Cum arată „directorul ideal” pentru inspectoratele școlare: fișele de evaluare după care se decide cine rămâne la conducerea școlilor după expirarea mandatelor obținute prin concurs favorizează oamenii obedienți, care răspund la raportări, care țin sub control tensiunile și protejează sistemul – analiză

Inspectoratele școlare au început evaluarea directorilor și directorilor adjuncți ale căror contracte de mandat obținute prin concurs expiră la jumătatea lunii ianuarie. Fișele de evaluare publicate de mai multe inspectorate școlare, analizate de Edupedu.ro, arată ce tip de conducător de școală este dorit pentru a fi menținut în funcție prin detașare. În mod firesc, o evaluare ar trebui să arate ce a făcut pentru școală directorul, dacă planul de management propus acum 4 ani a fost îndeplinit, dacă viziunea directorului a fost implementată eficient pentru comunitatea școlară pe care o gestionează, dacă școala s-a dezvoltat sub mandatul respectiv și care sunt planurile pentru viitor.

În schimb, punctajul acordat conturează un portret precis al directorului „acceptabil” pentru inspectorat, în condițiile în care, din 17 ianuarie, numirea conducerii școlilor revine exclusiv la decizia inspectorilor școlari generali.

Au fost 3.972 de posturi de director și 1.292 de director adjunct ocupate prin concursul de directori din 2021, iar aceste mandate expiră în 16 ianuarie 2026. Toți acești peste 5.264 de directori sunt acum expuși deciziei politice a inspectorilor școlari generali, aceștia fiind toți numiți politic. Conducerile inspectoratelor vor decide din pix cine va conduce școlile respective.

Portretul directorului dorit de inspectorat este, astfel, cel al unui manager obedient, eficient în raportări, capabil să țină sub control tensiunile și nemulțumirile, să aducă bani și să protejeze imaginea sistemului. Leadershipul educațional, autonomia profesională și capacitatea de a apăra interesele școlii în fața deciziilor discutabile ale autorităților lipsesc aproape complet din această evaluare.

Fișele de evaluare sunt parte din proceduri interne aprobate la nivelul inspectoratelor școlare și sunt utilizate pentru prelungirea contractelor de management educațional sau pentru fundamentarea deciziilor de detașare în interesul învățământului, în lipsa organizării unor noi concursuri.

O analiză a punctajelor din fișele de evaluare analizate arată că aproximativ 60–65% din punctaj este alocat criteriilor de conformare administrativă și birocratică: raportări în SIIIR, respectarea termenelor, gestionarea petițiilor, conflictelor și cazurilor de violență, utilizarea bugetului, relația cu inspectoratul și cu alte instituții. Doar circa 10–20% din punctaj vizează rezultate educaționale măsurabile, precum rezultatele elevilor la examenele naționale sau progresul acestora, evaluate fără a ține cont de contextul socio-economic al școlii. Nu există criterii distincte care să evalueze viziunea educațională a directorului, dezvoltarea comunității școlare, relația cu elevii și părinții, inovarea pedagogică sau impactul real al managementului asupra climatului educațional al școlii.

Directorul dorit este, înainte de toate, un bun administrator. Evaluarea acordă puncte importante pentru planificarea activităților, respectarea termenelor de raportare, completarea și transmiterea la timp a datelor în SIIIR și furnizarea situațiilor solicitate de inspectorate.

În toate fișele analizate, primul criteriu de evaluare este «planificarea și organizarea activităților și respectarea termenelor de completare/transmitere a datelor în SIIIR și a situațiilor solicitate», ceea ce arată că inspectoratele definesc performanța managerială, în primul rând, prin capacitatea de raportare și respectare a cerințelor administrative.

Accentul pus pe aceste obligații arată că relația director–inspectorat este una de subordonare birocratică, în care promptitudinea și disciplina administrativă cântăresc decisiv în menținerea funcției.

Un alt criteriu cu pondere mare este gestionarea cazurilor de violență, a conflictelor interne și a petițiilor. Directorii sunt evaluați inclusiv în funcție de petițiile înregistrate la inspectoratul școlar sau la Ministerul Educației, ceea ce sugerează că un director „performant”, în logica fișelor, este unul care reușește să țină problemele sub control și să evite escaladarea lor în afara unității de învățământ. Documentele arată că ceea ce contează este gestionarea „eficientă” a conflictelor.

Rezultatele elevilor la examenele naționale reprezintă un alt criteriu evaluat, fără ca fișele să țină cont de contextul socio-economic al școlii, de resursele disponibile sau de specificul comunității. Performanța elevilor este astfel transferată ca responsabilitate directă asupra directorului, chiar dacă aceasta depinde de factori care depășesc atribuțiile manageriale ale conducerii școlii.

Fișele punctează, de asemenea, atragerea de fonduri extrabugetare, scrierea și implementarea de proiecte, precum și promovarea imaginii instituției. Directorul ideal este, în această logică, și manager de proiecte, și responsabil de imagine.

Pentru directorii adjuncți, criteriile sunt aproape identice, cu mențiunea explicită că atribuțiile sunt exercitate „alături de director”. Adjunctul apare evaluat ca factor de sprijin și control intern, nu ca lider educațional cu autonomie sau capacitate de decizie proprie.

Un exemplu relevant este Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița, unde procedura de prelungire a contractelor de management educațional a fost aprobată pe 9 ianuarie 2026, cu doar câteva zile înainte de expirarea mandatelor. Documentul prevede explicit că evaluarea nu reprezintă un concurs și nu poate fi contestată, iar decizia finală aparține inspectorului școlar general.

Unele fișe de evaluare utilizate pun pentru toate criteriile un punctaj egal, câte 10 puncte fiecare, iar respectarea raportărilor, gestionarea petițiilor și conflictelor, utilizarea bugetului, atragerea de fonduri și promovarea imaginii instituției sunt punctate otova, ceea ce diluează orice diferențiere reală între performanță managerială și simpla bifare a obligațiilor administrative. Un criteriu distinct, punctat separat la ISJ Gorj, este colaborarea cu autoritățile publice locale și județene.

Procedura stabilește un prag de 85 de puncte pentru calificativul „admis”. Directorii care nu ating acest prag sunt eliberați din funcție, iar mandatul lor încetează. Pentru cei declarați „admiși”, contractul se prelungește prin act adițional până la organizarea unui nou concurs, dar nu mai târziu de finalul anului școlar 2025–2026. Rezultatul evaluării nu poate fi contestat, pe motiv că este vorba despre o evaluare administrativă, nu despre un examen.

Reamintim, circa 60% dintre mandatele de directori și directori adjuncți de școli expiră pe 16 ianuarie, fiind mandatele câștigate prin concurs în prima sesiune din 2021.

Ministerul Educației ar fi trebuit să organizeze concursuri pentru directori, terminarea mandatelor fiind previzibilă, însă instituția condusă până pe 22 decembrie 2025 de către ministrul Daniel David nu a organizat noi concursuri și nu a asigurat un calendar clar pentru ocuparea funcțiilor de conducere. În mai multe declarații, chiar și în cea de final de mandat, David a scris doar despre inițiarea discuțiilor pentru metodologiile de concurs.

Context

În anul școlar 2021-2022, trei sesiuni de concurs de directori de școli s-au organizat în România. În primele două etape au fost ocupate 6.969 de posturi de director adjunct și directori, din cele 8.692 de posturi scoase la concurs. Cele rămase neocupate, pentru care s-a organizat o a treia etapă în septembrie, erau 1.723 de posturi (sursa).

Edupedu.ro a scris în martie 2023 că erau 1.761 de directori și directori adjuncți de școli care au fost numiți prin detașare, de către inspectorii-politicieni, după ce în trei sesiuni de concurs pentru directori aceste posturi nu s-au ocupat. Asta arăta un raport al Ministerului Educației.

Și toate posturile din actualele inspectorate școlare urmau să fie scoase la concurs în 2024, an electoral cu patru rânduri de alegeri, prevedea proiectul de calendar pentru legislația subsecventă din august 2023. Regulile pentru recrutarea șefilor de direcții județene și a inspectorilor trebuiau stabilite până în februarie 2024, dar ministerul condus de Ligia Deca le-a amânat cu un an, până în iunie 2025.

Nici în prezent nu s-a anunțat organizarea unui concurs nici pentru directori, nici pentru inspectori școlari.

Un raport publicat de Ministerul Educației arată că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare.

Un raport Code for Romania publicat în septembrie 2023 arăta că “managementul educațional al școlilor din România este puternic afectat de politizarea funcțiilor de conducere de la nivelul sistemului de învățământ, cât și de cadrul legal inconsistent în ceea ce privește descentralizarea, relațiile și atribuțiile dintre multitudinea de actori implicați în proces”.

Foto: © motortion | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.