Controlul cheltuielilor din educație, locuințe pentru profesori la sat, cursuri avansate de schimbări climatice și de performanță energetică a clădirilor, plus cursuri pentru profesori – Ce mai prevede PNRR în domeniu, în afara României educate

7.823 de vizualizări
Ministrul Cristian Ghinea / Sursa: Captura Youtube – Guvernul Romaniei
Profesorii, sistemul de educație în ansamblul său, decidenții din domeniu, mediul universitar sunt vizați de o serie de măsuri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în afara prevederilor privind reformele și investițiile din România educată, care formează un capitol separat în documentul prezentat miercuri de guvern.

Pe lângă prevederi tangențiale (precum implicarea Ministerului Educației în obiective legate de educație rutieră), unele măsuri și propuneri fac referire directă la profesori și instituții de învățământ: formare și formare continuă pentru cadrele didactice, cu diverse obiective; investiții în spații locative pentru profesori, în mediul rural; digitalizare; recalificare; noi direcții pentru mediul universitar și postuniversitar. La acestea se adaugă și un obiectiv de control al cheltuielilor din educație.

Între altele:

1. La Pilonul II – Transformarea digitală:

Este prevăzut ca acțiunile din domeniu, ce vizează creșterea competențelor digitale, să țină cont de Planul de acțiune al UE pentru educație digitală 2021-2027 și de Spațiul European al Educației,  în acțiuni ce vizează dezvoltarea competențelor digitale pentru anumite domenii de activitate (funcționari publici) sau ale cetățenilor în general.

2. La Pilonul III – Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii:

Se vorbește despre analiza cheltuielilor în educație. Astfel, în prevederile privind reforma fiscală, este dată drept exemplu de acțiune “Implentarea analizei cheltuielilor (spending reviews) în domeniul de sănătate și educație (vor urma și alte sectoare”

3. La Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială:

E prevăzută construirea de locuințe pentru “specialiști în educație”, la sat. Astfel, la capitolul privind “Reforme pentru tranziția verde și digitală a unităților administrativ-teritoriale)”, unul dintre rezultatele așteptate este: “880.000 mp construiți de locuințe pentru specialiști în educație și sănătate în mediul rural”.

4. În tabelul cu investițiile și reformele semnificative pentru ”Contribuția la atingerea obiectivelor inițiativelor emblematice ale UE”

PNRR menționează, La Capitolul recalificare și upskill:

“Până în trimestrul 1 din 2023 vor fi create cel puțin 8 centre teritoriale în cadrul centrelor universitare pentru a coordona și furniza cursuri de specializare și instruire în domeniul performanței energetice a clădirilor, pentru specialiști și pentru lucrători; Până în trimestrul 3 din 2023 vor fi derulate cel puțin 10”. 

5. În același tabel privind ”Contribuția la atingerea obiectivelor inițiativelor emblematice ale UE”,

PNRR menționează, la Capitolul Educație, o serie de cursuri ce vizează, pe de o parte, creșterea autonomiei unităților de învățământ, pe de altă parte digitalizarea educației și, nu în ultimul rând, reforma guvernanței în preuniversitar.

Printre aceste cursuri – țintă:

  • “Minim 45% dintre cadrele didactice participante la Programul pentru reducerea abandonului include trei componente majore vor participa la cursuri de formare pentru utilizarea modulului informatic, cursuri” (n.red. – eroarea de formulare aparține documentului citat).
  • “În cazul investiției 3, vor fi alocate 42 de granturi și vor fi formate cel puțin 475 de persoane pe județ (în total 19950 de persoane) din serviciile de educație timpurie standard și complementare (personal didactic și nedidactic), cu prioritate a celor din serviciile nou înființate”
  • “Pentru reforma 4 și investiția 9 vor fi operaționalizate relațiile dintre profilul de competențe al cadrului didactic, cu precădere referirile la competențele digitale, și curriculumul pentru formarea profesională inițială (FPI) și formarea profesională continuă (FPC) și curriculumul asociat formării competențelor. Va fi astfel elaborat și validat profilul de competențe al cadrului didactic, componenta de competențe digitale, care va fi ulterior baza programelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. De asemenea, va fi dezvoltat un program național de formare continuă, în vederea dobândirii de cunoștințe avansate în domeniul utilizării tehnologiilor noi și emergente în procesele educaționale la care vor participa 100.000 de cadre didactice.

În cazul reformei 6 vor fi:

• organizate cursuri specifice de formare a directorilor și cadrelor didactice din unitățile de învățământ ce vor beneficia de granturi, astfel încât aceștia să aibă informațiile necesare și capacitatea de a identifica corect activitățile eligibile în raport cu nevoile specifice.

• dezvoltate programe de formare pentru manageri școlari centrate pe crearea unei calificări distincte de lider/manager școlar, care să fie definită de achiziția unor competențe relevante.

În total la aceste programe vor participa 10000 de persoane.”

6. În prevederile privind măsuri ce vizează schimbările climatice, PNRR menționează, între altele:

“Dezvoltarea de cursuri postuniversitare specializate pentru a instrui oamenii care doresc să lucreze pe piața muncii ca experți în domeniul schimbărilor climatice”.

Documentul complet poate fi consultat aici

Citește și:
LIVE VIDEO Planul Național de Redresare și Reziliență, prezentat la Guvern. Educația primește 3,6 miliarde de euro. Ghinea: Școala online va rămâne o componentă a sistemului pentru copiii cu dizabilități și cei spitalizați / Granturi pentru școlile cu risc crescut de abandon, 320.000 de copii beneficiari

1 comment
  1. Românii şi-au dorit să audă poveşti, acum n-au decât să le asculte şi să se frece la ochi. Cine era ministrul fondurilor europene (care nu a absorbit niciun euro) in guvernul Ciolos?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Aproape 48.000 de copii ucraineni refugiați sunt în România, dar mai puțini de 4.000 sunt înscriși ca elevi sau audienți în școli / Oficial de la București: Guvernul ucrainean nu recunoaște studiile în niciun stat european, lucrăm la rezolvarea situației

47.851 de copii ucraineni refugiați sunt în prezent în România, dar mai puțini de 4.000 sunt înscriși sau sunt audienți în școli, potrivit Raportului privind eforturile și realizările României în…
Vezi articolul