Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, interviu în presa maghiară: Dacă e să ne asumăm trecutul, să-l asumăm în totalitatea sa / În România rulează astăzi trei mari programe cu finanțare europeană, toate trei în sudul țării

7.677 de vizualizări
Daniel David / Foto: ubbcluj.ro
“Dacă e să ne asumăm trecutul, să-l asumăm în totalitatea sa”, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca într-un interviu acordat Maghyar Nemzet, publicație pro-guvernamentală din Ungaria. Într-un discurs care marchează o deschidere a universității față de comunitatea maghiară, Daniel David spune că “unul dintre cele mai importante elemente ale tradiţiei UBB este tocmai anul de înfiinţare – 1581 – care se regăseşte şi pe stemă, anul în care voievodul István Báthory a ridicat la rang academic Colegiul Iezuit din Cluj”.

Daniel David a fost ales în martie 2020 în funcția de rector al Universității Babeș-Bolyai (UBB), succedându-le în această poziție istoricului Ioan Aurel Pop – cunoscut ca promotor al unui discurs naționalist, și lui Andrei Marga – ministru al educației în 1997-2000 și rector între anii 1993-2004 și 2008-2012.

Într-un interviu acordat publicației Maghyar Nemzet și citat de Rador, Daniel David este întrebat ce mesaj transmite afișarea în UBB, pe pereți, a fotografiilor sau portretelor în bazorelief ale rectorilor universităţii, inclusiv ale celor maghiari, situație care nu a fost “mereu așa”, notează jurnaliștii maghiari.

“În ce mă priveşte, am trăit şi socializat în cultura americană, pregătirea mea academică s-a desfăşurat în acel mediu multietnic, multicultural care oricum nu-mi era străin, fiind de loc din Satu Mare. Priveam la aceşti factori mereu ca la ceva ce contribuie la întărirea ţării. Unul dintre cele mai importante elemente ale tradiţiei UBB este tocmai anul de înfiinţare – 1581 – care se regăseşte şi pe stemă, anul în care voievodul István Báthory a ridicat la rang academic Colegiul Iezuit din Cluj – or, dacă e să ne asumăm trecutul, să-l asumăm în totalitatea sa. Împreună cu universitatea din Szeged, care s-a înfiinţat prin mutarea universităţii clujene după Trianon şi care consideră de asemenea anul 1851 drept anul său de înfiinţare. Consider că în aceasta constă acea normalitate care trebuie pusă mereu pe primul plan. Ne pregătim ca împreună cu colegii din Szeged să sărbătorim anul viitor cei 440 de ani de la înfiinţare”, a răspuns Daniel David.

Rectorul UBB a afirmat că “în interpretarea mea istoria universităţii nu a început în 1872, odată cu înfiinţarea Universităţii Franz Iosef, în 1919 după Trianon sau în 1959, odată cu unificarea celor două universităţi. Dincolo de momentele de moştenire, trecutul academic a început în 1581 şi a continuat mereu în această stradă pe care noi, românii, o numim Mihail Kogălniceanu, maghiarii strada Farkas, şi este bine aşa. Sper ca opiniile şi iniţiativele mele să convingă tot mai mulţi colegi pentru a gândi şi a acţiona”.

Întrebat ce a “gândit” în momentul în care a fost inaugurat în funcția de rector în martie “tocmai în anul aniversării Trianonului”, Daniel David a răspuns: “Nu m-a preocupat această chestiune. Aveam deja programul meu universitar care conţinea adevărata multiculturalitate, dar nu sunt istoric, pentru mine istoria este importantă din punctul de vedere al valorificării ei în prezent şi în viitor. Nu am idei preconcepute şi frustrări de natură istorică, dar respect faptul că pentru mulţi oameni aceste aniversări sunt deosebit de importante. Istoria acestei universităţi depăşeşte cu mult problema Trianonului, iar eu în asta cred. Şi mai cred că fără caracterul său trilingv UBB ar fi astăzi una dintre instituţiile de învăţământ de rang mediu din România”.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai a precizat că “noi nu ne concentrăm doar asupra Clujului, ci asupra întregii Transilvanii. În România rulează astăzi trei mari programe cu finanţare europeană. Toate trei sunt concentrate în direcţia părţii sudice a ţării, în primul rând a Bucureştiului: programul laserului de la Măgurele, programul Danubius care vizează reînnoirea şi dezvoltarea sistemelor hidrologice şi, respectiv, programul Alfred din domeniul fizicii nucleare. În Transilvania nu există niciunul de acest fel. Programul nostru de mai multe zeci de mii de euro demarat recent şi dedicat sănătăţii – InfoBioNano 4 Health – vrea să promoveze Transilvania cu scopul de a deveni un nume de marcă pentru Cluj. Baza pentru acest proiect este dată de secţia poate cea mai potrivită pentru piaţă, informatica, iar programul menţionat doreşte să ridice potenţialul celorlalte instituţii clujene – politehnică, medicină umană şi medicină veterinară. Într-un sens mai larg atribuit sănătăţii în privinţa individului, comunităţii şi mediului. Noi suntem iniţiatorii, aşteptăm participarea celorlalte universităţi şi instituţii clujene, respectiv transilvănene. În timp ce vorbim despre dimensiuni paneuropene, de pe urma programului pot profita în primul rând firmele şi instituţiile locale, dar acestea pot deveni pe parcurs programe regionale sau chiar naţionale. Până acum pregătirile profesionale din Cluj nu au fost foarte bine definite, însă acest program promite un important pas comun înainte, datorită căruia putem deveni jucători de nivel european”.

În ceea ce privește faptul că la Facultatea de psiholohie a UBB studiază numeroși studenți din Ungaria, David a declarat că “unul din motivele fenomenului ar putea fi că în Ungaria nu există prea multe locuri finanţate de stat la secţia de psihologie, dar acest aspect depinde de politica de educaţie a fiecărui guvern. Mai poate contribui şi faptul că UBB ocupă în acelaşi timp un loc “vizibil” printre instituţiile de învăţământ superior din Europa, se află printre primii 300-400, depinde de care dintre liste vorbim. În linii mari aici se explică interesul care se manifestă în schimburi reciproce importante în rândul profesorilor şi studenţilor, fenomen care se bazează pe lungi tradiţii în timp”.

Sursa: Magyar Nemzet/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. Domnu’Andrei, ziaristul a pus problema Trainonului, nu rectorul. Este o realitate că acele trei programe aparțin Sudului, faptul că ar exista o motivație sau alta, tradiții de fizică nucleară, existența Dunării, nu schimbă realitatea. Iar Budapesta este un oraș foarte frumos și frecventabil, în care există și mulți pro-europeni, guvernul ungar actual a fost ales mai mult în alte părți ale Ungariei.

  2. Ciudat interviul domnului David. Budapesta nu este tocmai cel mai frecventabil loc in aceasta perioada. Poate ne explica de ce considera necesar sa abordeze tema Trianonului cu ocazia unei aniversari a UBB.

    De asemenea afirma direct ca guvernul de la Bucuresti, condus de un premier cu radacini partiale in comunitatea maghiara, ar ocoli Transilvania prin investitii si da ca exemplu programul Danubius care trebuie facut de-a lungul Dunarii.

    1. Ba, sa-mi fie cu iertare, unii, printre care ma regasesc, nu se simt prea confortabil cand trebuie sa faca niscaiva comparatii intre Bucuresti si Budapesta… Ca doar nu v-ati referit la Orban versus Orban 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like