EXCLUSIV Digitalizarea în școală – exemplul suedez. Ministrul Educației, Lotta Edholm, despre amplele consultări privind adoptarea tehnologiilor la clasă: Dacă ecranele sunt folosite în școli, acest lucru să fie făcut cu atenție și fără să contrazică ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri

Digitalizarea în școli a declanșat, în ultimul an, o amplă dezbatere în Suedia, una dintre țările care au introdus intensiv tehnologiile în școli încă de la începutul deceniului trecut. Zeci de puncte de vedere pro și contra au fost adunate de autorități pentru a lua o decizie informată despre cum să decurgă în continuare acest proces, început acum mai bine de un deceniu, în condițiile în care ministrul Educației, Lotta Edholm, a manifestat reținere față de adoptarea necondiționată a ecranelor în procesul de învățare, mai ales la clasele mici. În acest moment, Suedia lucrează să se asigure că, “dacă ecranele sunt folosite în școli, acest lucru este făcut cu atenție și fără să contrazică ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri”, declară pentru Edupedu.ro ministrul Edholm.

În prima parte a acestui an, Suedia a intensificat discuțiile despre folosirea instrumentelor digitale în procesul de învățare, iar autoritățile au luat inclusiv măsuri pentru a încuraja folosirea manualelor tradiționale, inclusiv cele în format fizic, la care unele școli au început să renunțe cu mai bine de un deceniu în urmă. Acest lucru a dus la o serie de relatări de presă care s-au rostogolit în ultimele luni, ajungând, recent, și în presa românească sub forma unor informații false, precum aceea că Suedia ar renunța complet la tablete și le-ar înlocui cu manuale tradiționale.

Cum e situația de fapt și cum o explică autoritățile din Suedia?

Edupedu.ro a solicitat Ministerului suedez al Educației să explice în ce constă reforma privind digitalizarea în domeniu și cum decurg dezbaterile pe această temă. Răspunsul, semnat de ministrul Educației, Lotta Edholm, face trimitere la o consultare în care și-au exprimat punctul de vedere peste 50 de entități – ONG-uri, organisme ale mediului tehnologic și al celui educațional, universități, centre de cercetare, autorități locale.

• Consultarea a vizat un plan ce urmărește să actualizeze o strategie națională de digitalizare în sistemul școlar, lansată inițial în 2017 și care stabilește trei zone principale de acțiune: întărirea competențelor digitale; accesul egal; respectiv cercetarea și urmărirea posibilităților de digitalizare în sistem

Lotta Edholm notează că această dezbatere a început după ce ea a constatat că, în propunerile privind digitalizarea în școli, formulate acum un an, nu exista un punct de vedere al cercetătorilor. Și spune că, după toate punctele de vedere primite, se lucrează acum la următorii pași, în care tehnologizarea să țină cont de aceste puncte de vedere, precaute mai ales în ceea ce privește folosirea tehnologiei la clasele mici și în mediul preșcolar.

O primă măsură, pregătită de autorități pentru prima parte a noului an școlar, a fost asigurarea de granturi pentru manuale – în format fizic sau digital. Măsura, spune ministrul Edholm, are drept scop să încurajeze folosirea manualelor fizice, la care multe școli au renunțat treptat până acum.

Situația din Suedia, descrisă pentru Edupedu.ro de ministrul Lotta Edholm:

“Anul trecut, am primit propunerea Biroului Național pentru Educație cu privire la un nou plan de digitizare în mediul școlar și preșcolar din Suedia.

Când am citit propunerea, lipseau perspectivele din partea medicilor pediatri și a cercetătorilor în neuroștiință cognitivă. Știam că aceștia avertizaseră în legătură cu introducerea prea timpurie a instrumentelor digitale. Drept urmare, am trimis propunerea, pentru consultări, unei lungi liste de experți. Aceasta este lista completă: Remiss av Statens skolverks förslag till nationell digitaliseringsstrategi för skolväsendet 2023–2027 – Regeringen.se. 

Citind răspunsurile, am realizat că trebuia să schimbăm politicile în domeniu și să reducem timpul petrecut de copii în fața ecranelor, în școli, mai ales în cazul claselor mici. Unele dintre concluziile prezentate:

• Institutul Karolinska: Ecranele riscă să determine o dezvoltare mai slabă a vorbirii
• Universitatea din Lund: Pentru cei mai mici dintre copii, interacțiunea cu ecranul este o pierdere de timp, din punct de vedere al învățării și dezvoltării. Copiii și tinerii învață cel mai bine să citească, să scrie și să socotească prin activități în format analog, în medii analogice. 
• Institutul de Evaluare a Pieței Muncii și pentru Politici Educaționale (IFAU): Lipsesc dovezi empirice cu privire la modul în care folosirea tehnologiilor digitale în mediul preșcolar afectează dezvoltarea cunoștințelor elevilor.

În prezent, lucrăm la următoarele etape pentru a ne asigura că, dacă ecranele sunt folosite în școală, acest lucru să fie făcut cu atenție și fără să contrazică ceea ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri.

Una dintre primele inițiative pe care le-am promovat ca ministru al Educației a fost folosirea materialelor tipărite de învățare. Știu că multe șcili au eliminat treptat manualele și au cumpărat, în locul lor, calculatoare. De aceea am introdus granturi pentru ca mai multi elevi să aibă manuale școlare reale”.

Acțiunile guvernului și modul de desfășurare a consultării largi privind digitalizarea

“Îmbunătățirea accesului la manuale și la îndrumare pentru profesori” este unul dintre măsurile-cheie anunțate de guvernul suedez pentru a doua jumătate a acestui an. Aceasta se bazează pe o ordonanță adoptată în primăvară și care prevede granturi în special pentru sistemul preșcolar și școala primară, pentru manuale cu sau fără componente digitale.

• Ministrul Edholm și-a exprimat reticența față de folosirea intensă a tehnologiilor digitale în școli încă de la sfârșitul anului trecut, la scurtă vreme după ce guvernul de centru-dreapta din care face parte a venit la putere. Ea aprecia, într-un articol publicat în decembrie în Expressen, că digitalizarea în școli ar fi fost în mare parte un “experiment”, susținut de o atitudine lipsită de critică la adresa “digitalizării considerate a fi bună indiferent de conținut”, în condițiile în care, la nivel de societate, “digitalizarea este, cu siguranță, în mod fundamental bună (…) pentru Suedia ca națiune, este și un avantaj competitiv important”.

În Suedia, renunțarea la manuale în favoarea unor platforme digitale, precum tabletele, a început în unele școli acum mai bine de un deceniu – vezi o relatare pe această temă apărută acum 11 ani

Dezbaterea pe care a produs-o ministrul atunci când a cerut puncte de vedere de la experți din diverse domenii a produs nenumărate puncte de vedere. Pe lângă cele enumerate de Lotta Edholm, altele indică poziții mai puțin categorice, iar unele sunt favorabile utilizării diverselor instrumente digitale. Între altele:

• Punctul de vedere al Universității din Göteborg pune în balanță avantajele și dezavantajele folosirii instrumentelor digitale în școli și arată că, pe lângă punctele de vedere științifice formulate de diverse cercetări, inclusiv unele favorabile folosirii acestor instrumente încă de la cele mai mici clase, altele împotriva lor, este nevoie, încă, de multe cercetări pe subiect
• Punctul de vedere al Universității din Stockholm este unul favorabil strategiei digitale față de care ministrul manifestă reținere, spunând chiar că aceasta nu merge suficient de departe și punând accentul pe diverse lipsuri, inclusiv ce țin de pregătirea profesorilor.. Universitatea invocă cercetări potrivit cărora instrumentele digitale pot contribui la dezvoltarea cognitivă a copiilor.
• Punctul de vedere al Asociației Medicilor Școlari din Suedia notează atât avantajele, cât și dezavantajele folosirii tehnologiilor digitale și apreciază că, înainte să fie folosite tehnologii digitale, copiii trebuie să capete competențe de bază – să citească, să scrie și să socotească. Asociația indică și alte neajunsuri, inclusiv legate de echitate sau de utilitatea unor resurse digitale de învățare existente.

Dezbaterea din Suedia și în special măsura privind sprijinul pentru folosirea manualelor au fost atinse de publicații precum Le Monde, care, în mai a.c., descria modul în care autoritățile suedeze pun problema, prin intenția de a diminua gradul de folosință al “ecranelor” în școli și de a readuce manualul clasic în școli. Subiectul a fost preluat, însă, și de diverse alte publicații mai puțin reputate și a ajuns să se rostogolească sub forma unor informații “simplificate” până în punctul în care devin false, precum aceea că Suedia ar “renunța” la tablete în școli pentru a reveni la manualele clasice. Astfel de relatări au fost preluate inclusiv în câteva publicații din România – atât unele cunoscute, cât și unele știute pentru implicarea în acțiuni de propagandă sau dezinformare – în ultimele săptămâni.

Foto deschidere: © Vadreams | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.