Costul standard per elev, pentru anul 2021, aprobat de Guvern. Nicio creștere pentru salarii, dar o majorare până la 36% în mediul rural pentru componenta cheltuielile cu pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor, bunuri și servicii

Costul standard per elev, pentru anul 2021, a fost aprobat de Guvern prin hotărâre joi, 25 martie, potrivit anunțului făcut de ministrul Educației la finalul ședinței Executivului. Cîmpeanu a spus că pentru componenta de salarii costul standard a rămas neschimbat – „nu crește, nu scade, 6.111 lei per elev”, după care a prezentat creșterile pentru componenta de cheltuielile cu pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor, bunuri și servicii a acestui cost standard.

„Am adoptat astăzi în guvern un lucru spun eu esențial pentru școlile din România, care înregistrează două premiere la nivel de hotărâre de guvern – costul standard per elev rămâne la același nivel pentru cheltuieli salariale, nu crește, nu scade, 6.111 lei per elev.

Însă noutatea este următoarea: pentru prima oară din anul 2012 de când finanțarea învățământului preuniversitar se face pe baza costului standard per elev, după ce am avut în fiecare an creșteri ale costului standard per elev destinat cheltuielilor materiale și pregătirii profesionale, accentuez, doar cu inflația în fiecare an, în acest an avem creșteri de 16%, 26% și 36%; 16, 26, 36.

Avem o creștere de 16% a costului standard unitar de la 387 de lei per elev la 450 de lei per elev, 16% creștere. În anii anteriori au fost creșteri cu 1-2% cu inflația. Avem o creștere de 16% anul ăsta. 26% este creșterea bugetului Ministerului Educației pentru aceste cheltuieli materiale și pentru pregătire profesională în şcoli, de la un 1,260 miliarde lei, la un 1,586 miliarde lei, creştere de 326 de milioane care înseamnă exact 26%.

Şi lucrul cel mai important: este pentru prima oară când avem un cost standard per elev pentru cheltuieli materiale, diferențiat pentru mediul rural. Am spus că mediul rural, școlile din mediul rural au cea mai mare nevoie de creșterea finanțării. Pentru salarii era diferențiat, pentru cheltuieli materiale, niciodată în a fost diferențiat.

Diferențierea s-a făcut doar în funcție de zona geografică, în funcție de climă. Această creștere este de 36%, de la 387 de lei, cât a fost în anul 2020, la 526 de lei în anul 2021. Au fost adoptate prin Hotărâre de Guvern aceste creșteri. Consider că este un lucru bun care creează premise pentru micșorarea diferențelor dintre școlile din mediul rural și școlile din mediul urban. Nu este cu siguranță suficient, dar este un lucru bun”, a declarat Cîmpeanu.

Reamintim că de la preluarea mandatului, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat de mai multe ori despre această intenție a sa de a crește componenta de cheltuieli materiale din costul standard per elev.

În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu bunuri și servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice și organizarea examenelor naționale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei in anul 2016, la 387 de lei la începutul anului 2020.

Consiliul Național al Elevilor a solicitat încă de anul trecut o creștere cu cel puțin 30% din actuala sumă alocată acestui coeficient. Organizația a mai cerut și aprobarea unui set de coeficienți pentru finanțarea diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de nivelul de dezvoltare socioeconomică al fiecărei comunități.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

costul pentru cheltuielile cu salariile și
costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Din 2016 până în 2020 suma alocată pentru acest cost s-a dublat, iar dacă în 2019 costul standard per elev pentru coeficientul 1 (cheltuieli salariale) a avut cea mai mare creștere, de 23%, în anul 2020 aceasta creștere a fost de 13,5%, cea mai mică din ultimii 4 ani.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță conform următorului tabel:

Extras din proiectul de HG pus în dezbatere de Ministerul Educației

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

finanţarea de bază,
finanţarea complementară,
finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
cheltuieli cu pregătirea profesională;
cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Potrivit prevederilor art.104 alin. (3) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin aplicarea unei formule de multiplicare a costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile legii şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Dreamstime.com sprijină educația din România și, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro își poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.