Părinţii îşi fac griji, adesea, cu privire la posibilele consecinţe negative ale jocurilor video asupra copiilor lor, însă un studiu amplu, publicat săptămâna aceasta în jurnalul medical JAMA Network Open, indică faptul că această distracţie populară poate avea, de asemenea, beneficii cognitive, informează marţi AFP, scrie Agerpres.
Studiile anterioare s-au concentrat asupra efectelor negative ale jocurilor video, cum ar fi depresia sau un nivel mai ridicat de agresivitate.
Astfel de cercetări sunt limitate însă de numărul restrâns al participanţilor, în special al celor care recurg la imagistica cerebrală, a declarat autorul principal al studiului publicat luni, Bader Chaarani, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din Vermont.
Alături de colegii săi, el a analizat datele obţinute în urma amplului studiu asupra dezvoltării cognitive a creierului adolescentului (ABCD, în engleză), finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite, potrivit sursei citate.
Cercetătorii au trecut în revistă răspunsurile participanţilor, scorurile obţinute la testele cognitive, precum şi datele rezultate din imagistica cerebrală, în cazul a aproximativ 2.000 de copii cu vârste de 9 şi 10 ani, împărţiţi în două grupuri: cei care nu joacă niciodată jocuri video şi cei care petrec în faţa ecranului, în fiecare zi, jucându-se trei ore sau mai mult. Această durată a fost aleasă deoarece depăşeşte perioada de una sau două ore de jocuri video recomandată pentru copiii mai mari de Academia Americană de Pediatrie.
Care este legătura de cauzalitate? Ambele grupuri au avut de îndeplinit două sarcini. În cazul primei sarcini, copiilor le-au fost prezentate săgeţi îndreptate spre stânga sau spre dreapta, iar ei trebuiau să apese cât mai repede pe butonul corespunzător. De asemenea, ei nu trebuiau să apese pe niciun buton dacă, în schimb, apărea un semn de „stop”, o modalitate de a le măsura capacitatea de autocontrol.
În cadrul celei de-a doua sarcini, copiilor le-a fost prezentat un chip şi, mai târziu, un altul, ei trebuind să indice dacă acestea aparţineau aceleiaşi persoane. De data aceasta le era testată memoria de lucru, de scurtă durată.
După ce au corectat bias-ul legat, printre altele, de venitul părinţilor, coeficientul de inteligenţă şi simptomele asociate sănătăţii mintale, cercetătorii au descoperit că acei copii care jucau jocuri video se descurcau, în mod sistematic, mai bine în îndeplinirea sarcinilor primite.
În timpul testelor, creierele copiilor au fost observate folosind tehnici imagistice specifice. Cele ale copiilor „gameri” prezentau o activitate sporită în zonele cerebrale asociate atenţiei şi memoriei.
„Rezultatele ridică posibilitatea interesantă ca jocurile video să ofere o experienţă de învăţare cognitivă cu efecte neurocognitive măsurabile”, au concluzionat autorii studiului.
Cu toate acestea, încă nu se poate şti dacă o performanţă cognitivă mai bună conduce la o perioadă mai mare dedicată jocurilor sau dacă mai mult timp alocat jocurilor îmbunătăţeşte această performanţă, a subliniat Bader Chaarani.
Echipa sa speră să obţină un răspuns mai clar pe măsură ce studiul va continua odată ce copiii vor fi mai mari. Acest lucru va permite excluderea altor variabile, cum ar fi mediul de acasă, activitatea fizică şi calitatea somnului.
„Prea mult timp (în faţa) ecranului este, desigur, în general nociv pentru sănătatea mintală şi activitatea fizică”, a notat Bader Chaarani. Însă, aceste rezultate, a adăgat cercetătorul, arată că jocurile video ar putea reprezenta o modalitate mai bună de petrecere a timpului în faţa ecranului comparativ cu vizionarea videoclipurilor pe platforme precum YouTube, care nu prezintă efecte cognitive detectabile, mai scrie Agerpres.
Foto: © Ali Osman Pekoglu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Redacția
Raluca Pantazi
Karina Dorobanțu
3 comments
Dexteritatea de a apăsa pe butoane este o mare performanță cognitivă și cu totul surprinzător, după 3 ore zilnic pe jocuri chiar își dezvoltă această abilitate. Iar dacă neapăsarea pe butoane la apariția semnului stop reflectă autocontrolul, atunci cu siguranță o să trăiască fericiți până la adânci bătrâneți pe meleagurile minecraftului, vânând orci și călărind balene. Păcat că nicio abilitate dată de jocurile video nu folosește la nimic în viața reală, ca să nu mai vorbim de slăbirea cogniției și a imagințaiei, lipsa gândirii critice, incultură, analfabetism funcțional, alienare și inadaptarea socială.
Daaa, foarte adevărat. Se și vede „progresul” școlar al „game”-rilor. De la an la an sunt tot mai deștepți, generații de klingonieni nefericiți.
Este invers. Exista insa si studii platite de producatorii de jocuri. Asa se spunea si despre tigari in anii 90. Multiple studii serioase care au insumat sute de mii de copii si adolescenti au demonstrat ca tocmai „activitatea sporită în zonele cerebrale asociate atenţiei şi memoriei” este de fapt o problema care genereaza apoi alte probleme in lant. Copiii dependenti de jocuri au performante scolare scazute, sunt mult mai violenti si devin imuni la capitolul empatie.