Cum afectează pandemia viața de familie, psiholog: „Efectele imediate sunt o spirală în coborâre care începe cu stres și oboseală mentală”

3.370 de vizualizări
Sursă foto: Pixabay.com
Efectele pandemiei asupra școlii, în ansamblul ei, vor dura, probabil, cel puțin un ciclu de învățământ, adică patru ani, pentru că va fi extrem de dificil de recuperat pierderile de învățare, în special în școlile din comunitățile dezavantajate. Proba ultimă vor fi rezultatele de la examenele naționale din următorii ani. În plus, „școala în timpul pandemiei înseamnă copii stresați, anxioși, chiar depresivi. Părinți care simt ca pe un eșec lipsa lor de soluții”, se arată într-o evaluare a impactului psihologic negativ al pandemiei asupra elevilor și familiilor acestora realizată de Complexul Educațional Laude-Reut.

Copilăria în vremea pandemiei: stres, anxietate, depresie, pierderea controlului

Pentru copii, școala nu este doar un loc unde învață lucruri, ci și unul în care socializează, unde își fac prieteni și au experiențe comune. Copiii învață mult și unii de la ceilalți. În acest microcosm social, ei își definesc personalitatea, își descoperă pasiunile, aspirațiile și modelele de urmat.

Izolarea la domiciliu elimină cu totul această componentă socială. Nu mai contează cât de bune sunt condițiile de acasă.

Al doilea factor perturbator pentru starea psihică a copiilor este incertitudinea cu privire la viitor, cu care de altfel ne confruntăm cu toții.

„Efectele imediate sunt o spirală în coborâre care începe cu stres și oboseală mentală. Copiii sunt forțați să se adapteze din mers la un context complet nou (lecții virtuale), să își formeze noi rutine de lucru (cum învață, cum își iau notițe și cum își fac temele) și să răspundă unor cerințe în schimbare (evaluări online), toate acestea în timp ce mințile lor se află în plin proces de formare a unor abilități precum rezistența la stres”, spune Florina Coman, consilier școlar, psiholog și psihoterapeut  

În cadrul orelor online, stresul este generat de un conflict între nevoia profesorului de contact vizual cu elevii și nevoia de intimitate a elevilor, care refuză adesea să țină deschisă camera video a calculatorului. Pe de o parte, profesorul comunică mult mai bine cu elevii dacă îi vede la față. Feedbackul nonverbal pe care îl primește de la copii (limbajul corpului sau expresiile faciale) verifică dacă elevii înțeleg sau nu lecția. De cealaltă parte, copiii se confruntă cu ceea ce se numește „anxietate de expunere”, un sentiment generat de lipsa controlului asupra propriei imagini în mediul online.

Un pas mai jos pe scara efectelor apare un sentiment de derivă, de pierdere a controlului, însoțit de manifestări de tip anxios precum scăderea pragului de toleranță la frustrare și stres, ori stări de neliniște fără motiv. Pot apărea temeri iraționale, în care copiii se așteaptă să se întâmple ceva rău. Cei mai afectați ar putea fi elevii nou-veniți, care nu au avut timp să își cunoască profesorii și colegii și care, prin urmare, nu s-au adaptat la grup.

„Spirala efectelor poate duce inclusiv la manifestări de tip depresiv, precum dificultate în gândire, în concentrare și luarea deciziilor, insomnie sau somn prelungit, sentimente de singurătate, deznădejde, pierderea motivației și a interesului față de sarcinile obișnuite, sau dureri care nu au o explicație fiziologică. Unii elevi spun că au slăbit excesiv, alții că s-au îngrășat într-un timp foarte scurt. Cazuri documentate de alți psihologi s-au manifestat prin confuzie, dificultăți de memorie, sentimentul că subiecții pierd noțiunea timpului și dificultăți de ancorare în timpul prezent”, spune Florina Andrei, consilier școlar, psiholog și psihoterapeut.

Părinții, între ciocan și nicovală

Indiferent dacă au continuat să meargă la serviciu sau lucrează de acasă, adulții trebuie să descurce în a echilibra obligațiile de serviciu cu cele față de familie. De fapt, problema cel mai des menționată de părinți a fost dificultatea de a găsi niște activități cu care copiii să își umple timpul liber, departe de ecranele digitale. Există părinți care își lasă copiii să folosească telefonul, tableta sau laptopul inclusiv după ore, însă aceștia percep soluția ca pe un eșec.

Este adevărat că părinții elevilor Laude-Reut nu sunt neapărat un eșantion reprezentativ”, explică Tova Ben Nun-Cherbis, președinte și cofondator al instituției de învățământ. „În general, aceștia sunt persoane cu venituri peste medie, profesioniști sau antreprenori cu un nivel înalt de educație. Însă tocmai de aceea problemele cu care se confruntă arată o serie de aspecte mai puțin vizibile ale pandemiei. Elementele comune pe care le-am observat – valabile pentru toți părinții afectați – sunt lipsa timpului și dificultatea de a reconcilia diferitele roluri sociale: de părinte, profesionist, partener de viață. În fond, ziua are 24 de ore pentru toată lumea.”

Și părinții se simt copleșiți. La rândul lor, se luptă cu oboseala și trec prin stări anxioase, de irascibilitate sau deprimare. Nesiguranța locului de muncă sau pierderi semnificative privind veniturile familiei îi fac pe mulți părinți să muncească până la epuizare. Din păcate, actuala criză este una complet atipică; afectează în mod disproporționat întregi industrii, în vreme ce pune o presiune considerabilă pe altele. Un executiv din industria ospitalității își poate vedea locul de muncă amenințat de declinul afacerii, însă unul din retailul alimentar ajunge să lucreze mult peste program. Efectul este adesea același: burnout.

„Anxietatea și manifestările depresive sunt de fapt un răspuns psihologic normal la niște condiții anormale. În mod obișnuit, în cazul copiilor nu ar trebui să fie nevoie de intervenții de specialitate, de tipul terapiei comportamentale. Însă aceasta nu înseamnă că lucrurile pot fi lăsate cum sunt. Copiii nu dispun de mecanismele psihologice deja formate de adaptare și reziliență ale unui adult. E adevărat că de la 16 ani se consideră că, din punct de vedere legal, au discernământ, dar acesta nu este același lucru cu maturitatea. Un geniu precoce își poate da doctoratul în fizică la 17 ani, însă nimeni nu îi va da pe mână conducerea unui laborator”, a declarat Florina Coman.

Toți copiii, indiferent de școala la care merg, trebuie în primul rând ajutați să înțeleagă că ceea ce simt este perfect normal: anxietatea, teama de necunoscut și de viitor, tristețea, sentimentul de singurătate și de copleșire. A recunoaște aceste emoții negative este primul pas spre a le depăși. În acest sens, primul partener de discuție trebuie să fie părintele, spun specialiștii. Copiii trebuie să își poată exprima emoțiile, în special pe cele de tristețe și frustrare.

Apoi, va fi nevoie de reorganizarea programului și a modului de lucru. Pentru a-și spori capacitatea de concentrare, elevii au nevoie în primul rând de un spațiu de lucru organizat: un birou ordonat, o cameră aerisită, o conexiune bună la internet, un echipament adecvat, o bună cunoaștere a platformei de lucru.

De asemenea, au nevoie de o bună organizare a programului: masă, lucru, pauză, somn, activități recreative, citit, relaxare. Toate acestea sporesc capacitatea de autoreglare a copiilor și de adaptare la școala online. Scopul este pur funcțional, motiv pentru care soluții scumpe (un calculator foarte scump) pot fi de fapt contraproductive.

Rutina trebuie echilibrată cu diversificarea activităților, pentru a îmbina lucrul la teme cu timp suficient pentru somn, pasiuni și activități recreative.

O parte din recomandările psihologilor sunt în egală măsură valabile pentru copii și părinți. Emoțiile negative pot fi controlate, de exemplu, prin simple exerciții mentale, precum cele de mai jos.

  • Deconectare: luați pauze de la teme sau muncă pentru a face altceva, de exemplu mișcare, citit ceva fără legătură cu lucrul etc.
  • Auto-liniștire, stimulând simțurile cu ceva plăcut. Pe acest principiu se bazează terapia prin muzică și aromaterapia.
  • Conștientizarea emoțiilor, de exemplu scriind într-un jurnal despre cum te simți. Simplul fapt de a le pune pe hârtie le face mai ușor de acceptat și de depășit.
  • Exerciții de respirație. Respirați lent pe nas, câte 3-4 secunde la inspirație, respectiv expirație. Nu vă grăbiți, nu sunteți la un concurs sportiv, obiectivul este să obțineți un răspuns de relaxare al organismului.
  • Ritual de adormire. Fără ecrane cu o oră înainte de culcare. Majoritatea ecranelor de telefon și tablete emit o lumină albastră. (LED-urile albe din ecrane sunt de fapt diode albastre, cu un element de fosfor care convertește o parte din lumina albastră într-un spectru cromatic larg, dar care înclină spre galben.) Problema este că lumina albastră interferează cu ritmul circadian al organismului – creierul crede că e încă zi, deși e timpul de culcare. Pentru părinți: unele dispozitive au o funcție de tip „blue light”, un fals filtru de lumină albastră. Folosiți-l dacă este absolut nevoie să lucrați noaptea târziu.
  • Ritual de trezire: trezirea în timp util ca să evităm stresul grabei. Fă-ți patul, aerisește camera, spală-te pe față și pe dinți, ia micul dejun, fă exerciții de înviorare (sau chiar sport!), pregătește cele necesare pentru școală, roagă-i pe cei din casă să nu te deranjeze, verifică orarul, evită factorii care te pot distrage (animale de companie, televizor, telefon), intră la timp la lecții.
  • Pentru părinți: ajutați-i pe copii să aibă inițiative în activități noi și diverse: să gătească, să jucați jocuri sau să vedeți împreună filme pe care ei le propun etc.)
  • Când nimic nu merge: planul de urgență. Dacă nu mai faceți față singuri situației, apelați la persoane de încredere: psiholog, părinți, prieteni, familie
  • Folosiți-vă umorul.

Sursă foto: Pixabay.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Consiliul Național al Elevilor cere evaluare standardizată în locul tezelor, după ce 76% dintre elevii partipanți la un sondaj online au votat înlocuirea lucrărilor semestriale cu alt tip de evaluare sumativă. Testarea ar trebui să evalueze gândirea critică și competențele, susțin elevii

Consiliul Național al Elevilor cere evaluarea standardizată în locul tezelor, după ce 76% dintre elevii partipanți la un sondaj online au votat înlocuirea lucrărilor semestriale cu alt tip de evaluare…
Vezi articolul

DOCUMENT Școlile au o săptămână la dispoziție să numere copiii “cei mai dezavantajați”. Ministerul Educației face lista pentru acordarea de tichete sociale de 500 de lei în preajma campaniei electorale, la aproape 3 luni de la adoptarea legislației prin ordonanță de urgență

Școlile au primit ultimatum – au o săptămână la dispoziție să numere copiii “cei mai dezavantajați” și să comunice rezultatul Ministerului Educației. Termenul limită este marți, 3 noiembrie 2020, ora…
Vezi articolul

Monica Anisie, în ședință la Inspectoratul Școlar București: Astăzi vor decide dacă este nevoie să revizuiască unele scenarii / Am avut o discuție și cu prefectul, cu inspectorul școlar și cu directoarea de la DSP, i-am rugat să verifice toate scenariile

Ministrul Educației participă la o ședință pe care a convocat-o la Inspectoratul Școlar București, la care sunt prezenți inspectorii școlari generali adjuncți, inspectorul general și inspectori de sector. Tot în…
Vezi articolul