INTERVIU Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Elevii cer răspunsuri la ce văd în social media, în actualitate, ora de istorie este mai intensă acum / Perioada din decembrie 2024 a marcat istoria românilor, dar și istoria universală și va lăsa urme, indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale

„Cred că viața școlii românești, profesorul de istorie, ora de istorie începe să găsească mai multă intensitate, vibrație, după momentul alegerilor din decembrie 2024″, spune profesorul Mihai Manea, președinte al Asociației profesorilor de istorie din România. În contextul alegerilor prezidențiale care vor avea loc în luna mai, Mihai Manea a spus într-un interviu acordat Edupedu.ro că această perioadă este una marcantă în istorie, „nu doar în istoria românilor, ci și în istoria universală” și va lăsa urme indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale”. Interviul integral poate fi citit mai jos, în articol.

Edupedu.ro a realizat interviul la 4 luni după decembrie 2024, în contextul în care în România este din nou campanie electorală, iar pe 4 mai va avea loc din nou primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce a fost anulat primul tur organizat în decembrie. Atunci, un candidat pro-rus, cu discurs neolegionar și mesianic a obținut primul loc în preferințele românilor.

„Și profesorii de istorie au fost afectați de această transformare în societatea românească din decembrie 2024, pentru că societatea românească era societate relativ liniștită. Elevul de data asta, și mai ales cel de liceu, a început să întrebe la ora de istorie: «Ce a zis respectivul domn e real? Ce părere aveți despre? Știți, eu am văzut asta». Aș spune că viața, pulsația vieții în interiorul lecției și a clasei devine mult mai pronunțată“, a spus profesorul de istorie Mihai Manea, într-un interviu acordat Edupedu.ro.

Întrebat dacă acum, mai mulți românii cunosc ce înseamnă cuvântul legionar, Mihai Manea spune că speră că da și că la nivel de școală, profesorul să nu se fi limitat doar la a da o definiție seacă.

Amintim, în noaptea alegerilor din decembrie 2024, după ce a fost clasat pe primul loc Călin Georgescu, candidat cu discurs pro-rus și neolegionar, „legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online.

Ce ar putea face profesorii pentru ca nicio generație de elevi să nu mai iasă din școală fără să cunoască ce e extremismul, legionarismul, comunismul?

„Cred că există o cale prin care profesorul să atingă obiectivul pe care l-ați menționat: să-și facă datoria la clasă, ca profesor, să nu considere actul didactic ceva plictisitor. «Am astăzi iar oră la 12 B și hai, lasă ce rezolv eu lucrurile». Să facă ca elevul înțeleagă ce-a fost. Dar asta prin a-l face pe elev să gândească prin propria lui conștiință, prin propria lui arc reflex capacitate cognitivă”, a spus Manea.

Despre necesitatea unui Muzeu al Comunismului și cum ar putea fi valorificat la orele de istorie, Mihai Manea a subliniat că „România are nevoie rapidă de Muzeul Comunismului și de Muzeul Holocaustului pentru că încă sunt familii unde există ceea ce se numește fenomen nostalgic. O fac bunicii, pentru că așa au văzut ei societatea. Pe linia nostalgiei, partidele suveraniste bat o tobă și înfloresc acea nostalgie de nu se vede, aici, cu consecințe grave pentru copil, în general, pentru elevi”, spune profesorul Mihai Manea.

Mihai Manea este profesor de istorie, doctor în istoria relațiilor internaționale si studii europene, autor de lucrări științifice, metodice și articole în periodice, membru al Comisiei Naționale de Istorie, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România (APIR – Clio). Predă și la C.N Spiru Haret din București.

Redăm interviul integral acordat de profesorul de istorie Mihai Manea

Edupedu.ro: Din perspectiva profesorilor și a elevilor, cum vi se pare că s-a schimbat societatea românească după decembrie 2024, când în primul tur al alegerilor prezidențiale românii au ales un candidat cu discurs neolegionar, pro-rus și extremist, iar în întreaga societate s-a creat un val de discuții și dezbateri ample legate de curentele extremiste? Sunt profesorii de istorie mai deschiși spre un alt tip de predare?

Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: „Greu să spun așa ceva. În primul rând, este foarte clar că în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie au fost niște luni în care societatea românească s-a schimbat masiv. De ce? Pentru că mai întâi ai rupt cu putere suveranismul, extrema dreaptă. Pe de altă parte, cel puțin până acum vreo o lună, societatea civilă și partidele europene au stat puțin retrase. Eu întrebam unde sunt? Până când au făcut mitingul din Piața Victoriei. Trebuie să vă spun că profesorii de istorie sunt parte a acestei agore, a acestei societăți și că profesorii de istorie interferează cu evenimentele. Sunt profesori de istorie care cu siguranță că au aderat la partidele suveraniste. Alții, dimpotrivă, s-au păstrat pe poziții, dacă vreți, pro-europene.

Eu am avut semne potrivit cărora s-a produs o dezbatere chiar prin cancelarii, în care profesorul de istorie s-a implicat. De ce? Pentru că avem un element de noutate: din 1937 (excludem perioada comunistă), societatea românească nu a cunoscut în Parlament partide de extrema dreaptă, numite și suveraniste. Acum, mai este o problemă. Termenul de suveranism nu vine din limba română, este un termen din limba franceză. În ce măsură termenul „suveranist” se mulează perfect pe termenul de extremă dreaptă? E un lucru pe care eu cred că specialiștii trebuie mai lase puțin timp să treacă ca să-și pună punctul de vedere. Însă cred că, fără doar și poate, și profesorii de istorie au fost afectați de acest lucru, de această transformare în societatea românească, pentru că societatea românească era o societate relativ liniștită. Nu aveam așa o dezbatere, în ultimii ani aproape că era o dezbatere mai plictisitoare, se spunea.

Edupedu.ro: Și atunci, pornind de la această realitate descrisă de dumneavoastră, ce înseamnă să predai în clasă?

Mihai Manea: Mult, foarte mult. Acolo copilul, de data asta și mai ales cel de liceu, va începe să te întrebe: «Ce a zis respectivul domn e real? Ce părere aveți despre? Știți, eu am văzut asta». Deci, dacă vreți, viața, pulsația vieții în interiorul lecției și a clasei devine mult mai pronunțată. Eu nu cred că s-a schimbat stilul de predare al profesorului, n-are nicicând să se schimbe. Cred că a căpătat ceva mai multă intensitate, vigoare, dacă vreți, spectrul discuției s-a lărgit.

Este un element pe care trebuie să-l avem în vedere. Domnul ministru a spus un lucru foarte interesant: istoria își va recăpăta locul. Să dea Dumnezeu, dar avem nevoie de o nouă paradigmă, de o nouă abordare a predării Istoriei. Am în spatele meu vreo patru decenii și ceva de carieră didactică. Cum se schimbă paradigma educațională? Nu tot profesorul va preda? Va interacționa mai mult cu elevii? Vom depăși faza aia mai mult de ex-cathedra și ne vom coborî mai mult în rândul elevilor? Să dea Dumnezeu! Asta este un deziderat pentru școala românească și în epoca actuală. Dar eu încă nu văd ce s-ar dori de la profesor în virtutea viitoarelor planuri-cadru de liceu. La acele documente mă refer.

Din punctul meu de vedere, cred că viața școlii românești, profesorul de istorie, ora de istorie va începe să găsească mai multă intensitate, vibrație. A început lumea să se întrebe nu mi-a spus mama acasă că uite ce făcea mișcarea legionară sau pe bunica n-am întrebat-o niciodată ce e cu mișcarea asta legionară. Niște teme pe care noi, poate, le-am ținut așa sensibile, să nu le provocăm, acum erup cu putere. Și copilul cere, elevul cere răspuns. De aceea profesorul are o misiune grea.

Edupedu.ro: Credeți că acum știu mai mulți ce înseamnă cuvântul legionar?

Mihai Manea: Cred că măcar prin faptul că s-a căutat pe net cuvântul legionar măcar s-a făcut efortul acesta și a început prea mult să se vorbească. Eu cred că da, cred că numărul a crescut. Să dea Dumnezeu să nu fie doar la nivelul informativ, să rămână, la definiția: mișcarea legionară a fost o mișcare de extremă dreaptă, punct. Consecințele manifestării ideologiei de extremă dreaptă… Și eu vă mai dau un exemplu, e adevărat, nu cred că încă a atins nivelul acela: în ce măsură extrema dreaptă a prins în perioada interbelică printre personalitățile de seamă ale culturii românești? Cât de mult se vorbește la Limba și literatura română de treaba asta? Cât de mult se vorbește despre cine a fost realmente Eliade sau în ce măsură Cioran a fost afectat? Toți au fost afectați, mai mult sau mai puțin, dar numai că au aderat sau n-au aderat la lucrul acesta.

Edupedu.ro: Deci vedeți aici o legătură între istorie și Limba și literatura română?

Mihai Manea: Cred că toți ar trebui să facem acest lucru. Ar trebui să deschidem lampa aia roșie, să apăsăm pe butonul de alarmă, să spunem: uite asta a fost adevărata perioadă interbelică. Mai citiți, elevi, studenți citiți cartea lui Zigu Ornea – Anii treizeci. Extrema dreaptă românească. S-a reeditat în ianuarie tocmai din cauza faptului că a apărut această discuție pe extrema dreaptă. Ar trebui să citim noi, măcar dascălii, așa, din scoarță în scoarță cartea aceasta.

Edupedu.ro: Simțiți că ar fi o reticență din partea profesorilor să vorbească despre aceste lucruri?

Mihai Manea: Eu nu cred că putem încă să vedem așa ceva la clasă. Avem nevoie de niște analize statistice, avem nevoie, de niște chestionare, de sondare a corpului profesoral. Mie mi-e teamă puțin de altceva. Ca profesor, indiferent de specialitate, inclusiv istorie, dacă ader la unul din aceste partide, din propria mea voință, să nu fac următorul lucru: să nu transfer informația sau influență a unei astfel de ideologii în clasă, pentru că atunci lucrul este complicat.

Aduceți-vă aminte, a fost un caz la Buzău, dacă nu mă înșel, cu un profesor de religie care dezvolta anumite idei. Așa ceva nu se face, nu trebuie să se facă, pentru că copilul acela are dreptul să gândească și să raționeze propriu, să-l fac să gândească: «Ion, așa crezi că e bine sau așa? Hai să discutăm», dar nu să vin eu cu șablonul, să spun: «Așa a fost!».

Edupedu.ro: Deci ar putea cumva profesorii de română și de istorie să lucreze împreună în cancelarie? Poate când se predă Cioran, cum spuneați, în paralel la istorie să se predea despre Emil Cioran?

Mihai Manea: Un ideal ar fi. Este, dacă vreți, un pas mic, în sfârșit, în România, către inter-disciplinaritate. Nu știu, însă în ce măsură profesorii, cadre didactice, ajung să discute despre așa ceva, dar măcar profesorul de română îi spune la clasa XII-a, în timp ce profesorul de istorie să vină cu aceste informații despre el. Pentru că la clasa XII-a, copilul învață despre aceste lucruri.

Și mai e ceva fundamental pe care să-l facă oricare profesor, măcar la disciplinele în care interelaționează cu elevii verbal, să-l facă să se gândească el însuși. Să-i spună despre Mișcarea Legionară, dar să-l facă să înțeleagă el ce a fost Mișcarea Legionară. Nu să enunțe o informație, și să o lase în aer, pentru că atitudinea, gândirea este în plină formare la clasa a XII-a. Ați văzut că toate statisticile ne arată că la acești tineri prinde această ideologie. De ce? Pentru că are chestia asta de fake news, de conspiraționism care prinde așa rapid, în 2 minute. Din păcate, în școala românească noi nu îl învățăm pe copil să deosebească între fake și real news. N-avem unde. Practic, într-o dezbatere așa, între discuții, la orele de dirigenție, dacă o fi, dar cred că visez acum, în realitate nu există. Tânărul acela, măcar în liceu, dar chiar și în clasa VIII-a, se descurcă pe propriile lui picioare. El poate să intercepteze o imagine sau ce arată fake-ul sau real news-ul. Dar el n-are un instrumentar ca să le deosebească.

Edupedu.ro: Ce pot face profesorii ca, pe viitor, nicio generație de elevi să nu mai iasă din școală fără să știe ce este extremismul, legionarismul, cine a fost mareșalul Antonescu, cine a fost Zelea Codreanu?

Mihai Manea: Cred că există o cale prin care profesorul să atingă obiectivul pe care l-ați menționat: să-și facă datoria la clasă, ca profesor, să nu considere actul didactic ceva plictisitor. «Am astăzi iar oră la a XII-B și hai, lasă ce rezolv eu lucrurile». Să facă ca elevul să înțeleagă ce-a fost. Dar asta prin a-l face pe elev să gândească prin propria lui conștiință, prin propriul lui arc reflex, propria-i capacitate cognitivă.

Să-l ajuți pe elev să își dezvolte gândirea sa, provocându-l la o discuție, cerându-i părerea. Actul ex-cathedra – ce frumos vorbește, pe model francez și toți elevii iau notițe – este total depășit.

Din punctul meu de vedere, profesorul trebuie să-și facă datoria, nu să considere actul didactic o corvoadă, o greutate. Nu se face așa ceva. Copiii aceștia trec printr-un moment în care, noi nu ne dăm poate seama, dar copilul ăsta suferă o influență teribilă a streaming-ului, a rețelelor sociale. Ce este TikTok-ul? Practic, o mașină în care se varsă informații și pe care copilul le recepționează. Dacă nu are pe cineva care să-i spună «Stop! Vezi aici, nu e bine, vezi că ăsta nu e corect!», apar multe probleme. Dar, repet, poate noile planuri-cadru aprobate, poate raportul pe care domnul ministru îl pregătește… Eu cred că va fi un lucru extraordinar să vedem, după atâția ani, că și ceilalți titulari ai ministerului au publicat rapoarte, dar nu le-au popularizat.

Edupedu.ro: Ar trebui să avem un Muzeu al comunismului, că s-a tot vorbit despre asta în ultima vreme și dacă da, cum îl vedeți dumneavoastră, valorificat la ore cu elevii?

Mihai Manea: Un muzeu al comunismului, ca și un muzeu al Holocaustului, este absolut necesar. La Budapesta există un muzeu al comunismului mai ciudat, cu piese ale regimului comunist într-un parc și acolo, deși sistemul de educație maghiar e foarte complicat de înțeles de către noi, pentru că are și componenta aceea confesională, acolo lecțiile se cam desfășoară în sensul acesta. România are nevoie rapidă de Muzeul Comunismului și de Muzeul Holocaustului. Organizația Funky Citizens are două sau trei camere mobilate ca în perioada comunismului, undeva în centrul Bucureștiului, și am profesori din București care se duc acolo, în care sunt înregistrări de televiziune din perioada comunismului și elevul este pus în fața acestui lucru. Apoi ar fi ideal ca profesorul să se ducă la școală și să discute cu elevul: «Ce-ai văzut? Cum ți s-a părut?»

Să nu mai uităm ceva! Avem nevoie de Muzeul Comunismului din două motive: încă în familii există ceea ce se numește fenomen nostalgic. Și nu o fac cei tineri, o fac bunicii, pentru că așa au văzut ei societatea. Pe linia nostalgiei, partidele suveraniste bat o tobă și înfloresc acea nostalgie de nu se vede, aici, cu consecințe grave pentru copil, în general, pentru elevi. Pe de altă parte, din septembrie introducem cursul de Istorie a comunismului, curs obligatoriu. Sper că va rămâne la fel. Dar ce vom face cu elevii aceia? Se lucrează la manuale, după câte știu eu, vreo patru-cinci la ora asta, aflate aproape în stare de machetă. Dar ce se face cu copilul? Că manualul nu e suficient. Nu rezolvăm problema celor două muzee. Eu vă dau un singur exemplu: Muzeul Holocaustului, căreia i s-a atribuit după lupte îndelungate celebra clădire de pe Calea Victoriei și s-au făcut planuri arhitecturale de interior, nici la ora asta nu a demarat construcția, pentru că acolo-s probleme birocratice uriașe. Nu m-ar mira ca la un viitor Muzeu al Comunismului să existe același lucru.

Edupedu.ro: Doamna Luciana Jinga, cercetător de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului spunea că elevi de liceu i-au spus că în clasa a VIII-a ei s-au pregătit doar pentru evaluarea națională, la română și la matematică, de aceea nu știu istorie, și că «ar trebui să vedem ce se întâmplă cu disciplina istorie și cum se refac aceste examene», spunea ea. Sunteți de acord? Ar fi necesar un examen poate și la istorie la finalul clasei a VIII-a?

Mihai Manea: Știu de această idee. Doamna Jinga mi-a spus-o și mie. Este o realitate. În clasa a VIII-a copilul se focusează eminamente pe Evaluare Națională. [n. red în clasa a VIII-a elevii învață Istoria românilor, la fel ca în clasa a XII-a].

Vă dau un exemplu: când am inspecții de grad la profesori, la clasa a VIII-a, fiecare profesor, cred că 99%, a venit și mi-a cerut: «Vă rog să mă iertați, copiii ăștia numai la Evaluarea Națională învață. Astăzi au învățat la istorie, așa pentru mine, dar în rest, numai la Evaluarea Națională». Da, legea educației ar trebui să prevadă lucruri simple, clare, la sfârșitul de ciclu de școlaritate. Sigur, ce bine era în clasa a VIII-a în urmă cu ani și ani când se dădea examen și la Istorie și Geografie. A murit ideea aceea. Mai este o problemă: sigur, e foarte frumos, s-a făcut o lege nouă. Legea este supusă restructurării, amendării, dar problema este oare s-a făcut un studiu înainte, pregătitor? Ai o analiză de nevoi, înainte să publici legea și să spui că la bacalaureat vor fi probe de X? Să văd care este pulsul claselor a XII-a, respectiv pulsul claselor a VIII-a. Să nu uităm că la clasa a VIII-a se vorbește că încetul cu încetul, practic, evaluarea asta va fi înlocuită de examenul la nivelul școlii. Unele școli dau așa, unele dau și evaluare, sunt prea complicate, sunt mult prea complicate. La bacalaureat a fost o discuție, eu personal și subliniez asta, n-am absolut nimic cu nicio disciplină, dar să ajung să dau Bac la Religie… Sigur, eu am răspuns multă vreme de Bac-uri care se dădeau la educație fizică, am văzut în curțile școlilor, în sălile de educație fizică, măcar acolo se făcea. Eu cred că dacă discuți o lege și stabilești un Bac, pornind și de la ce e în școală – până la urmă acolo sunt profesori, elevi – întrebați-i: «Dar ce ați vrea, mai, să dați la bacalaureat? Ar fi bine la asta? Uite, domnule, ăsta e rezultatul unui sondaj în județul cutare, pe 10 școli». Nu există așa ceva, nu există. Noi stabilim lucrurile din birou și de aici iar amendăm legea, iar schimbăm legea. Ce dovada mai clară când Legea Educației din 2023, deja a fost amendată de două-trei ori. Păi facem o lege ca să o amendăm după aia?

Edupedu.ro: Perioada prin care trecem acum, din decembrie 2024 încoace, este una marcantă în istorie, demnă de manuale de istorie?

Mihai Manea: Fără îndoială, da. Și nu e numai în istoria românilor și este și în istoria universală. Va lăsa urme indiferent cine va câștiga recente prezidențiale în mai. România a trecut printr-o schimbare foarte rapidă, nu ne-am dat seama și o să vedeți, consecințele nu le vom vedea acum, le vom vedea mai încolo. S-a produs polarizarea asta rapidă între extrema dreaptă, așa-zisul suveranism, și ceea ce a însemnat parcursul pro-european. După care vin și întreb specialiștii, ce e aia pro-european în realitate, în momentul de față? Se vorbea de pro-european și pro-atlantist – și acolo se schimbă lucrurile. Mai sunt relațiile între România și Statele Unite aceleași care erau în luna octombrie, noiembrie? Eu nu cred.

Etapa asta pe care ați definit-o ca limite, este o etapă care a marcat societatea românească, dar nu numai. Dacă ne uităm în Parlamentul României cum se manifestă lucrurile și elevul îl vede, e clar că l-a marcat și există o transformare în societatea românească. Probabil că specialiștii, sociologii, politologii, mai târziu vor analiza perioada aceasta din mai multe puncte de vedere. Dar există, fără doar și poate ,o mare transformare în societatea românească.

Edupedu.ro: Sunt folosite corect în discursurile de azi cuvintele suveranism și izolaționism? Pot fi puse sub semnul de egalitate?

Mihai Manea: Eu aș folosi altceva. Suveranismul, în primul rând, că nu e termen românesc, e un termen în care cuvântul «suveran» înseamnă că este mai național decât altul. Eu aș spune «naționalist», «izolaționist», poate, dar nu știu dacă acoperirea este corectă. Mi-aduc aminte, ca istoric, de izolarea Marii Britanii sau de izolaționismul american din perioada interbelică. Cred că cei mai buni termeni sunt: forțe naționaliste, extrem naționaliste, radicale și nu știu dacă extremă dreaptă, pentru că nu știu cât mai știu românii ce este dreapta și ce este stânga.

Dacă îl citești pe Cioran sau pe Nae Ionescu, că el se considera naționalist, depinde ce înseamnă naționalist… Realitatea de astăzi, din 2025, nu poate să fie acoperită de termeni care au desemnat lumea interbelică. E altă lume, lumea s-a schimbat, lumea evoluează”.