Dacă educația este tratată ca un cost, Europa nu va rămâne competitivă, iar democrația va avea de suferit – concluzie a Summitului UE pentru Educație și Competențe 2025 / Capitalul uman va fi ținta unor recomandări anuale la nivel UE, ce vor aborda teme critice, potrivit vicepreședintei CE, Roxana Mînzatu

Domeniile critice ce țin de educație și formarea capitalului uman vor fi abordate anual din 2026, prin recomandări susținute de date, în Semestrul European, adică în cadrul organizatoric prin care UE își coordonează politicile economice și sociale, după cum a anunțat vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă cu Educația, Roxana Mînzatu. Anunțul a fost făcut de aceasta la Summitul UE pentru Educație și Competențe 2025, desfășurat la mijlocul lunii, eveniment în cadrul căruia participanții au insistat pe rolul esențial pe care educația îl joacă în contextul riscurilor și nevoilor ce se fac simțite în societatea de astăzi.

O sinteză a principalelor perspective prezentate în cadrul summitului a fost realizată de Grupul Tineretului European pentru Schimbare (Group of the European Youth for Change – GEYC. Potrivit acesteia, principala concluzie a fost aceea că „Europa nu va rămâne competitivă dacă educația este tratată ca un cost, iar democrația nu-și va păstra reziliența dacă educația este redusă la statutul de conductă îngustă de alimentare a pieței muncii cu talente”.

• Potrivit aceleași analize, în cadrul summitului UE „s-a subliniat în mod repetat că educația este cea mai strategică investiție pe termen lung, una care trebuie realizată și finanțată cu aceeași seriozitate ca infrastructura sau apărarea”. 

Ideea a fost semnalată, în cele două intervenții ale sale din cadrul evenimentului, de Roxana Mînzatu, al cărei mandat în cadrul Comisiei Europene include educația. 

Aceasta a arătat că sistemul de educație are nevoie de o „revizuire serioasă”, dacă Europa dorește să rămână competitivă, pe de o parte, iar pe de altă parte să facă față provocărilor ce afectează însăși democrația, precum dezinformarea.

Ea a prezentat diversele Inițiative existente la nivel UE în ceea ce privește educația. Iar în a doua sa intervenție a precizat că, de anul viitor, capitalul uman va face obiectul unor recomandări bazate pe date, în cadrul Semestrului European.

Potrivit Roxanei Mînzatu:

• „Vom avea o recomandare pe tema capitalului uman, în cadrul Semestrului European. Va fi o recomandare anuală. În fiecare an ne vom uita la un aspect critic și vom spune unde trebuie să fim foarte atenți – la nivelul întregii Europe, nu la nivel de țară – unde trebuie să investim mai mult în educație și competențe, fie că este vorba despre discipline STIM sau IT sau altele. Dar vom avea date și vom avea capacitatea de a ști, din aceste alerte, să acționăm mai bine, mai repede și mai puternic împreună”.

„Cum ar fi dacă fiecare companie ar adopta o școală?”

În cadrul primei sale intervenții, oficialul european a arătat că la nivelul UE sunt avute în vedere două „priorități absolute” în ceea ce privește competențele – susținerea competențelor de bază, respectiv întărirea parteneriatului dintre sistemele de educație și mediul privat / economie. Companiile, spune ea, ar putea să „adopte” câte o școală, pentru a susține educația. 

Potrivit Roxanei Mînzatu:

• „(…) Una dintre întrebările-cheie pe care ar trebui să ni le punem astăzi și la care voi încerca să răspund este: cum ne asigurăm că sistemele noastre de educație sunt capabile să deschidă minți, să stimuleze curiozitatea, să ofere cunoaștere și, cel mai important, să echipeze copiii și elevii cu acele competențe care sunt utile, relevante și să le alinieze la nevoile societății (…)
• Prima dintre cele două priorități: „Ideea de a ne întoarce la elementele de bază, să întoarcem tendințele îngrijorătoare legate de competențele de bază. Dacă discutăm despre extinderea ambițiilor noastre în domeniile STIM și despre stăpânirea inteligenței artificiale, aceste lucruri se vor întâmpla doar dacă avem o inteligență solidă. Tinerii europeni – ei nu sunt mai slabi, la competențele de bază, decât generațiile anterioare, dar sunt mai slabi dacă facem o comparație cu colegii lor din SUA, Canada sau Japonia. Deci trebuie să ne întoarcem la citire, matematică, științe.
• Dar, dacă îmi permiteți, aș dori să discut două competențe de bază suplimentare de care au nevoie tinerii noștri – competențele digitale și de cetățenie. Pentru că astăzi avem nevoie de competențe digitale pentru a funcționa și toți avem nevoie de competențe de cetățenie, așa încât să ne protejăm în fața dezinformării, să navigăm prin valul de informații online, să ne ținem tari și să sprijinim puterea democrației. (…)”
• A doua temă: „furnizorii de educație care să lucreze mână în mână cu sectorul de afaceri. (…) Multe companii oferă deja atâtea sponsorizări, angajamente, programe de parteneriat, sunt implicate în inițiative educaționale. Multe companii, de exemplu, susțin cauze de mediu. Hai să ne gândim la o idee inovatoare: cum ar fi dacă fiecare companie ar adopta o școală sau un centru de formare și ar stabili astfel un parteneriat pe termen lung? Nu mă pot gândi la o inițiativă mai rentabilă – pentru companie, pentru elevi, pentru societate în ansamblul ei.”