Cornelia Iliescu, inspector școlar, către profesori: Nu trebuie să lăsați directorii să transforme școlile în propriile feude pentru că nu asta vrem în școala românească / Etapele devenirii unui director

90.083 de vizualizări
Cornelia Iliescu / Foto: Captură SuperTeach
“Dacă ceva nu vă convine, trebuie să spuneți clar, nu trebuie să lăsați să transforme școlile în propriile feude pentru că nu asta vrem în școala românească”, le-a spus Cornelia Iliescu, inspector școlar pentru management și evaluare instituțională la ISJ Brașov, profesorilor prezenți la conferința SuperTeach din 11 septembrie.
  • Cornelia Iliescu este profesor la Colegiul Național ”Unirea” Brașov, disciplina Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor.

„Foarte rar să schimbați directorii”, a mai spus inspectoarea, care crede că „nu schimbarea deasă, sau schimbarea anuală a directorului aduce performanță într-o școală”. Aceasta a dat exemplu județul Brașov unde, din cei 177 de directori, au fost schimbați doar 4 și un director adjunct.

Strategia unui director și ideile acestuia trebuie asumate de toată lumea, ca să aibă succes, a mai afirmat Cornelia Iliescu – „trebuie să spunem ce ne interesează pentru școala noastră, pentru că e vorba de serviciul nostru, este vorba de clasa noastră, de copiii noștri, de părinții cu care interacționăm”.

Aceasta le-a dat exemple profesorilor despre care ar putea fi semnalele când un director devine toxic pentru organizația din care face parte și le-a îndemnat pe cadrele didactice să semnaleze situațiile de derapaj: „În momentul în care, director fiind, nimeni din cancelarie nu are ceva să-mi spună, nu-i în regulă. Când toată lumea dă din cap la Consiliul de Administrație, nu e în regulă. Asta vreau să vă spun, faptul că mulți se identifică cu școala e OK, că fac lucruri minunate pentru școală este nemaipomenit, dar în momentul în care consideră că școala este bunul lui și niciunul din profesori nu mai are dreptate, atunci este o problemă”, a adăugat Cornelia Iliescu.

Aceasta a subliniat și faptul că, pentru a putea să dea „o notă personală unei școli, dacă are echipă”, un director ar trebui să stea în funcție 12 ani.

Redăm discursul Corneliei Iliescu:

„E mai mult o confesiune ceea ce vă spun astăzi și, cumva, să-mi împărtășesc niște îndoieli și niște gânduri pe care le am pentru că eu, timp de 20 de ani, în județul Brașov am avut credință că directorul nu trebuie schimbat, că directorul unei școli care funcționează trebuie să rămână acolo și trebuie ajutat. Ce m-a făcut să îmi schimb puțin părerea – poate că s-a știrbit ușor credința mea în perioada asta – de ce? Pentru că din cei 177 de directori, nu au avut detașare în anul acesta 4 și un director adjunct. Cam așa merge în jud. Brașov. Deci foarte rar să schimbați directorii! Pentru că eu consider – și am reușit cumva să am sprijin în conducerea Inspectoratului școlar întotdeauna – că nu schimbarea deasă, sau schimbarea anuală a directorului aduce performanță într-o școală. Vorbeam despre știrbirea credinței mele pentru că cei patru directori nu am înțeles de ce nu li s-a prelungit mandatul și suntem așa într-o dispută de sesizări.

Stimați colegi, există pentru fiecare din noi o atingere a maximei competențe. De aceea trebuie să încercăm să ne mișcăm, să încercăm să aducem ceva nou, să încercăm să nu devenim toxici pentru organizația noastră. Adică în momentul în care, director fiind, nimeni din cancelarie nu are ceva să-mi spună, nu-i în regulă. Când toată lumea dă din cap la Consiliul de Administrație, nu e în regulă. Asta vreau să vă spun, faptul că mulți se identifică cu școala e OK, că fac lucruri minunate pentru școală este nemaipomenit, dar în momentul în care consideră că școala este bunul lui și niciunul din profesori nu mai are dreptate, atunci este o problemă. Încercați să fiți cea mai bună persoană a dumneavoastră în fiecare zi și să nu vă fie teamă să vă spuneți părerea. Dacă doriți să fiți directori, fiți directori!

Vedeți, în legislația noastră nu există cuvântul manager. Nu este concurs de manageri, este concurs de directori. 

În DEX (n. red. – Dicționarul Explicativ al Limbii Române) scrie că directorul este persoana care conduce o instituție, o întreprindere, o publicație sau un sector al acestora.

Managerul este persoana care conduce o entitate economică, îndeplinind, integral sau parțial, funcțiile de previziune și organizare a activității de coordonare și de antrenare a personalului subordonat și de control asupra obiectivelor propuse.

Liderul este o personalitate dominantă dintr-un loc.

Perfect ar fi ca directorul să fie manager și lider al organizației, însă nu întotdeauna se întâmplă lucrul acesta. 

Am găsit undeva un citat, mai demult, nu vă pot spune sursa dar nu l-am scris eu, doar sunt în acord total că „un lider este o persoană care poate vedea calea prin care lucrurile pot fi îmbunătățite și care adună oameni să meargă spre o situație mai bună a organizațiilor”. Acesta este un lider, așa trebuie să fie școlile noastre. Este OK să aibă idei, este OK să aibă o strategie, dar strategia aceasta trebuie asumată de toată lumea. Dacă ceva nu vă convine, trebuie să spuneți clar, nu trebuie să lăsați să transforme școlile în propriile feude pentru că nu asta vrem în școala românească. Eu am credința și am ajutat directorii din acest județ timp de 20 de ani să rămână pe funcții, i-am îndrumat, le-am spus acolo unde au ceva de făcut să facă, dar la un moment dat, și o să vă spun și când, nu mai vin.

Nu mai întreabă, consideră că părerea lor este cea mai bună și de situațiile acestea trebuie să ne ferim. Situațiile acestea trebuie să le gestionăm, nu trebuie să stăm într-o comunicare mută, trebuie să spunem ce ne interesează pentru școala noastră, pentru că e vorba de serviciul nostru, este vorba de clasa noastră, de copiii noștri, de părinții cu care interacționăm. E locul nostru de muncă, unde trebuie să ne simțim confortabil, nu să mergem cu privirea tăcută pe lângă zidurile școlii, sau pe coridoare, că ne întâlnim cu directoarea și „iarăși cine știe ce îmi spune”. 

Acestea sunt etapele devenirii unui director de școală. Mai întâi trebuie:

  1. Să-și dorească
  2. Să participe la concursul pe care tocmai îl pregătim și care nu mai are cerințe atât de stricte cum aveau celelalte metodologii

Anul 1. În anul întâi, când ești director, nu știi ce te-a lovit exact. „Ieri trebuia să fac să trimit Inspectoratului ceva, astăzi altceva, mâine trebuie să completez o altă situație, habar nu am, secretara îmi spune ceva, contabilul mă bate și el la cap, iar profesorii și elevii mă deranjează”. 

Anul 2. Începi să înțelegi care sunt statisticile anuale și cam ce ar trebui să transmiți.

Anul 3. Abia acum poți să implementezi ceea ce ai visat tu vreodată pentru școala aceea cu pași foarte mici, dar trebuie neapărat să ai o echipă, că altfel nu se poate de unul singur. Deci rămâi director, nu ești manager, dacă nu ai o echipă.

Anul 4. Când tocmai te gândești să îți savurezi meritele, ți se termină mandatul.

Așa că, după părerea mea, 4 ani este o perioadă insuficientă pentru implementarea unei strategii și a unor proiecte. În 8 ani, cu eficiență maximă, se pot atinge obiectivele propuse, dar există neșansa schimbării directorului în această perioadă.

În 12 ani consider că este super OK să dai o notă personală, dacă, în continuare, ai echipa pe care te poți baza și nu ai doar niște „yes men-i” care, pentru a primi adeverință pentru gradație de merit, pentru a primit clasă pe care și-o doresc, pentru, pentru.

Mai mult de 16 ani – doar în cazul în care directorul este și liderul echipei, altfel devine toxic”.

_______

Informații despre viitoarele conferințe SuperTeach
  • Sâmbătă, 9 octombrie, începând cu ora 9.30, are loc Conferința SuperTeach Călărași cu tema „Profesorul singur?”. Timp de câteva ore, profesori, antreprenori și invitați speciali vor discuta offline și online despre cum putem dezvolta comunitatea în jurul școlii, cum facem ca „împreună” să fie mai valoros decât „eu, singur”, precum și despre egalitate de șanse dintre copiii cu posibilități economice diferite.
  • De asemenea, Conferința SuperTeach Ploiești este programată să aibă loc sâmbătă, 16 octombrie, începând cu ora 9.30.


18 comments
  1. Majoritatea directorilor confunda școala cu propria afacere.Ei taie,spanzura,fac anchete gen,,de de au zis,,,de ce nu ai făcut,,,apleacă urechea la informatori. Pentru ca , sa fim serioși,din momentul numirii se înființează,,echipa,, de salvatori.Tipa sau induc teama pentru ca nu știu ce au de făcut cu aceasta pălărie.

  2. Din nefericire toți directorii de scoli sunt numiți politic fără excepții cel puțin in Suceava de 10 ani încoace …chiar dacă se vorbește despre bulling, ei sunt cei care formează “nucleul”, de la care pleacă bullingul asupra profesorilor și in aproape toate școlile termenul de “ colegialitate” a dispărut , fiind înlocuit de discreditare, comanda și supunere, altfel viața devine un chin… Trăiască Partidul!!😀😀

  3. Un singur mandat de director ,atat ar trebui sa poata accesa un cadru didactic in toata cariera sa.,si acela de maxim 4 ani.
    Ce depaseste ,este un abuz.
    Nu trebuie sa se ,,invesniceasca” cate unul in functie,pentru ca ,apoi scoala sa se numesca….,,La Vasile,la dna Carmen”,samd

  4. Din fericire exista dex si in format digital sau ca aplicatie pe orice device.
    Cand aud ca va credeti “jurnalisti edupedu” sau te miri ce si nu aveti macar inteligenta sa consultati un dictionar .
    INSPÉCTOR, -OÁRE, inspectori, -oare, s. m. și f. Persoană împuternicită să inspecteze
    Apropo profesor -profesoara
    director -directoare
    s.a.m.d
    Pacat ca nu postati si aceste comentarii….
    Unii mai au de invatat!

    1. @dex
      Asa e. De exemplu tu. Cum te adresezi unei femei cu grad de colonel? Sau maior? Sau general? Sau doctor?
      Exact, te-ai prins. Norma iti cere folosirea masculinului, chiar daca exista in DEX si forma feminina a substantivului.
      Chill, deci.

      1. Prostia iti cere nu norma.
        Colonel , maior sunt grade. Cum si doctor poate fi un grad si au alte reguli de adresare! Nu te poti adresa unui grad .

        1. ”Lucru îndeobşte cunoscut, în baza aşa-numitului „blocaj al femininului”,
          în foarte multe sintagme de acest tip, cu primul termen la feminin (= doamnă/ doamnei), pe poziţia a doua apare un substantiv de genul masculin (doamna rector, ministru, cancelar, academician, consilier, decan etc.).Se pare că are loc, cel puţin în anumite zone geografice şi/sau culturale, şi o anumită specializare: (doamna) profesoară pentru denumirea generică a profesiei de dascăl exercitate de o persoană de genul feminin, iar (doamna) profesor pentru denumirea gradului universitar (în ierarhia asistent – lector conferenţiar – profesor)”
          Nu ca ati pricepe ceva!

          1. Nu se tine cont de gradul medical și cel didactic și prin asta se dispune corpul medical unor scoli cu porți închise în care stam învinuiți pentru orice

    2. @dex1,2dom
      😂 Usor ca-ti plezneste vreo artera. Hai ca te las, nici nu stiu de ce am incercat sa te educ. Apropo, care e femininul de la “tolomac”?

  5. Paradoxal faptul că abia la treizeci și doi de ani de la lovitura de stat(unii îi spun, greșit, revoluție), într-un stat remalformat(după cel comunist, deci remalformat) și corupt în toate formele, pare că se îndreaptă ceva, unde credeți?, chiar în învățământul atât de oropsit de către guvernele succesive ale unui popor permanent dezinformat, intoxicat. Jos pălăria, doamna inspector! Însă directorii trebuie să citească acest articol și să respire aerul curat de dincolo de birou, pentru că stau foarte rău la capitolul empatie. Măcar un an să facă o pauză, de probă, fără posibilitatea de a putea lucra ca director adjunct. Abia în condițiile astea aș fi de acord cu mandatele astronomice. Spuneți că nu pot deveni oameni decât după doisprezece ani. Păi înainte ce au fost? Suboameni?

  6. Niște politruci, de cele mai multe ori împinși în funcții în ciuda mediocrității, de foarte multe ori profesori de sport, care urmăresc doar să pupe spatele șefului și, totodată, să-i subordoneze pe ceilalți dascăli, să mușamalizeze abuzurile, să adune banii din buzunarele părinților; astfel încât să nu deranjeze primarul ( de aceeași culoare politică) cu cereri pentru fonduri, materiale etc.
    Cum în această țară au ajuns să predea tot felul de neaveniți, cu diplome obținute prin fabricile care au umplut țara, profitorii sunt atât de slugarnici cu șefii încât nu se poate pune problema unor dezbateri în interesul actului de învățământ, ci doar în interesul găștii locale de partid. Directorul, cu cât este mai mediocru – profesional, cu atât devine mai arogant și mai agresiv cu ”colectivul” și elevii. Experiență proprie.

  7. Exact o feudă! In școală in care functionez conduce oficial directorul dar neoficial, soția. Și dacă îi periezi bine, ai viața bună, daca îți spui părerea si nu te lași mințit, prostit, păcălit, încep abuzurile.

  8. >> Nu este concurs de manageri, este concurs de directori.
    Director este o functie. Directorul are un rol de manager si de lider. Managerul rezolva problemele, liderul are viziune, motiveaza, este urmat de ceilalti. Unii nu pot fi lideri, dar pot fi buni manageri. Unii reusesc si una si alta.

    Aceasta doamna descrie trista realitate din scolile romanesti.
    In primul an te loveste trenul pentru ca nu exista o formare initiala de calitate. Nu ai facut practica, nu ai facut simulari, nu ai facut jocuri de rol, nu ai pus pe hartie o viziune, nu ai primit feedback de la o persoana competenta, nu ai reflectat critic la viitorul tau rol.

    Termini cursul teoretic in care tocesti tot felul de prostii expirate.

    Mergi apoi la caricatura de examen pentru directori si il promovezi cu o nota buna.

    Esti aruncat ca pestele in apa intr-o scoala si trebuie sa dai din maini fara sa stii sa inoti. Nu ai sprijin, nu ai coaching, nu ai cursuri de formare continua.

  9. Ca să nu se întâmple așa ceva ar trebui să nu mai fie numiri politice, părinți care merg cu plicul cu bani la directori și care cer note mari. Și poate în al miliardelea ceas nu mai ținem cont de note când vorbim de admiterea la liceu, facultate…..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorul Octavian Jurma: Am avut și eu experiența evaluării de către studenți. De atunci nu am mai predat niciodată și nici nu am mai căutat un job didactic – îmi place să predau, dar nu să dădăcesc

“Am avut și eu experiența evaluării de către studenți”, spune cercetătorul Octavian Jurma pe pagina sa de Facebook. Medicul relatează experiența din Statele Unite, unde a predat ca asistent universitar…
Vezi articolul