tinerii români au demonstrat la alegerile europarlamentare din mai 2019 faptul că sunt o categorie socială activă și prezentă în viața politică. Ei au demonstrat că nu sunt nepăsători și că îi interesează destinul societății lor. Prin urmare, avem încredere că acest exercițiu democratic se va repeta și de această dată. Ne exprimăm speranța că vom avea cât mai mulți tineri prezenți la vot în această duminică. Alegerile prezidențiale reprezintă o bornă importantă în ceea ce privește destinul nostru pe termen scurt și mediu. Considerăm că tinerii vor conștientiza acest lucru și își vor exercita dreptul fundamental la vot„.

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, participarea tinerilor în funcție de populația cu domiciliu în România a fost echilibrată din punct de vedere al genului – feminin (45,21%), masculin (41,31%), se arată în analiza CTR. Federația precizează că participarea tinerilor a fost preponderent mai mare în mediul urban (46,82%), față de mediul rural (38,97%).

Concluziile CTR, pornind de la analiza participării tinerilor la alegerile europarlamentare 2019:
  • „Realizarea unei analize și adoptarea unui set de măsuri cu privire la fenomenul migraționist intern în rândul tinerilor către așa-zisele ‘orașe magnet’. În absența unor politici de locuire, fenomenul de suprapopulare reprezintă o realitate sau o perspectivă extrem de apropiată.
  • Realizarea unei analize și adoptarea unei set de măsuri cu privire la migrația tinerilor din România. Este important să vedem în ce măsură tinerii din mediul rural sunt mai expuși acestui risc decât cei din mediul urban. De asemenea, este important să identificăm care sunt categoriile de tineri care se confruntă cu riscuri pornind de la statutul socio-economic.
  • Prezența tinerilor în mediul urban reprezintă un factor înșelător raportat la situația din teren. Discrepanțele între municipii și orașele sub 10.000 de locuitori, mult mai apropiate de caracteristicile unor localități din mediul rural din punct de vedere al calității vieții, sunt semnificative și trebuie analizate în detaliu.
  • Realizarea unor campanii de promovare a participării la vot la nivel național în zonele în care s-a înregistrat o participare scăzută a tinerilor, în special în mediul rural.
  • Introducerea votului prin corespondență în cazul tuturor categoriilor de alegeri, pentru a nu exista premisele neparticipării tinerilor la vot prin prisma incertitudinii privind situația locativă.”

De precizat că Ludovic Orban a decis să mențină Ministerul Tineretului și Sportului în guvernul pe care îl conduce, după ce a redus numărul ministerelor de la 28, la 16. Cercetarea se numără printre cabinetele care nu au mai prins nici măcar statutul de Autoritate Națională în Guvernul Orban, după ce a fost organizat ca minister de sine stătător în Guvernul Dăncilă.

Descarcă de aici Analiza CTR cu privire la participarea tinerilor la alegerile europarlamentare din mai 2019

CTR – Analiză alegeri europarlamentare mai 2019


1 comment
  1. Mda, ca sa rupi 30 min din viata pt alegeri e mai putin important decat sa stai 30 minute pe social media, sau la coada la burgeri, sau pe jocuri.

    Mark Twain: „If it’s your job to eat a frog, it’s best to do it first thing in the morning.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

LISTĂ Salariile de bază ale cadrelor didactice, de la învățământul preșcolar, școala primară, gimnaziu și până la liceu în 22 de țări europene – raport OECD. Variații considerabile între țările din Est și Vest

Un profesor din Uniunea Europeană, exceptând România și alte câteva țări, câștigă în medie, anual, un salariu de bază echivalând cu 32.000 de dolari dacă se află la început de…
Vezi articolul

VIDEO Ligia Deca, odă înflăcărată șefului de partid: Aduceți-vă aminte că domnul președinte Ciucă nu a făcut ceea ce spuneau angajamentele politice și a rămas până când a crescut salariile dascălilor / În realitate, guvernul Ciucă și premierul au sfidat în repetate rânduri, timp de 3 săptămâni, solicitările profesorilor ieșiți în stradă, pe care i-a mințit, iar Ciolacu a fost cel care condiționat preluarea mandatului de încheierea grevei

Ligia Deca aduce laude șefului său de partid care, în opinia ministrei Educației, ar fi „rămas până când a crescut salariile dascălilor” la conducerea Guvernului. Deca a făcut această declarație…
Vezi articolul

Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partid nu există în noul proiect al Legii învățământului superior, în pofida apelurilor de a fi reintroduse în legislație / Proiectul Deca propune incompatibilitate cu unele funcții în administrație, dar menține limitele politice propuse de predecesorul Sorin Cîmpeanu, rector, lider politic și parlamentar

Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider politic, cerute de reprezentanți ai mediului academic, nu au fost incluse în proiectul Legii învățământului superior prezentat săptămâna aceasta de ministrul Educației, Ligia Deca. Aceasta a…
Vezi articolul

Sebastian Țoc, profesor și cercetător, propune „renunțarea la ierarhizarea elevilor la liceu și școala profesională în funcție de examene cu miză mare, fiind preferabil un mix de criterii”, printre alte măsuri care ar duce la școli mai incluzive

Modalitatea de organizare a sistemului de învățământ din România tinde să încurajeze ierarhizarea școlilor și, adesea, segregarea pe criterii economice, etnice sau de rezidență, bazându-se pe ierarhii puternice și pe…
Vezi articolul