Daniel David: PNL și USR au câștigat la limită, însă le spun să fie atenți: Trebuie să acopere zona de pensionari și de sărăcie, nimeni nu trebuie lăsat în urmă

2.385 de vizualizări
Daniel David / Foto: Digi24.ro
„PSD s-a rebrenduit ca un partid care merge pe ideea de Românie tradițională, dar o Românie tradițională integrată în Europa. Probabil de aceea au pierdut la procente, iar zona puternic tradițională a mers către AUR”, spune psihologul Daniel David. Într-o analiză pentru Edupedu.ro a rezultatelor din alegerile parlamentare, David a declarat că ele „arată fotografia României” care se află în lupta dintre cele 2 paradigme: „o paradigmă a modernității – care este reprezentată de PNL și USR -, și o paradigmă care încă se definește în zona de tradiționalism, în care se regăsesc PSD și AUR”.

Autor al monografiei “Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor” și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David a precizat că „uitându-mă la ce se întâmplă în zona care vorbește despre modernizarea României, ea a câștigat la limită și are șansa să încerce să facă ce s-a angajat. Însă le spun să fie atenți: nimeni nu trebuie lăsat în urmă, trebuie acoperită zona de seniori și de sărăcie și să aibă zona de experți intelectuali din afara partidului”.

Rep: Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare vin cu o serie de surprize: cea mai mare este intrarea în Parlament complet pe sub radarul analizelor sociologice a partidului AUR, apoi un absenteism istoric, un PSD la PSD – 29%, PNL – 25% și USR la 15%. Cum comentați aceste rezultate, ce fotografie a României arată ele?

Daniel David: Arată fotografia României de care tot vorbesc de câțiva ani buni, și anume a României care se află în lupta dintre cele 2 paradigme: o paradigmă a modernității – care este reprezentată de PNL și USR -, și o paradigmă care încă se definește în zona de tradiționalism, în care se regăsesc PSD și AUR. Eu mereu am spus că bătălia este foarte strânsă și că va domina modernitatea, dar nu cu mult. Poporul hotărăște, până la urmă, în ce direcție merge și ce vrea să facă. Așa că pentru mine nu a fost o mare surpriză.

Sigur că mi-ar fi plăcut ca cei care au vorbit despre modernizarea României să aibă câteva mesaje mai deschise: nu trebuie să uiți că atunci când modernizezi România nu trebuie să rămână nimeni în urmă. Trebuie să ai un mesaj și pentru seniori, și pentru cei săraci, să arăți că ai o elită intelectuală în jurul tău, care îți înțelege valorile și le reflectă în societate. Or, partidele au mers foarte mult pe proprii experți, pe programele politice care au fost destul de bune, dar pentru faptul că nu au prins în zona socială nici măcar tinerii nu au ieșit la vot.

PSD s-a rebrenduit ca un partid care merge pe ideea de Românie tradițională, dar o Românie tradițională integrată în Europa. Probabil de aceea au pierdut la procente, iar zona puternic tradițională a mers către AUR.

Uitându-mă la ce se întâmplă în zona care vorbește despre modernizarea României, ea a câștigat la limită și are șansa să încerce să facă ce s-a angajat. Însă le spun să fie atenți: nimeni nu trebuie lăsat în urmă, trebuie acoperită zona de seniori și de sărăcie și să aibă zona de experți intelectuali din afara partidului. 

Rep: Care ar fi explicațiile apariției AUR în parlament, cu un scor atât de mare – 9%, fără să fie prezent masiv în spațiul public mainstream? 

Daniel David: Părerea mea este că a învățat că Facebook pentru anumite generații contează, pentru zona de diaspora contează, că oamenii nu s-au mai regăsit în mesajul marilor partide. Alegătorii AUR se regăseau în logica PSD-ului vechi, dar nu mai este în zona PSD-ului mai nou care s-a rebrenduit și în mod natural s-au adunat toate aceste categorii.

Indiferent ce guvern va fi, pentru a ține România competitivă pe harta globală reforma zero trebuie să fie în educație și partidul aflat la guvernare dacă manageriază înțelept această reformă în spirit european poate să obțină și susținerea opoziției. Nu trebuie să fie o lege a unora împotriva altora. Dacă nu se modernizează zona educației, degeaba facem lucruri în alte domenii. Legea din 2011 a fost foarte bună, dar a fost efectiv mutilată. Trebuie pornit de la arhitectura de atunci, dar a continua în logica din prezent e o greșeală foarte mare. 

Rep: Este vreo legătură între modul în care guvernul a tratat școala în pandemie – închizând-o, și apariția unui partid ca AUR cu un scor de 9%?

Daniel David: Nu, nu cred că există o legătură atât de directă. Cred că mai degrabă asta a putut să aibă un efect asupra unui scor mai scăzut la partidul aflat la guvernare. A afectat deci scorul PNL-ului. România avea nevoie de medici care să spună ce să faci, de psihologi care să spună cum să faci și de comunicatori. Ei au mers pe zona medicală și s-au trezit că de la 40% la început de an au ajuns la 20%.

Rezultatele sunt o poză a României reale. Întrebarea este de ce atât de mulți oameni nu au venit la vot. E clar că mulți de frica pandemiei, dar mulți dintre tineri ar fi susținut o Românie modernă, doar că nu s-au simțit tratați adecvat în perioada asta. 

Rep: Liderii de astăzi ai AUR a susținut anul trecut, vehement, anularea Bacalaureatului. Acum, că au intrat în Parlament, la ce să ne așteptăm?

Daniel David: Au avut revendicări transparente, să ne așteptăm că o să se bată pentru ele. Cât timp nu o să aibă majoritate nu o să poată să le și impună. Totuși, să apreciem că fac transparente lucrurile: știi clar ce vor. Ăsta e un lucru mare în politică. E o bătălie politică și măcar știi la ce să te aștepți. 

Rep: Înaintea alegerilor, politicienii aflați în campanie au discutat pe larg despre o nouă lege a educației. Acum, cu această componență politică a parlamentului, credeți că este posibilă realizarea unei noi legi a educației?

Daniel David: Este obligatorie, fiindcă legea din 2011 a fost mutilată efectiv de-a lungul anilor. Eu cred că dacă se gândește în logica faptului că sistemul educațional din România trebuie să fie bine integrat în spațiul din care facem parte, atât partidele care formează guvernul, cât și partidul mare de opoziție o să găsească multe puncte comune, fiindcă în educație nu sunt multe modele pe care le poți lua și modelele sunt vestice. Poți discuta dacă să te uiți mai degrabă în zona germană, latină șamd, de aceea dacă faci această schimbare într-o logică europeană pentru România poți atrage susținerea și a opoziției. 

Citește și:
Dan Petre, sociolog: Închiderea școlilor și organizarea alegerilor a avut impact mare și a fost sancționat ca dublu limbaj. Pe cei care nu cred în virus i-a activat să iasă. La AUR, corelez energia aceasta cu negaționismul / Cei din AUR sunt și cu convingeri religioase, iar BOR a fost în conflict în ultimele săptămâni cu autoritatea medicală
ANALIZĂ Doar 25% dintre tinerii de pe listele electorale au votat la Parlamentare, cea mai scăzută prezență de la alegerile din ultimii 4 ani
LIVE Rezultate parțiale alegeri parlamentare 2020 după numărarea a peste 99,83% din voturi: PSD – 29%, PNL – 25%, USR – 15%, AUR – 9%. Pro România nu intră în Parlament, PMP e la limită
„Surpriza” AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă
HARTĂ Rezultate alegeri parlamentare 2020: Cum și-au împărțit județele PSD, PNL, USR PLUS, UDMR și AUR
Cea mai scăzută prezență din istoria post-decembristă a alegerilor parlamentare: doar 31,84% dintre românii din țară au votat, puțin peste 5,7 milioane


2 comments
  1. Oare de ce nu isi vede dl. David de „modernizarea” UBB ? Care, la fel ca restul universitatilor mioritice, e inexistenta in clasamentele internationale serioase.
    Nu, d-le David, conflictul nu este intre „Modernism” si „Traditionalism” ci intre „Globalism” si „Patriotism”. Sa va dau exemple de țări in care Patriotismul e la cote mult mai inalte dar care, tehnologic, se afla cu zeci de ani inaintea Romaniei ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
conducătorii de doctorate

Doctorate industriale și o posibilă „modificare structurală” a studiilor doctorale, cu accent pe angajarea studenților – printre recomandările incluse într-un raport de specialitate referitor la situația educației doctorale din România

O modificare structurală a studiilor doctorale, în care să aibă un loc central angajabilitatea studenților, dar și măsuri punctuale care au fost aduse în discuție în ultimii ani, precum cea…
Vezi articolul
cărți pentru copii

Patru clase, în fiecare săptămână, merg în altă parte să învețe, pentru că avem nevoie de spațiu în școală. Dacă ideea de a învăța este asociată cu sala de clasă, nu este corect – directoarea Măndița Baias, despre aplicarea pilotării la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare

„Fiind 37 de clase în școala noastră și 31 de săli de clasă, am propus modalitatea de a intra într-un alt sistem de învățare, într-un alt mod de învățare”, a…
Vezi articolul

ASE București și Universitatea de Medicină Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca – din nou singurele universități românești din top 1000, în clasamentul Times Higher Education 2023. Majoritatea instituțiilor românești, în coada rankingului global / Top 3: Oxford, Harvard, Cambridge

Numărul universităților românești incluse în cea mai nouă ediție a clasamentului Times Higher Education al celor mai bune universități din lume – ediția 2023, publicată astăzi – a crescut la…
Vezi articolul
începerea școlii, predare bilingvă

Profesorii trebuie sprijiniți să colaboreze, pentru elevi, pentru ei înșiși și pentru a face față greutăților pandemiei – Raport OECD / România este spre coada clasamentului în privința schimburilor dintre profesorii de gimnaziu

Colaborarea între profesori, capitol unde România stă bine la nivel de formă, dar mai are mult de lucru pe fond, este absolut necesară pentru a întări educația în circumstanțe dificile,…
Vezi articolul

Cum și-au bătut joc șefii unei școli și ai inspectoratului școlar Gorj de Ministerul Educației – un caz de abuz administrativ în care o profesoară a fost împiedicată sistematic să predea

Conducerea Liceului Tehnologic Motru și cea a Inspectoratului Școlar Județean Gorj au sfidat instituția care gestionează și guvernează sistemul de învățământ din România – Ministerul Educației. Totul s-a petrecut în…
Vezi articolul