EXCLUSIV Digitalizarea în școală – exemplul suedez. Ministrul Educației, Lotta Edholm, despre amplele consultări privind adoptarea tehnologiilor la clasă: Dacă ecranele sunt folosite în școli, acest lucru să fie făcut cu atenție și fără să contrazică ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri

2.392 de vizualizări
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com
Digitalizarea în școli a declanșat, în ultimul an, o amplă dezbatere în Suedia, una dintre țările care au introdus intensiv tehnologiile în școli încă de la începutul deceniului trecut. Zeci de puncte de vedere pro și contra au fost adunate de autorități pentru a lua o decizie informată despre cum să decurgă în continuare acest proces, început acum mai bine de un deceniu, în condițiile în care ministrul Educației, Lotta Edholm, a manifestat reținere față de adoptarea necondiționată a ecranelor în procesul de învățare, mai ales la clasele mici. În acest moment, Suedia lucrează să se asigure că, “dacă ecranele sunt folosite în școli, acest lucru este făcut cu atenție și fără să contrazică ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri”, declară pentru Edupedu.ro ministrul Edholm.

În prima parte a acestui an, Suedia a intensificat discuțiile despre folosirea instrumentelor digitale în procesul de învățare, iar autoritățile au luat inclusiv măsuri pentru a încuraja folosirea manualelor tradiționale, inclusiv cele în format fizic, la care unele școli au început să renunțe cu mai bine de un deceniu în urmă. Acest lucru a dus la o serie de relatări de presă care s-au rostogolit în ultimele luni, ajungând, recent, și în presa românească sub forma unor informații false, precum aceea că Suedia ar renunța complet la tablete și le-ar înlocui cu manuale tradiționale.

Cum e situația de fapt și cum o explică autoritățile din Suedia?

Edupedu.ro a solicitat Ministerului suedez al Educației să explice în ce constă reforma privind digitalizarea în domeniu și cum decurg dezbaterile pe această temă. Răspunsul, semnat de ministrul Educației, Lotta Edholm, face trimitere la o consultare în care și-au exprimat punctul de vedere peste 50 de entități – ONG-uri, organisme ale mediului tehnologic și al celui educațional, universități, centre de cercetare, autorități locale.

  • Consultarea a vizat un plan ce urmărește să actualizeze o strategie națională de digitalizare în sistemul școlar, lansată inițial în 2017 și care stabilește trei zone principale de acțiune: întărirea competențelor digitale; accesul egal; respectiv cercetarea și urmărirea posibilităților de digitalizare în sistem

Lotta Edholm notează că această dezbatere a început după ce ea a constatat că, în propunerile privind digitalizarea în școli, formulate acum un an, nu exista un punct de vedere al cercetătorilor. Și spune că, după toate punctele de vedere primite, se lucrează acum la următorii pași, în care tehnologizarea să țină cont de aceste puncte de vedere, precaute mai ales în ceea ce privește folosirea tehnologiei la clasele mici și în mediul preșcolar.

O primă măsură, pregătită de autorități pentru prima parte a noului an școlar, a fost asigurarea de granturi pentru manuale – în format fizic sau digital. Măsura, spune ministrul Edholm, are drept scop să încurajeze folosirea manualelor fizice, la care multe școli au renunțat treptat până acum.

Situația din Suedia, descrisă pentru Edupedu.ro de ministrul Lotta Edholm:

Ministrul Educației, Lotta Edholm – Sursa: Government.se

“Anul trecut, am primit propunerea Biroului Național pentru Educație cu privire la un nou plan de digitizare în mediul școlar și preșcolar din Suedia.

Când am citit propunerea, lipseau perspectivele din partea medicilor pediatri și a cercetătorilor în neuroștiință cognitivă. Știam că aceștia avertizaseră în legătură cu introducerea prea timpurie a instrumentelor digitale. Drept urmare, am trimis propunerea, pentru consultări, unei lungi liste de experți. Aceasta este lista completă: Remiss av Statens skolverks förslag till nationell digitaliseringsstrategi för skolväsendet 2023–2027 – Regeringen.se

Citind răspunsurile, am realizat că trebuia să schimbăm politicile în domeniu și să reducem timpul petrecut de copii în fața ecranelor, în școli, mai ales în cazul claselor mici. Unele dintre concluziile prezentate:

  • Institutul Karolinska: Ecranele riscă să determine o dezvoltare mai slabă a vorbirii
  • Universitatea din Lund: Pentru cei mai mici dintre copii, interacțiunea cu ecranul este o pierdere de timp, din punct de vedere al învățării și dezvoltării. Copiii și tinerii învață cel mai bine să citească, să scrie și să socotească prin activități în format analog, în medii analogice. 
  • Institutul de Evaluare a Pieței Muncii și pentru Politici Educaționale (IFAU): Lipsesc dovezi empirice cu privire la modul în care folosirea tehnologiilor digitale în mediul preșcolar afectează dezvoltarea cunoștințelor elevilor.

În prezent, lucrăm la următoarele etape pentru a ne asigura că, dacă ecranele sunt folosite în școală, acest lucru să fie făcut cu atenție și fără să contrazică ceea ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri.

Una dintre primele inițiative pe care le-am promovat ca ministru al Educației a fost folosirea materialelor tipărite de învățare. Știu că multe șcili au eliminat treptat manualele și au cumpărat, în locul lor, calculatoare. De aceea am introdus granturi pentru ca mai multi elevi să aibă manuale școlare reale”.

Acțiunile guvernului și modul de desfășurare a consultării largi privind digitalizarea

“Îmbunătățirea accesului la manuale și la îndrumare pentru profesori” este unul dintre măsurile-cheie anunțate de guvernul suedez pentru a doua jumătate a acestui an. Aceasta se bazează pe o ordonanță adoptată în primăvară și care prevede granturi în special pentru sistemul preșcolar și școala primară, pentru manuale cu sau fără componente digitale.

  • Ministrul Edholm și-a exprimat reticența față de folosirea intensă a tehnologiilor digitale în școli încă de la sfârșitul anului trecut, la scurtă vreme după ce guvernul de centru-dreapta din care face parte a venit la putere. Ea aprecia, într-un articol publicat în decembrie în Expressen, că digitalizarea în școli ar fi fost în mare parte un “experiment”, susținut de o atitudine lipsită de critică la adresa “digitalizării considerate a fi bună indiferent de conținut”, în condițiile în care, la nivel de societate, “digitalizarea este, cu siguranță, în mod fundamental bună (…) pentru Suedia ca națiune, este și un avantaj competitiv important”.

În Suedia, renunțarea la manuale în favoarea unor platforme digitale, precum tabletele, a început în unele școli acum mai bine de un deceniu – vezi o relatare pe această temă apărută acum 11 ani

Dezbaterea pe care a produs-o ministrul atunci când a cerut puncte de vedere de la experți din diverse domenii a produs nenumărate puncte de vedere. Pe lângă cele enumerate de Lotta Edholm, altele indică poziții mai puțin categorice, iar unele sunt favorabile utilizării diverselor instrumente digitale. Între altele:

  • Punctul de vedere al Universității din Göteborg pune în balanță avantajele și dezavantajele folosirii instrumentelor digitale în școli și arată că, pe lângă punctele de vedere științifice formulate de diverse cercetări, inclusiv unele favorabile folosirii acestor instrumente încă de la cele mai mici clase, altele împotriva lor, este nevoie, încă, de multe cercetări pe subiect
  • Punctul de vedere al Universității din Stockholm este unul favorabil strategiei digitale față de care ministrul manifestă reținere, spunând chiar că aceasta nu merge suficient de departe și punând accentul pe diverse lipsuri, inclusiv ce țin de pregătirea profesorilor.. Universitatea invocă cercetări potrivit cărora instrumentele digitale pot contribui la dezvoltarea cognitivă a copiilor.
  • Punctul de vedere al Asociației Medicilor Școlari din Suedia notează atât avantajele, cât și dezavantajele folosirii tehnologiilor digitale și apreciază că, înainte să fie folosite tehnologii digitale, copiii trebuie să capete competențe de bază – să citească, să scrie și să socotească. Asociația indică și alte neajunsuri, inclusiv legate de echitate sau de utilitatea unor resurse digitale de învățare existente.

Dezbaterea din Suedia și în special măsura privind sprijinul pentru folosirea manualelor au fost atinse de publicații precum Le Monde, care, în mai a.c., descria modul în care autoritățile suedeze pun problema, prin intenția de a diminua gradul de folosință al “ecranelor” în școli și de a readuce manualul clasic în școli. Subiectul a fost preluat, însă, și de diverse alte publicații mai puțin reputate și a ajuns să se rostogolească sub forma unor informații “simplificate” până în punctul în care devin false, precum aceea că Suedia ar “renunța” la tablete în școli pentru a reveni la manualele clasice. Astfel de relatări au fost preluate inclusiv în câteva publicații din România – atât unele cunoscute, cât și unele știute pentru implicarea în acțiuni de propagandă sau dezinformare – în ultimele săptămâni.

Foto deschidere: © Vadreams | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. ori suntem prosti… ori ne prefacem!!! digitalizarea v-a adanci analfabetismul functional!!! e drept ca in sec XXI copiii traisc… 70% din ei in mediu virtual… dar, din punctul meu de vedere, lectura unei carti si scrisul de mana trebuie sa fie baza… Parerea mea!!!

  2. Bine precizată problema.Am și eu o cunoștință directoare de 12 ani,care zice că nu mai vede sa citească pe ecran.Daca are ceva de citit trebuie sa listeze documentul că să îl poată citi.Asa de tare i-a afectat vederea statul cu ochii în ecran

  3. Știți, una din definițiile prostiei: să încerci mereu aceeași soluție eronată, în speranța unui rezultat diferit.
    Citez: “și-au exprimat punctul de vedere peste 50 de entități – ONG-uri, organisme ale mediului tehnologic și al celui educațional, universități, centre de cercetare, autorități locale”.
    Ca în orice alt sistem socialist, toată lumea se pricepe la un anume lucru și singurii care nu sunt luați în seamă sunt specialiștii, cei care se confruntă direct cu acea situație, în cazul nostru profesorii au fost complet ignorați deși sunt singurii care pot da o soluția aplicabilă, ei fiind singurii care și aplică elucubrațiile social-politice impuse. Un sistem socialist se bazează pe ideal, niciodata pe concret, pragmatism, de aceea atunci când se întâmplă câte o nenorocire (de exemplu o explozie precum cea de la Crevedia), se formează o … comisie, cu membrii din toate domeniile, mai puțin cea a pompierilor (să zicem).
    Idealul, fiind prin definiție de neatins, creează nemulțumiri constante în acel sistem, care și erup din când în când.
    Ori avem exemplul Franței, care se zbate în tâmpenii socialiste de vreo 200 de ani și putem observa cu ochiul liber la ce nivel social și economic au ajuns acum, față de sec. XVIII.
    Dar Suedia este un exemplu de studiu.
    Ei au aplicat modelul centralizat și complet politizat (îndoctrinare) încă din anii ‘40, socialist, specific țărilor baltice. Prin anii ‘90 au făcut o analiză și și-au dat seama că sunt complet în rahat, uniformizarea distrugând efectiv orice perspectivă evolutivă a societății și au hotărât să diversifice, măcar parțial, sistemul de învățământ, folosind o formă de privatizare, anume sistemul cu voucher-e. După anii 2000, nu au fost mulțumiți de ritmul proiectului și au hotărât să intervină din nou, orientându-se spre mediul digital, acum iar vor să se întoarcă…. la ce?!? Toate hotărâte politic, idealizat, după nivelul “detinătorilor” moralității, prin aroganța supremă a socialiștilor care consideră că dețin răspunsul la toate. Dar nu se lasă, în 10 ani prevăd alte soluții “geniale” (politice) și tot așa. Totul în timp ce, uneori, sunt și 10 atentate cu bombă zilnice în țara sindromului stockholm.

    1. >>Ori avem exemplul Franței, care se zbate în tâmpenii socialiste de vreo 200 de ani și putem observa cu ochiul liber la ce nivel social și economic au ajuns acum, față de sec. XVIII.

      Doar citatul ăsta și s-a lămurit toată lumea ce idei crețe are vorbitorul.

      1. „Vorbitorul” care se exprimă în scris… dar e posibil ca, pentru unii dintre noi, gândul, vorba, scrisul să fie aceleași…
        Si da, un creier cu cât este mai „creț” cu atât este mai evoluat, zic unii oameni de știință.
        „Toată lumea”, se pare că am dat peste un avocat sau un activist impostor (ambele sunt presupuneri) care deține ”moralitatea” și poate vorbi în numele altor persoane, în speța de față : ”toată lumea”.
        Ideile, aceste explozii mentale personale, sunt atât de intime și greu de cuprins de alte persoane prin prisma motivațiilor personale, încât multe s-au pierdut în neant, altele au fost impuse cu de-a sila și prea puține au fost asimilate și aplicate, ultimele fiind în fapt scânteile evoluției umane, poate.
        Dar e cu mult mai ușor să îți arăți limitele intelectuale prin brutalități, gen jigniri și/sau alte violențe, decât să calci pe calea înțelegerii evolutive.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
începerea școlii, predare bilingvă

Școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe sau o oportunitate pentru ca elevii să aibă parte de o altfel de învățare? Analiză cu experți, părinți, profesori și elevi

Vacanțe mai dese cumulate cu zilele libere legale, cu punțile care leagă aceste libere, plus zilele în care se organizează simulările pentru examenele naționale, evaluările decise de inspectorate la nivel…
Vezi articolul
conducătorii de doctorate

Doctorate industriale și o posibilă “modificare structurală” a studiilor doctorale, cu accent pe angajarea studenților – printre recomandările incluse într-un raport de specialitate referitor la situația educației doctorale din România

O modificare structurală a studiilor doctorale, în care să aibă un loc central angajabilitatea studenților, dar și măsuri punctuale care au fost aduse în discuție în ultimii ani, precum cea…
Vezi articolul

Caragiale trăiește. ”O scrisoare pierdută”, varianta 2023. Ministerul Educației susține că sentința referitoare la premierul Ciucă, pe care trebuia să o atace cu recurs la Înalta Curte în termen de 5 zile de la primire, ar fi fost luată de o anonimă “d-na VB”, care nu e angajată a instituției, plicul cu sentința ajungând oficial la cabinet fix cinci zile mai târziu

Ministerul Educației (ME) susține, printr-un punct de vedere hilar transmis G4Media.ro de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), instituție subordonată ME, că a…
Vezi articolul

Cum îți gestionezi emoțiile la examenul de clasa a VIII-a și ce pot face părinții, în ultima săptămână dinaintea Evaluării Naționale. Psihologii Laura Visu-Petra, Andrei Miu și Lavinia Damian: La fel se simt și campionii înainte de o cursă pe care o vor câștiga

Elevii “să se bucure dacă au emoții înainte de examen pentru că acestea, inclusiv cele negative cum e anxietatea, reflectă faptul că creierul și corpul lor sunt pregătite pentru acțiune”.…
Vezi articolul

“Declarația” guvernului privind salarizarea profesorilor, publicată în Monitorul Oficial – ”soluție” dezgropată de Nicolae Ciucă din epoca Adrian Năstase: cinci ”declarații” emise de guvern și publicate în Monitor acum 20 de ani

O monitorizare realizată de Edupedu.ro a identificat, pe Portalul Legislativ, sute de documente ce conțin în titlu cuvântul “Declarație”, dar dintre acestea doar cinci au fost emise de Guvernul României…
Vezi articolul